e-Services

1. e-Services

2. INTRODUCERE Abordări conceptuale ale e-Services Deosebirea dintre Guvernanţă şi Guvernare Componentele e-Goverment SERVICII ELECTRONICE Caracteristici Avantaje şi dezavantaje Elementele standard ale e-services e-SERVICES ÎN ROMÂNIA Premisele şi cauzele informatizării serviciilor publice Studiul ANIAP Proiecte româneşti privind e-Services CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CUPRINS

3. ABORDĂRI CONCEPTUALE Guvernarea electronică Constă în interacţiunea dintre Guvern, Parlament şi alte instituţii publice cu cetăţenii prin intermediul mijloacelor electronice. Informarea asupra proiectelor de lege aflate în discuţie şi emiterea de păreri de către cetăţeni, plata taxelor de către contribuabili, completarea unor plângeri şi petiţii online reprezintă mijloace eficiente puse la dispozitie de către stat pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Aşadar, sensul implementării guvernării electronice este de sus în jos (de la stat la cetăţean). INTRODUCERE

4. DEOSEBIREA DINTRE GUVERNANŢĂ ŞI GUVERNARE Guvernanţa înseamnă unirea forţelor a mai multor actori (ţări, instituţii publice etc.) în vederea guvernării unei părţi a lumii, sau chiar a lumii ca pe un întreg. Guvernarea este exerciţiul operaţional prin care se realizează guvernanţa. Guvernarea esteexercitarea autorităţii economice, politice şiadministrative în gestionarea afacerilor unei ţări la toate nivelurile. Guvernarea electronică reprezintă procesul de reinvenţie a sectorului public prin digitalizare şi noi tehnici de management a informaţiei, proces al cărui scop final este creşterea gradului de participare politică a cetăţenilor şi eficientizarea aparatului administrativ. INTRODUCERE

5. Sensul implementarii guvernarii electronice este de sus in jos - de la stat la cetatean. -informarea asupra proiectelor de lege aflate in discutie si emiterea de pareri de catre cetaten; -plata taxelor de catre contribuabili; -completarea unor plangeri si petitii online Sensul implementarii guvernarii electronice este de sus in jos [de la stat la cetatean].

6. folosirea noilor tehnologii electronice in comunicare [email, chat, site-uri Internet etc.] sau paradigma tehnica aplicarea unor noi metode de management a informatiei sau paradigma manageriala cresterea gradului de participare politica a cetatenilor si cresterea eficentei aparatului administrativ sau paradigma functionala 3 trasaturi de baza ale guvernarii electronice:

7. participantii publici, guvernul sau statul, atat organizatiile de la nivel local, cat si cele de la nivel central [G] cetatenii tarii respective [C] firmele private, care organizeaza activitati comerciale, luand in considerare profitul si activand intr-un context concurential de piata. [B] Intre acesti participanti se nasc relatii specifice de comunicare si tranzactionale specifice. In procesul de guvernare sunt implicati, in general vorbind, 3 mari clase de participanti:

8. COMPONENTELE e-GOVERNMENT Fig. 1 Componentele Guvernării Electronice INTRODUCERE G2G Guvern-Guvern G2E (Employee) Guvern-Funcţionar Public G2C Guvern-Cetăţean G2B Guvern-Business Încredere, Confidenţialitate, Siguranţă Infrastructura asigurată de comunicaţii şi tehnologia informaţiei

9. Serviciul public on-line reprezintă transpunerea serviciului public tradiţional în mediul virtual. CARACTERISTICILE GENERALE ALE e-SERVICES Acces facil,prietenos,permanent Comunicare directă Actualitate şi consistenţă a informaţiilor SERVICII ELECTRONICE

10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE SERVICIILOR PUBLICE Intangibilitatea imaterialitatea serviciul - nu poate fi văzut, simţit, nu este palbabil Inseparabilitatea serviciile sunt mai întâi vândute, ulterior produse şi consumate Variabilitatea dată de influenţa personalului asupra calităţii serviciilor furnazate, în consecinţă imposibilitatea repetării identice a prestaţiei aceluiaşi serviciu Perisabilitatea caracterisitica serviciilor de a nu putea fi stocate pentru o vânzare sau utilizare ulterioară. SERVICII ELECTRONICE

11. AVANTAJELE SERVICIILOR ELECTRONICE Reducerea cheltuielilor publice; Combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice; Creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice; Îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice; Reducerea şi eficientizarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu şi cetăţeanul sau agentul economic; Promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice. SERVICII ELECTRONICE

12. DEZAVANTAJELE SERVICIILOR PUBLICE Inegalităţi de şanse pentru anumite categorii sociale vulnerabile; Riscul pentru securitate şi confidenţialitate, parcurgând drumul de la expeditor la destinatar, trec prin unul sau mai multe noduri de reţea în care există posibilitatea apariţiei unui acces neautorizat; Feed-back greoi. SERVICII ELECTRONICE

13. e-SERVICES LA NIVEL EUROPEAN – CAP GEMINI CLASIFICAREA e-SERVICES

14. SOFISTICAREA SOFISTICAREA e-SERVICES (CAP GEMINI)

15. e-SERVICES ÎN ROMÂNIA PREMISELE ŞI CAUZELE INFORMATIZĂRII SERVICIILOR PUBLICE PREMISE elaborarea unei analize detaliate a fluxurilor de lucru şi de date; reingeneering-ul activităţilor curente din instituţii. CAUZE ALE APARIŢIEI e-SERVICES creşterea cererii de servicii publice, restricţiile bugetare, costurile de personal, noile facilităţi oferite de tehnologia informaţiei.

16. www.e-guvernare.ro Dezvoltarea acestuiportal marchează începutul "reformei la ghişeu", un program de anvergură prin care Guvernul României îşi propune să promoveze transparenţa, să eficientizeze administraţia prin reducerea costurilor şi a birocraţiei, să asigure accesibilitatea largă la informaţiile şi serviciile publice, indiferent de timp şi de loc, să previnăşi să combată corupţia prin mijloace electronice. Fig. 4 Portalul www.e-guvernare.ro e-SERVICES ÎN ROMÂNIA

17. STUDIUL ANIAP 2007 Din 2.225 UAT analizate, 1015 au raportat o adresă proprie de Internet; 186 UAT furnizează cel puţin un serviciu electronic; Creşterea furnizării serviciilor electronice este de 1.47%; Tradiţionalismului în furnizarea e-Services; Creşterea numărului de site-uri actualizate; Menţinerea tendinţei de a raporta existenţa unei adrese de web, chiar dacă aceasta nu este actualizată sau există doar formal; Nivelurile 1 şi 2 caracteristică generală a nivelurilor; Principalul serviciu electronic cu nivel 4 plata impozitelor şi taxelor locale. *UAT – Unităţi Administrativ-Teritoriale e-SERVICES ÎN ROMÂNIA

18. PROIECTE ROMÂNEŞTI PRIVIND e-SERVICES e-Administraţie e-Job Info-chioşc e-Referendum AEL - Asistentul educaţional pentru licee e-Market - sistem electronic de achiziţii de bunuri şi servicii Plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice e-Procurement, licitaţii pentru achiziţii publice Identificarea unică a funcţionarilor publici prin semnătura electronică şi smart card E-Facturi DECWEB e-SERVICES ÎN ROMÂNIA

19. CONCLUZII . e-Services reprezintă revoluţionarea procesului de guvernare Facilitator de transparenţă Procesul greoi de implementare a e-Service RECOMANDĂRI Programe de educare a cetăţeniilor, în scopul apropierii lor de domeniul e-Services Constituirea unei unităţi de decizie la nivel naţional CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

20. e-Learning „Un sistem de e-Learning (formare la distanţă sau educaţie virtuală) constă într-o experienţă planificată de predare-învăţare, organizată de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică pentru a fi asimilate de studenţi în maniera proprie, fără a constrânge agenţii activităţii la coprezenţă sau sincronicitate. Medierea se realizează prin modalităţi diverse, de la material pe discheta sau CD (eventual prin corespondenţă), la tehnologii de transmitere a conţinuturilor prin Internet”[2] 2ISTRATE, Olimpius - Educaţia la distanţă. Proiectarea materialelor, Editura Agata, 2000

21. Funcţionalităţile principale ale mediului e-Learning soft specializat de creare de prezentări electronice cu text static sau dinamic înregistrări audio video biblioteci virtuale suport pentru interacţiunea cu sistemele de comunicaţie

22. Scop - transmiterea cunoştinţelor: creare / import, stocare, filtrare, modificare / dezvoltare şi publicare de conţinut pentru cursanţi sub forma bibliotecilor virtuale sau a transmisiilor directe (on-line) de informaţii. - verificarea asimilării cunoştinţelor de către cursanţi: jocuri pe calculator reprezentând scenarii sau studii de caz pentru evaluarea iniţială (predictivă), sumativă (după parcurgerea anumitor conţinuturi educaţionale) şi finală.

23. Mijloacele de învăţământ utilizateîn instruire

24. Factori e-Learning Motivarea Conţinutul informaţional Dezvoltarea ce cuprinde: Tehnologia hardware Tehnologia software

25. Spațiul electronic și dezvoltarea Spaţiul electronic (teoretic nelimitat cu costuri scăzute de achiziţie şi întreţinere, în continuă expansiune) se combină cu spaţiul fizic (puternic concurent activităţilor comerciale ce aduc beneficii băneşti, cu costuri mari de întreţinere şi exploatare) Dezvoltarea cuprinde tehnologia hardware şi software specifică unui sistem de instruire on-line limitate din punct de vedere tehnic şi economic

26. Forme ale instruirii electronice Cursurile Courses Instruirea informalăInformal learning Instruirea combinatăBlended learning Comunităţile de instruireCommunities Managementul cunoştinţelorKnowledge management Învăţământul on-line sau în reţeaNetworked learning Perfecţionarea continuă sau învăţarea prin şi pentru muncăWork-based learning (EPSS)

27. Cursurile(Courses). Majoritatea discuţiilor purtate în centrele de e-Learning sunt on-line. Există diferite forme de transmitere a informaţiilor: text, grafic, animaţii, prezentări multimedia etc. Instructorii sunt ghidaţi în activităţile de predare-învăţare de programe şi planificări calendaristice. Cursurile sunt împărţite în unităţi de învăţare, fiecare unitate de învăţare conţinând: obiectivele învăţării, conţinutul învăţării, diverse metode interactive şi evaluare (iniţială, pe parcurs şi finală). Unităţile instructiv-educative sunt construite respectând principiile învăţării active: ca să înveţe, participantul trebuie să interacţioneze cu pagina. Controlul şi responsabilitatea învăţării se află la cel care învaţă. Feedback-ul este primit imediat şi întăreşte cele învăţate.

28. Învăţarea informală(Informal learning). Este considerată cea mai avansată formă de învăţare; Presupune găsirea şi însuşirea acelor informaţii strict necesare scopurilor şi obiectivelor definite pentru activitatea ce urmează a fi desfăşurată; Este asemuită de cele mai multe ori cu căutarea hranei de către animale; Nu a luat amploare datorită necesităţii dezvoltării de către instructor al unui management al cunoştinţelor şi a unui portofoliu de către cursant.

29. Învăţarea combinată (Blended learning) a apărut ca o reacţie la ineficienţa e-Learning-ului; combină situaţiile de învăţare sincrone şi asincrone; integrează metode ultra-moderne şi clasice.

30. Comunităţile de învăţare(Communities) Premise: învăţarea este o activitate socială; cele mai multe probleme din domeniul afacerilor sunt extrem de complexe şi dinamice; soluţiile la problemele de ieri nu se mai potrivesc astăzi. Comunităţile de învăţare iau naştere în jurul unui obiectiv, unui concept sau a unei teme;

31. Managementul cunoştinţelor(Knowledge management) Reprezintă o formă interactivă de învăţare care se realizează prin schimburi de informaţii dintre activitatea economică reală şi cea didactică.

32. Învăţământul on-line sau în reţea(Networked learning) Cuprind activităţi individuale, cu acces fără restricţii la conţinutul informaţional, bazate pe legătura dintre oameni şi resurse; Reprezintă temelia pentru managementul cunoştinţelor; Răspunde cel mai bine provocărilor, schimbărilor de concept sau de orice altă natură ce pot apărea în procesul de instruire fiind transmise instantaneu tuturor utilizatorilor, aceştia rămânând permanenţi ancoraţi la nou.

33. Perfecţionarea continuă sau învăţarea prin şi pentru muncă(Work-based learning / EPSS) cunoscută şi sub denumirea de Electronic Performance Support Systems (EPSS) sau work-flow learning reprezintă acel tip de învăţare în care cunoştinţele sunt injectate / transmise pentru a satisface / rezolva o problemă punctuală atunci când aceasta apare; se constituie într-o alternativă la cursuri.

34. Sistemele de eLearning integrează sisteme bazate pe cunoştinţe; tehnologii de căutare în baze de date; tehnologii de informare şi comunicare; sisteme expert / inteligenţă artificială; tehnologii ale bazelor de date şi tehnologii de modelare.

35. Mediile de învăţare virtuală pagini web, cursuri on-line; programe interactive de instruire; programe de simulare a unor experimente de laborator ce pot fi accesate pe web.

36. conceptul de reutilizare a conţinutului care este bazat pe formate de descriere a pachetelor în XML; conţinut conform standardelor si tehnologiilor folosite în domeniu la nivel internaţional (SCORM, MathML, IMS, SVG, XML). SCORM - Shareable Content Object Reference Model MathML - Mathematical Markup Language IMS - Information Management System SVG- Scalable Vector Graphics XML - Extensible Markup Language Standarde tehnice