310 likes | 508 Views
8-Sep-14. INFORMATICA ECONOMICA. Conf univ dr Botezatu Cezar Anul I. FRCFBII. 8-Sep-14. CALCUL TABELAR. MS EXCEL. 8-Sep-14. MS EXCEL PREZENTARE GENERALĂ.
E N D
8-Sep-14 INFORMATICA ECONOMICA Conf univ dr Botezatu Cezar Anul I. FRCFBII
8-Sep-14 CALCUL TABELAR MS EXCEL
8-Sep-14 MS EXCELPREZENTARE GENERALĂ • Excel este un program specializat pentru organizarea şi gestionarea foilor de calcul tabelar, în registre, altfel spus un procesor de tabele de nivel înalt. • Un tabel este o structură formată din linii şi coloane, la intersecţia cărora se formează celule, care pot conţine diverse valori. Valorile dintr-o celulă pot fi completate direct de către operator sau pot fi rezultatul calculului automat al unor expresii (formule de calcul).
8-Sep-14 MS EXCELPREZENTARE GENERALĂ Pe baza datelor din tabele pot fi realizate grafice (diagrame) a căror formă şi dimensiune pot fi stabilite după dorinţa utilizatorului. Deasemenea, tabelele pot fi corectate, completate şi înfrumuseţate cu desene, grafice, imagini sau texte - pentru care tipul caracterelor, dimensiunea sau stilul de scriere pot fi alese după dorinţa utilizatorului. Programul poate face schimb de informaţii cu alte programe similare de calcul tabelar sau cu celelalte componente MS OFFICE.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (1) O foaie de calcul reprezintă o suprafaţă grafică împărţită în linii şi coloane, în care se vor introduce ulterior datele. Practic, o foaie de calcul tabelar sau, pe scurt un tabel în Excel, reprezintă un mod de organizare şi structurare a datelor, astfel încât ele să poată fi reprezentate (dispuse) şi apoi gestionate prin intermediul acestui tabel şi a facilităţilor oferite de Excel.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (2) O foaie de calcul este împărţită în coloane şi linii şi seamănă cu foile folosite în contabilitate. • Coloanele sunt dispuse pe verticală şi sunt denumite prin litere (A,B,C..) sau combinaţii de litere (AB, AC, AD, etc..) numite antete de coloană, plasate în partea superioară a foii de calcul. • Liniile sunt dispuse pe orizontală şi sunt identificate prin numere (1,2,..) numite antete de linie, plasate în partea stângă a foii de calcul.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (3) • O foaie de calcul Excel este de fapt un tabel care cuprinde 256 de coloane şi 65536 de linii, numerotate de la 1 la 65536. La intersecţia unei coloane cu o linie se află o celulă a foii de calcul sau casetă. Orice se înscrie într-o foaie de calcul se scrie practic în celule. • Pentru identificarea fiecărei celule, Excel foloseşte o adresă, sau o referinţă, formată din numele coloanei urmat de numărul liniei la intersecţia cărora se află celula respectivă.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (4) Celula selectată la un moment dat este înconjurată de un chenar îngroşat (cursorul Excel). Aceasta se numeşte celulă activă. Adresa celulei active este afişată în caseta Name, care se află în partea stângă a barei de formule.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (5) Un registru de calcul poate conţine mai multe tipuri de foi: • foi de calcul în care se introduc datele; • foi de diagrame, care conţin reprezentări grafice ale datelor introduse; • foi de macro-comenzi, care memorează modalităţi automate de manipulare a datelor sau a registrului de calcul.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (6) • Această structură posibilă a unui registru permite stocarea datelor în foi diferite, dar în acelaşi fişier (cu avantajul că sunt memorate împreună). • Pentru fiecare foaie dintr-un registru de calcul, Excel afişează o etichetă, deasupra barei de stare de la baza ecranului. Aceste etichete permit trecerea de la o foaie la alta.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (8) TIPURI DE REFERINŢE (ADRESE) • O referinţă reprezintă o adresă a unei celule a cărei valoare dorim să o utilizăm. Există patru modalităţi de referinţă bidimensională a unei celule. Aceste modalităţi au apărut ca urmare a dorinţei de uşurare a muncii operatorului care utilizează programul Microsoft Excel.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (9) • A. Referinţa relativă este cel mai ades utilizată. În acest caz celula este referită printr-un nume format din numele coloanei urmat de numărul liniei la intersecţia cărora se află celula respectivă. Exemplu: A1, C2, D4, etc . • Atenţie însă, căci în cazul referinţei relative, la copierea unei celule care conţine o formulă de calcul, se vor schimba atât valoarea liniilor, cât şi valoarea coloanelor din fiecare adresă a unei celule din formulă, cu o valoare ce ţine de deplasarea faţă de celula de start (celula din care s-a făcut copierea).
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (10) B. Referinţele absolute precizează adresa liniei, respectiv a coloanei care trebuie să rămână fixă indiferent de operaţiile ce au loc asupra tabelului, prin caracterul $ plasat în faţa ei (a liniei sau coloanei). Ele apar de exemplu sub forma: • - $A$1 referă celula A1, prin referinţă absolută la linie şi coloană; • - $A1 referă celula A1, prin referinţă absolută la coloană; • - A$1 referă celula A1, prin referinţă absolută la linie)
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (11) • Dacă se doreşte blocarea modificării coloanei la copiere se foloseşte tipul de referinţă $A1, iar dacă se doreşte atât blocarea liniei cât şi a coloanei se va folosi tipul de referinţă $A$1. Pentru a uşura folosirea simbolului $ Excel pune la dispoziţia utilizatorului tasta funcţională F4. Tastarea consecutivă a acesteia va duce la schimbarea tipului de referinţă a adresei celulei pe care se află cursorul la un moment dat.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (12) Referinţele unui grup de celule • Adresarea unui grup de celule foloseşte acelaşi sistem ca la referinţele unei celule. Dacă dorim, de exemplu, să referim toate celulele cuprinse între celula A2 şi celula C4 vom folosi notarea A2:C4 ( reprezintă practic un dreptunghi cu vârfurile unei diagonale în A2 şi C4). • Dacă dorim referirea unei coloane, de exemplu coloana B, vom folosi notarea B:B. Dacă dorim referirea unei linii, de exemplu linia 3, vom folosi notarea 3:3. • Exemplu: Dacă dorim să facem suma tuturor elementelor cuprinse între celula A3 şi celula A8 vom scrie formula SUM(A3:A8).
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (13) • Referinţe multidimensionale • Referinţele studiate până acum s-au făcut numai în cadrul foii de lucru curente. În cazul în care dorim să folosim valori din alte foi sau chiar alte documente vom folosi aşa zisele referinţe multidimensionale. • Forma generală a referinţelor tridimensionale este următoarea: • '[Nume fisier]Nume foaie'!Referinţăcelulă
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (14) • Exemplu 1: Dacă dorim accesarea celulei A5 din foaia de calcul "Foaie 1"., referinţa în acest caz va fi 'Foaie 1'!A5. • Exemplu 2: Dacă dorim accesarea celulelor B5:D8 din foaia de calcul "Foaie1", din fişierul C:\EXCEL\DOCUMENT\LUCRARE1.XLS, referinţa în acest caz va fi '[C:\EXCEL\DOCUMENT\LUCRARE1]Foaie1'!B5:D8.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (15) Modificarea aspectului foii de calcul • Prin modificarea aspectului foii de calcul nu este influenţat modul în care va arăta foaia de calcul la tipărire, însă se obţine o altă perspectivă asupra acesteia. Astfel, vom putea efectua operaţii precum: Mărirea şi micşorarea zonei afişate din foaia de calcul • Această comandă se efectuează din meniul Zoomde pe bara cu instrumente standard, selectând procentul de mărire pentru întreaga foaie sau pentru o anumită zonă selectată în prealabil.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (16) Blocarea capetelor de coloane şi de rânduri • Pentru a efectua această comandă se execută clic pe celula din dreapta capetelor de rând şi/sau capetelor de coloană care vor fi blocate; apoi se deschide meniul Window şi se apasă Freeze Panes. Pentru deblocare se va apăsa Unfreeze Panes.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (17) Divizarea foilor de calcul • Pentru a diviza o foaie de calcul se execută clic fie pe bara de divizare verticală, fie pe cea orizontală, se trage bara de divizare în fereastra foii de calcul, apoi se eliberează bara de divizare. Ascunderea registrelor de calcul, a foilor de calcul, a coloanelor sau a rândurilor • Pentru a ascunde un registru de calcul, se deschide meniul Window şi se selectează Hide. • Pentru a ascunde o foaie de calcul, se selectează, apoi se deschide meniul Format, se selectează Sheet, apoi Hide. • Pentru a ascunde rânduri sau coloane, se selectează, apoi se deschide meniul Format, se selectează Rowsau Column, apoi Hide.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (18) Introducerea formulelor şi a funcţiilor • Atunci când într-o celulă vom înscrie o valoare care se poate calcula folosind o formulă de calcul sau utilizând o funcţie, atunci în acea celulă vom scrie în mod obligatoriu formula sau funcţia şi nu valoarea calculată de noi deoparte. Spunem despre o astfel de celulă că este o celulă calculată. • Introducerea unei formule într-o celulă se face de regulă începând cu semnul = . Textul formulei este afişat în bara de formule în dreptul adresei celulei curente. În cadrul unei formule se admit paranteze rotunde, pentru a schimba ordinea normală de executare a operaţiilor, cu condiţia ca numărul parantezelor deschise să fie egal cu numărul celor închise.La terminarea introducerii formulei se apasă tasta ENTER, iar în celula curentă va fi afişat rezultatul obţinut din evaluarea formulei.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (19) Dacă ne deplasăm în cadrul unei foi de calcul şi cursorul întâlneşte o celulă al cărei conţinut s-a obţinut printr-o formulă de calcul, în bara de formule putem citi textul formulei. O formulă poate conţine: • operatori aritmetici: + (adunare), - (scădere), * (înmulţire), / (împărţire), ^n (ridicare la puterea n); • Operatori logici (If, Or, Not); • Operanzii, care pot fi valori constante date sau adrese de celule ale căror valori sunt luate în calcul. • Paranteze rotunde, pentru a schimba ordinea de execuţie a operaţiilor;
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (20) Funcţiile sunt practic şi ele formule complexe preformatate, folosite pentru executarea unei serii de operaţii cu un grup specificat de valori. Orice funcţie este formată din următoarele trei elemente: • Semnul = care arată că urmează o expresie (o formulă ); • Denumirea funcţiei, care arată ce operaţie va fi efectuată; • Argumentul funcţiei, care indică valori concrete sau adresele celulelor cu valorile afectate de funcţie. În acest sens, argumentul unei funcţii poate fi o serie de celule, o adresă sau numele unei serii. Unele funcţii folosesc mai multe argumente, separate prin virgulă.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (21) Sintaxa funcţiei este obligatorie şi conţine numele, numărul, tipul şi ordinea argumentelor. Dacă dorim ca un argument să aibă o valoare implicită, se plasează o virgulă în lista de argumente în dreptul poziţiei acestui argument. Procesorul verifică sintaxa funcţiei, semnalează erorile de sintaxă şi nu admite trecerea mai departe până nu este corectată sintaxa funcţiei. Pentru a avea informaţii ajutătoare privind sintaxa funcţiei se apasă tasta F1(Help).
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (22) • Pentru a ne uşura munca, imediat ce am scris formula sau funcţia într-o celulă, avem posibilitatea de a copia această formulă (sau funcţie) din celula respectivă în una sau mai multe celule adiacente, adresele celulelor incluse în formulă modificându-se automat în mod corespunzător. Dacă zona de celulă în care se face copierea se află în jos, pe coloana de sub celula sursă, atunci numele coloanelor din formulă se păstrează constant şi se modifică corespunzător numai adresele rândurilor. Analog, dacă celula se copiază într-o zonă de celulă dispuse pe aceeaşi linie.
8-Sep-14 MS EXCELCONCEPTE DE BAZĂ (23) Exemplu: • Să se realizeze evidenţa stocurilor de produse dintr-un magazin., cantitativ şi valoric.
8-Sep-14 END