e-Services

1. e-Services

2. INTRODUCERE Abordări conceptuale ale e-Services Deosebirea dintre Guvernanţă şi Guvernare Componentele e-Goverment SERVICII ELECTRONICE Caracteristici Avantaje şi dezavantaje Elementele standard ale e-services e-SERVICES LA NIVEL EUROPEAN – CAP GEMINI Tipuri de servicii elecronice Caracteristici Analiza pe ţări e-SERVICES ÎN ROMÂNIA Premisele şi cauzele informatizării serviciilor publice Cap Gemini şi Studiul ANIAP Proiecte româneşti privind e-Services CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CUPRINS

3. ABORDĂRI CONCEPTUALE Guvernarea electronică Constă în interacţiunea dintre Guvern, Parlament şi alte instituţii publice cu cetăţenii prin intermediul mijloacelor electronice. Informarea asupra proiectelor de lege aflate în discuţie şi emiterea de păreri de către cetăţeni, plata taxelor de către contribuabili, completarea unor plângeri şi petiţii online reprezintă mijloace eficiente puse la dispozitie de către stat pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Aşadar, sensul implementării guvernării electronice este de sus în jos (de la stat la cetăţean). INTRODUCERE

4. DEOSEBIREA DINTRE GUVERNANŢĂ ŞI GUVERNARE Guvernanţa înseamnă unirea forţelor a mai multor actori (ţări, instituţii publice etc.) în vederea guvernării unei părţi a lumii, sau chiar a lumii ca pe un întreg. Guvernarea este exerciţiul operaţional prin care se realizează guvernanţa. Guvernarea esteexercitarea autorităţii economice, politice şiadministrative în gestionarea afacerilor unei ţări la toate nivelurile. Guvernarea electronică reprezintă procesul de reinvenţie a sectorului public prin digitalizare şi noi tehnici de management a informaţiei, proces al cărui scop final este creşterea gradului de participare politică a cetăţenilor şi eficientizarea aparatului administrativ. INTRODUCERE

5. COMPONENTELE e-GOVERNMENT Fig. 1 Componentele Guvernării Electronice INTRODUCERE G2G Guvern-Guvern G2E (Employee) Guvern-Funcţionar Public G2C Guvern-Cetăţean G2B Guvern-Business Încredere, Confidenţialitate, Siguranţă Infrastructura asigurată de comunicaţii şi tehnologia informaţiei

6. INTRODUCERE Fig. 2 CENTRUL e-CITIZEN SINGAPORE

7. Serviciul public on-line reprezintă transpunerea serviciului public tradiţional în mediul virtual. CARACTERISTICILE GENERALE ALE e-SERVICES Acces facil,prietenos,permanent Comunicare directă Actualitate şi consistenţă a informaţiilor SERVICII ELECTRONICE

8. CARACTERISTICILE GENERALE ALE SERVICIILOR PUBLICE Intangibilitatea imaterialitatea serviciul - nu poate fi văzut, simţit, nu este palbabil Inseparabilitatea serviciile sunt mai întâi vândute, ulterior produse şi consumate Variabilitatea dată de influenţa personalului asupra calităţii serviciilor furnazate, în consecinţă imposibilitatea repetării identice a prestaţiei aceluiaşi serviciu Perisabilitatea caracterisitica serviciilor de a nu putea fi stocate pentru o vânzare sau utilizare ulterioară. SERVICII ELECTRONICE

9. AVANTAJELE SERVICIILOR ELECTRONICE Reducerea cheltuielilor publice; Combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice; Creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice; Îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice; Reducerea şi eficientizarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu şi cetăţeanul sau agentul economic; Promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice. SERVICII ELECTRONICE

10. DEZAVANTAJELE SERVICIILOR PUBLICE Inegalităţi de şanse pentru anumite categorii sociale vulnerabile; Riscul pentru securitate şi confidenţialitate, parcurgând drumul de la expeditor la destinatar, trec prin unul sau mai multe noduri de reţea în care există posibilitatea apariţiei unui acces neautorizat; Feed-back greoi. SERVICII ELECTRONICE

11. ELEMENTELE STANDARD ALE e-SERVICES Data Center Gateway national Portal Arhitectura de tip Front Office – Back Office Identitatea electronică Case Management SERVICII ELECTRONICE

12. INDICATORI Sofisticare online 75% Disponibilitate intregrală online 50% NIVELURILE INFORMATIZĂRII Informarea (0%- 25%) Interacţiunea unidirecţională (25%-50%) Interacţiunea bidirecţională (50%-75%) Gestiunea complet electronică (75%+100%). e-SERVICES LA NIVEL EUROPEAN – CAP GEMINI

13. e-SERVICES LA NIVEL EUROPEAN – CAP GEMINI CLASIFICAREA e-SERVICES

14. TOPUL PRIMELOR 10 ŢĂRI EUROPENE ÎN PERFOMANŢELE e-SERVICES(CAP GEMINI, 2006) Austria Malta Estonia Suedia Norvegia Marea Britanie Slovenia Danemarca Finlanda Franţa e-SERVICES LA NIVEL EUROPEAN – CAP GEMINI

15. TENDINŢE (2007) Furnizarea pe canale multi+acces Mediere şi suport Pro-activitate Integrarea serviciului Urmărirea serviciului Accesibilitatea e-SERVICES LA NIVEL EUROPEAN – CAP GEMINI

16. e-SERVICES LA NIVEL EUROPEAN – CAP GEMINI

17. e-SERVICES ÎN ROMÂNIA PREMISELE ŞI CAUZELE INFORMATIZĂRII SERVICIILOR PUBLICE PREMISE elaborarea unei analize detaliate a fluxurilor de lucru şi de date; reingeneering-ul activităţilor curente din instituţii. CAUZE ALE APARIŢIEI e-SERVICES creşterea cererii de servicii publice, restricţiile bugetare, costurile de personal, noile facilităţi oferite de tehnologia informaţiei.

18. www.e-guvernare.ro Dezvoltarea acestuiportal marchează începutul "reformei la ghişeu", un program de anvergură prin care Guvernul României îşi propune să promoveze transparenţa, să eficientizeze administraţia prin reducerea costurilor şi a birocraţiei, să asigure accesibilitatea largă la informaţiile şi serviciile publice, indiferent de timp şi de loc, să previnăşi să combată corupţia prin mijloace electronice. Fig. 4 Portalul www.e-guvernare.ro e-SERVICES ÎN ROMÂNIA

19. CAP GEMINI PRIVIND STADIUL ACTUAL AL e-SERVICES ÎN ROMÂNIA Fig. 5 Disponibilitatea online şi gradul de sofisticare e-services în România comparativ cu UE Disponibilitate online35%; Gradul de sofisticare57% (bussiness 84%, cetăţeni40%); Bussiness e-Services au atins nivelul 5; Portalul naţional www.gov.ro nu oferă acces direct pentru serviciile electronice de bază şi nu are acces personalizat pentru cetăţeni şi mediul de afaceri (exemplul oferit de studiu). e-SERVICES ÎN ROMÂNIA

20. STUDIUL ANIAP 2007 Din 2.225 UAT analizate, 1015 au raportat o adresă proprie de Internet; 186 UAT furnizează cel puţin un serviciu electronic; Creşterea furnizării serviciilor electronice este de 1.47%; Tradiţionalismului în furnizarea e-Services; Creşterea numărului de site-uri actualizate; Menţinerea tendinţei de a raporta existenţa unei adrese de web, chiar dacă aceasta nu este actualizată sau există doar formal; Nivelurile 1 şi 2 caracteristică generală a nivelurilor; Principalul serviciu electronic cu nivel 4 plata impozitelor şi taxelor locale. *UAT – Unităţi Administrativ-Teritoriale e-SERVICES ÎN ROMÂNIA

21. PROIECTE ROMÂNEŞTI PRIVIND e-SERVICES e-Administraţie e-Job Info-chioşc e-Referendum AEL - Asistentul educaţional pentru licee e-Market - sistem electronic de achiziţii de bunuri şi servicii Plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice e-Procurement, licitaţii pentru achiziţii publice Identificarea unică a funcţionarilor publici prin semnătura electronică şi smart card E-Facturi DECWEB e-SERVICES ÎN ROMÂNIA

22. CONCLUZII . e-Services reprezintă revoluţionarea procesului de guvernare Facilitator de transparenţă Procesul greoi de implementare a e-Service RECOMANDĂRI Programe de educare a cetăţeniilor, în scopul apropierii lor de domeniul e-Services Constituirea unei unităţi de decizie la nivel naţional CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI