E N D
"Unirea era necesară pentru că naţiunea română fără dânsa nu şi-ar putea apăra viaţa şi libertatea în contra inamicilor interni şi externi, nu şi-ar păutea recâştiga libertatea şi drepturile pierdute... Aceste scopuri se pot atinge numai printr-o concentrare de puteri care este rezultatul unirii..." Simion Bărnuţiu, Dreptul politic al românilor
Contextul internaţional Războiul Crimeii (1853-1856), care a opus două mari puteri ale vremii, Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist. Rusia este înfrântă.
Congresul de pace de la Paris-1856 Franţa, Rusia, Prusia, Regatul Sardiniei şi Piemontului au susţinut ideea unirii Principatelor. Anglia s-a declarat neutră. I Habsburgic şi I Otoman s-au opus categoric.
Înfăptuirea Unirii Primul pas în pregătirea unirii a fost convocarea în cele două ţări a Adunărilor Ad-hoc, la care au participat reprezentanţi ai ţăranilor, boierilor, orăşenilor, intelectualilor Adunarea Ad-Hoc din Ţara Românească
Divanul Ad-Hoc din Moldova • Revendicări: • Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România • Prinţ străin cu moştenirea tronului ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei • Puterea legiuitoare încredinţată unei Adunări, în care să fie reprezentate toate interesele naţiei.
Dubla alegere Deşi prin Convenţia de la Paris (1858) se prevedea existenţa a doi domni, două guverne şi două adunări legislative, românii au pus Europa în faţa faptului împlinit, alegându-l pe Alexandru Ioan Cuza ca domn, în ianuarie 1859, atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească
"O clipă apărut-ai pe plaiul veşniciei, Şi veşnice mari fapte lăsat-ai României, Nălţând din părăsire antica-i demnitate, Prin magica Unire şi sacra Libertate". (Vasile Alecsandri)
"Prin înnălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare,S-a înnălţat însăşi naţionalitatea română...Alegându-te pe tine Domn... am voit să arătăm lumiiceea ce toată ţara doreşte:La legi noi, om nou.O Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misia. ... Fii dar omul epocei;Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând;Fii bun mai ales cu aceia pentru caremai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi.... Fă dar ca Domnia Ta să fie cu totul de pace şi dreptate". (Mihail Kogălniceanu, 5 ian 1859)
Alexandru Ioan Cuza Dinu C. Giurescu despre Al I Cuza:"Patriot şi cu vederi largi, liberale, nu era însă un radical, cu idei extremiste. (...) I se cunoştea firea dezinteresată: nu se folosise niciodată de slujbe spre a face, ca alţii avere. (...) Era un om simpatic şi inteligent, având replica promptă şi ascuţită".
Scurtă biografie S-a născut la Brăila în anul 1820, într-o familie de boieri moldoveni. A studiat la Iaşi şi Paris. A fost unul dintre fruntaşii revoluţiei de la 1848 din Moldova. Domnia lui Cuza (1859-1866), deşi a fost scurtă, a constituit una dintre cele mai rodnice perioade ale istoriei noastre. Chipeş, modest, înzestrat cu un farmec deosebit, Cuza făcea impresie asupra mulţimii. Iubea poporul şi era plin de dragoste pentru ţara sa. Avea una dintre calităţile cele mai rare şi mai preţioase, sinceritatea. Era foarte hotărât să pună în practică unirea şi ideile sale de reformă şi de progres. Adesea umbla prin târguri, îmbrăcat în haine străine, pentru a-şi da seama de starea de fapt a lucrurilor. Exilul şi l-a petrecut la Viena şi Florenţa. A murit în anul 1873, la Heidelberg în Germania, trupul neînsufleţit fiind îngropat la moşia de la Ruginoasa, în prezenţa a mii de ţărani. Astăzi rămăşiţele domnitorului se află la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.
Desăvârşirea Unirii Al I Cuza în vizită la Constantinopol. Turcia aproba Unirea, dar numai pe timpul vieţii lui Cuza.
Pe 22 ianuarie 1862 se constituia la Bucureşti primul guvern unic al României condus de Barbu Catargiu
Adunarea Obştească unică a României se deschidea pe 24 ianuarie 1862.
Marile reforme Secularizarea averilor mănăstireşti - 1863 Mănăstirea Cotroceni, 1860
Legea rurală -1864 „Claca este desfiinţată pentru de-a pururea şi de astăzi voi sunteţi proprietari liberi pe locurile stăpânirii voastre".Al I Cuza
Legea instrucţiunii publice din 1864 introducea învăţământul primar gratuit şi obligatoriu Univ Al I Cuza din Iaşi - 1860 A încurajat dezvoltarea reţelei şcolare prin înfiinţarea Universităţilor din Iaşi şi Bucureşti Univ din Bucureşti - 1864
Importanţa domniei lui Cuza • Realizarea deplinei Uniri • Recunoaşterea internaţională a Unirii • Modernizarea statului prin înfăptuirea unor reforme • S-a deschis calea trecerii la capitalism • Din 1862 statul s-a numit România • Unirea a constituit primul pas spre cucerirea independenţei Al I Cuza - 1860
Abdicarea lui Cuza Al I Cuza este înlăturat de la domnie pe 11 februarie 1866 de "monstruoasa coaliţie", o alianţă între conservatori şi liberalii radicali
Ieşind din Palatul Cotroceni, Cuza a spus:"Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine decât cu mine. Să trăiască România!"
La 15 mai 1873, Al I Cuza s-a stins din viaţă la Heidelberg, în Germania. Hotelul şi placa comemorativă
Cavoul familiei Cuza la Ruginoasa Pe 29 mai 1873, când prin moarte Al I Cuza se contopea cu pământul sfânt al patriei, după ani grei de exil, în cuvintele simple dar pline de adevăr ale lui Mihail Kogălniceanu răzbătea o dată cu durerea întregii ţări şi recunoştinţa ei:"Atâta timp cât va avea ţara aceasta istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan Cuza".
Palatul Ruginoasa Biroul de lucru Biblioteca
Casa Cuza din Bârlad Mărturii istorice Sala Cuza-muzeul din Bârlad Tronul lui Cuza
Biserica Trei Ierarhi din Iaşi unde se află rămăşiţele pământeşti ale domnitorului
Realizat de • Prof. Murgu Eugenia-Angela • Bibliografie: • Manuale alternative de istorie pentru clasele a IV-a, a VII-a şi a VIII-a • Enciclopedia Wikipedia