Dezinfectante folosite:

1. Dezinfectante folosite: Hipoclorit de sodiu (NaOCl) este activ contra majorităţii bacteriilor, virusurilor, sporilor; nu este efectiv la tratarea lichidelor cu conţinutul înalt de substanţe organice, ca sânge, fecalii; foarte des se foloseşte la tratarea apelor reziduale; este toxic, iritant; soluţiile apoase sunt corosive faţă de metale.

2. Dezinfectante folosite Oxid de clor (IV) (ClO2) este activ contra majorităţii bacteriilor, virusurilor, sporilor. se foloseşte pe larg la tratarea apelor reziduale este toxic, iritant.

3. Tratarea termică pe cale umedă Se bazează pe expunerea deşeurilor infecţioase mărunţite la vaporii de apă la tº şi presiunea ridicată în aparate de tipul autoclavei. Această metodă de tratare duce la inactivarea majorităţii tipurilor de microorganisme patogene dacă temperatura şi timpul de contact sunt suficienţi. Pentru bacteriile sporulate tº minimă necesară este 121 ºC. Aproximativ 99,99% de microorganisme sunt inactivate în rezultatul tratării. Această metodă nu poate fi aplicată la tratarea deşeurilor anatomice şi cadavrelor de animale, şi nu este eficientă pentru tratarea deşeurilor chimice şi farmaceutice.

4. Autoclave

5. Autoclavă

6. Tratarea termică pe cale umedă Tancul-reactor pentru tratarea termică pe cale umedă poate fi un cilindru din oţel, orizontal conectat la un generator de abur; ambii trebuie să reziste la presiuni de 6 bar (600 kPa) şi tº pînă 160 ºC. Sistemul de asemenea include pompă de vid şi generatorul de energie electrică. Presiunea şi tº sunt controlate şi monitorizate pe parcursul procesului, iar operarea sistemei poate fi automatizată. Procesul de tratare umedă termică de obicei este un proces periodic dar poate fi şi continuu.

7. Tratarea termică pe cale umedă Etapele procesului: înainte de a fi introduse în tancul-reactor deşeurile sunt mărunţite sau chiar măcinate, în reactor sunt create condiţii de vid, ceea ce duce la creşterea presiunii parţiale a aburului şi respectiv a eficacităţii de contact între abur şi deşeuri., abur supraîncălzit se admite în reactor. Temperatura minimă de 121 ºC şi presiunea de 2-5 bar (200 – 500 kPa) trebuie să fie menţionate pe parcursul întregului proces timp de 1 – 4 ore,

8. Tratarea termică pe cale umedă Etapele procesului: deoarece eficacitatea dezinfectării depinde de gradul de contact dintre abur şi suprafaţa particulelor de deşeuri, reactorul nu trebuie să fie supraîncărcat, condiţiile optime de operare pot fi obţinute când deşeurile sunt mărunţite fin şi tancul este încărcat la jumătate de volum, la sfârşitul tratării reactorul se descarcă şi se curăţă.

9. Tehnologia de tratare termică pe cale uscată Tehnologia de tratare termică pe cale uscată fără ardere în care deşeurile mărunţite sunt încălzite în reactor cu şnec. Etapele principale ale procesului sunt următoare : deşeurile sunt mărunţite până la formarea particulelor cu diametru 25 mm ; deşeurile sunt alimentate în reactor care trebuie să fie încălzit la t 110 – 140 ºC cu ajutorul uleiului care circulă în interiorul şnecului; deşeurile traversează reactorul cu şnec timp de 20 min, după care resturile sunt compactate. Volumul deşeurilor se reduce cu 80 % iar masa deşeurilor se reduce cu 20 – 35 %. Acest proces este potrivit pentru tratarea deşeurilor infecţioase şi cioburilor de sticlă, dar nu trebuie să fie folosit pentru tratarea deşeurilor patologice, citotoxice şi radioactive. Gazele ce se degajă trebuie să fie filtrate iar apele reziduale formate trebuie să fie tratate înainte de a fi vărsate în sistemul municipal de canalizare.

10. Schema instalaţiei pentru tratarea termică pe cale uscată a deşeurilorspitaliere

11. Explicaţii 1 - transportor cu bandă rulantă; 2 - sistemul de dezintegrare a deşeurilor; 3 – instalaţie de dezinfectare; 4 – încălzitor de ulei; 5 – sistemul de filtrare; 6 – ventilatorul; 7 – condensatorul; 8 – rezervor pentru condensat.

12. Dezinfectarea prin iradiere cu microunde Majoritatea microorganismelor se distrug sub acţiunea microundelor cu frecvenţa 2450 MHz şi lungimea de undă 12,24 cm. În aceste condiţii apa care se conţine în deşeurile tratate se încălzeşte repede, ceea ce duce la inactivarea şi distrugerea microorganismelor patogene. Eficacitatea tratării cu microunde trebuie să fie controlată permanent cu ajutorul testelor bacteriologice şi virologice. Nu necesită aplicarea dezinfectanţilor chimici.

13. Dezinfectarea prin iradiere cu microunde Etapele procesului: în dezintegratorul aparatului deşeurile sunt mărunţite până la formarea particulelor mici prin intermediul dispozitivului de încărcare deşeurile mărunţite nimeresc în aparatul de tratare cu microunde, deşeurile sunt umectate şi transferate în camera echipată cu o serie de generatori de microunde şi sunt supuse iradierii timp de 20 min. deşeurile sunt compactate şi tratate ca deşeurile municipale.

14. Schema instalaţiei mobile de tratare a deşeurilor spitaliere cu microunde

15. Explicaţii 1 – buncăr dozator; 2 – pârghie; 3 - dezintegratorul; 5 – senzorii nivelului; 7 – generatorii microundelor; 10 - senzorii de temperatură; 11 – sistemul de filtrare; 12 – rezervorul de apă cu pompă şi stropitor; 13 – generatorul de abur.

16. Inertizare Procesul de inertizare include amestecarea deşeurilor cu ciment şi alte substanţe înainte de depozitare pentru a minimiza riscul de migrare a substanţelor toxice în apele de suprafaţă sau subterane. Acest procedeu este potrivit pentru preparatele farmaceutice (în afară de citotoxice) şi cenuşa cu conţinut înalt de metale grele formată la incinerarea deşeurilor (în acest caz procesul se mai numeşte „Stabilizare”).

17. Inertizare Pentru inertizarea deşeurilor farmaceutice: se scoate ambalajul primar şi secundar; preparatele sînt măcinate şi amestecate cu apă, var şi ciment în proporţie de 65 : 5 : 15 : 15; masa formată se omogenizează şi se toarnă în formele de cub (volumul 1 m3); cuburile produse sunt în continuare depozitate în zone special amenajate.

18. Metode de tratare a deşeurilor citotoxice Incinerarea: temperaturile minime necesare pentru distrugerea preparatelor citotoxicedupă diferiţi autori: a - Allwood&Wright (1993), b - Lee (1988), c - Wilson (1983). Incinerarea la temperaturile mai mici decât cele indicate în tabel duce la formarea vaporilor citotoxici şi pătrunderea lor în atmosferă.

19. Distrugere chimică Metode chimice de distrugere duc la transformarea compuşilor citotoxici în compuşi inofensivi şi pot fi utilizate nu numai pentru reziduuri de medicamente, dar şi pentru decontaminarea urinei, îmbrăcămintei de protecţie ş.a.m.d. Majoritatea metodelor aplicate curent sunt relativ simple şi inofensive. Acestea includ oxidare cu KMnO4, H2SO4, ş.a. sau reducerea cu Al, Ni. Aceste metode nu sunt potrivite pentru tratarea lichidelor biologice (sînge, ser).

20. Distrugerea DoxorubucineişiRubomicinei Doxorubicina (R = OH) şi Rubimicina (R = H)sunt substanţe cristaline de culoare roşie, bine solubile în apă şi alcool. Posedă proprietăţi antibacteriene şi antitumorale (dereglează sinteza acizilor nucleici), cardiotoxice. Sunt folosite în tratamentul leucozei acute.

21. Fluxul tehnologic de distrugere a Doxorubucinei şi Rubomicinei Substanţa solidă Soluţia apoasă Preparat farmaceutic Se diluează până 3 mg/ml Se diluează până 3 mg/ml Se dizolvă în H2SO4 3 M până 3 mg/ml Se dizolvă în H2SO4 3 M până 3 mol/l Se dizolvă în H2SO4 3 M până 3 mol/l Se adaugă 1 g KMnO4 la 10 ml soluţiei Se adaugă 2 g KMnO4 la 10 ml soluţiei Se lasă timp de 2 ore pentru reacţionare Vărsare

22. Distrugerea Metotrexatului Metotrexatul reprezintă pulbere microcristalină de culoare galbenă sau galben-oranj, practic insolubilă în apă şi alcool. După structura este analogică acidului folic şi reprezintă antagonistul lui. Se foloseşte în tratamentul leucozelor, limfosarcomelor.

23. Fluxul tehnologic de distrugere a Metotrexatului. Substanţa solidă Soluţia apoasă sau preparat farmaceutic (forma injectabilă) Se dizolvă în H2SO4 4 g/100ml până ≤ 1 mg/ml Se dizolvă în H2SO4 3 M până 3 mol/l Se adaugă 1g/100ml KMnO4 Se lasă pe 30 min pentru reacţionarea Se adaugă soluţia de disulfit de sodiu Na2S2O5 0,1 M Vărsare

24. Tehnologii potrivite de prelucrare/distrugere a deşeurilor medicale în dependenţă de categoria acestora

25. Gestionarea deşeurilor activităţii medicale în Republica Moldova • Serviciile Medicale din Moldova rămân a fi în urma standardelor europene minime • 75-90% din deşeuri medicale sunt similare cu deşeurile menajere fiind fabricate din hârtie, de ambalaje din plastic, produse alimentare de pregătire, etc., care nu au fost în contact cu pacienţii • 10-25% din deşeurile medicale sunt deşeuri periculoase, care necesită tratament special. Din lipsa unor cuptoare speciale aceste deşeuri se acumulează în comun cu deşeurile menajere sau se depozitează în instituții medicale. • Conform studiului “Sănătate fără nici un prejudiciu”generarea anuală de deşeuri medicale este de 15,7 mii tone, din care 2,75 mii tone sunt deşeuri infecţioase şi 314 tone constituie deşeurile periculoase. • Aceste calcule nu includ deşeurile medicale generate în alte instituţii medicale, precum ar fi farmacii, cabinete medicale/stomatologice ş.a.

26. În 2001, Centrul Naţional pentru Medicina Preventivă a desfăşurat o evaluare a SecurităţiiInjecţiilor. Rezultatele evaluării au demonstrat: • mai puţin de jumătate din instituţiile medicale ce oferă servicii de vaccinare dispuneau de cutii protectoare pentru colectarea seringilor şi acelor • instituţiile medicale care nu dispuneau de cutii protectoare, seringile şi acele erau colectate în containere de folosinţă multiplă, cu sau fără dezinfectarea preventivă şi separând sau fără a separa acele de seringi • în cutiile protectoare, oferite doar pentru activităţile de vaccinare, era plasat şi instrumentarul ascuţit, generate de activităţile curative • în peste 90% din instituţiile medicale primare seringile utilizate în activităţile de vaccinare erau arse preponderent sub cerul liber, uneori într-o groapă sau într-un „incinerator” • 8% dintre instituţiile medicale primare practicau transportarea seringilor la fabricile de masă plastică pentru reciclare, iar 2% - aruncarea seringilor şi acelor la gunoiştea de deşeuri solide

27. Deşeurile activităţii medicale (DAM) generate de Spitalul republican timp de o zi

28. Producerea DAM la nivel naţional Regiunea de Nord

29. Producerea DAM la nivel naţional Regiunea Centrală

30. Producerea DAM la nivel naţional Regiunea de Sud

31. Cadrul legislativ în domeniul gestionării deşeurilor activităţii medicale • În 1998 Republica Moldova a ratificat Convenţia Basel cu privire la Controlul Deplasării Transfrontaliere a Deşeurilor Periculoase şi Distrugerea acestora (Decizia Parlamentului Nr. 1599-XIII din 10 martie 1998) • A semnat Convenţia de la Stockholm cu privire la Poluanţii Organici Persistenţi (2001), ratificată prin Legea nr. 40-XV din 19 februarie 2004 • La data de 10 decembrie 2001, prin Decretul Nr.06.8.3.45 Ministerul Sănătăţii a aprobat Regulamentul cu privire la Gestionarea Deşeurilor Activităţii Medicale • Legea 606 din 28 iunie 2000 cu privire la Aprobarea Programului Naţional deRevalorizare aDeşeurilor Domestice şi Industriale reglementează gestionarea şi distrugerea totală a deşeurilor înRepublica Moldova • Ordonanţele cu privire la Controlul Infecţiilor Nosocomiale (Ordonanţa 140 privind Ameliorarea Măsurilor Preventive şi Curative Împotriva Infecţiilor Nosocomiale, emisă la 30 aprilie 1998 de Ministerul Sănătăţii) • Ordonanţa 42 din 21 februarie 2001 cu privire la Distrugerea Sigură a Produselor Farmaceuticeexpirate sau de Calitate Proastă”, emisă de Ministerul Sănătăţii şi completată prin Ordonanţa 206din 2 iulie 2003 (la fel emisă de Ministerul Sănătăţii) cu privire la Distrugerea Sigură a ProduselorFarmaceutice Expirate, Falsificate şi Neidentificate

32. STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA (2013-2027) are drept scop: • Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor municipale prin armonizarea cadrului legislativ, instituțional și normativ la standardele UE; • Dezvoltarea infrastructurii regionale de depozite de DMS și a stațiilor de transfer; • Dezvoltarea sistemelor de colectare şi tratare a fluxurilor de deşeuri specifice

33. Investiţiile din sectorul gestionării deşeurilor sunt divizate în diverse costuri, utilizate pentru: • reforma instituţională/administrativă; • procurarea containerelor, inclusiv pentru colectarea separată a deșeurilor; • construirea staţiilor de transfer şi cumpărarea vehiculelor de transport; • închiderea şi recultivarea depozitelor; • construcţia depozitelor regionale (se preconizează construcția a 7 depozite de deşeuri menajere solide la nivel regional ); • dezvoltarea centrelor regionale pentru gestionarea deşeurilor municipale (se preconizează construcția a 2 stații pentru tratarea mecanico-biologică); • colectarea şi tratarea deşeurilor periculoase, inclusiv a deşeurilor medicale; • colectarea, tratarea sau reciclarea diverselor fluxuri de deşeuri (uleiurile uzate, cauciucurile, acumulatorii şi baterii, deşeuri electrice şi electronice, deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri medicale, etc.).

34. Sterilizator STERISHRED 250 (producătorERMAFA) (vedere din partea frontală)

35. Reprezentarea schematică a Sterilizatorului STERISHRED 250 (vedere laterală) 1 1 – conductă pentru aer 2 – compactor 3 – buncăr de alimentare 4 – dezintegrator 5 – camera de tratare 2 3 4 5

36. Literatura recomandată: • Blenkharn J.I. Standards of clinical waste management in UK hospitals. Journal of Hospital Infection, 2006, 62, 300–303; • Cheng Y.W., Sung F.C., Yang Y., Lo Y.H., Chung Y.T. , Li K.-C. Medical waste production at hospitals and associated factors. Waste Management, 2009, 29, p. 440–444; • Hedge V., Kulkarni V.D., Ajantha G.S. Biomedical waste management. Journal of Oral and Maxillo Facial Pathology, 2007, 11, p. 5-9; • Regulament privind gestionarea deşeurilor medicale, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Chişinău, 2002; • Safe management of wastes from health-care activities, WHO, Geneva, 1999; • Training Notes for Health Care Waste Management, WHO, Geneva, 2001; • Клюжев В.М., Акимкин В.Г., Волин Ю.Н. и др. Организация сбора, транспортировки и обезвреживания медицинских отходов в лечебно-профилактических учреждениях, Военно-медицинский журнал, 1997, №11, стр. 49 – 53;

37. Vă mulţumesc pentru atenţie!