CUM S Ă ÎNȚELEGEM C RIZA ECOLOGICĂ MONDIALĂ

1. CUM SĂ ÎNȚELEGEM CRIZA ECOLOGICĂ MONDIALĂ • CALAMITĂŢILE NATURALE DEVIN FOARTE REPEDE SIMPLĂ ISTORIE , ÎN TIMP CE CALAMITĂŢILE GENERATE DE OM SE PERPETUEAZĂ ŞI SE ACUMULEAZĂ ÎN PREZENT • CRIZA ECOLOGICĂ MONDIALĂ ESTE PURTĂTOAREA UNUI FOARTE PRONUNŢAT EFECT CUMULATIV , ATÂT LA NIVELUL FIECĂRUI FACTOR POLUANT , CÂT ŞI ÎN INTERCONEXIUNEA ACESTORA • PROBLEMATICA MEDIULUI – ARE UN IMPACT GLOBAL • POLUAREA – SINGURA CALAMITATE ANTROPICĂ CARE NU CUNOAŞTE LIMITĂRI ÎN SPAŢIU ŞI TIMP • EXEMPLU: • Gaura în stratul de ozon pusă în evidenţă asupra Antarcticii, atribuită acţiunii distructive a compuşilor chimici din grupa clorofluorocarbonului, utilizaţi pe scară largă în industrie • Conferinţa de la Vancouver (1990) care a proscirs acest compus chimic.

2. 1.Brazilia:locul 1 pentru defrisari, 3 pentru reconversia habitatului, 3 pentru utilizarea ingrasamintelor chimice, 4 pentru numarul speciilor cu grad mare de risc si emisiile de CO2, si 8 pentru poluarea apelor.2. Statele Unite1 fertilizantilor chimici si al emisiilor de CO2, 2 pentru poluarea apelor 3 capturile de peste.3. ChinaEste la modul absolut natiunea cu cele mai poluate ape din lume. 1. dupa cantitatile de peste capturat. 2. emisiile ridicate de CO2, China fiind al doilea producator mondial.

3. GENERALITĂȚI DESPRE CRIZA ECOLOGICĂ • fenomen complex, cu percepre foarte diferenţiată la nivelul diferitelor sectoare ale societăţii • suportul unei grave crize morale pentru umanitatea contemporană • suferinţele ecologice acumulate în secole de dezvoltare anarhică • evoluţiile actuale lipsite de o atitudine coerentă de protecţie a mediului • necesităţi presante de a găsi o rezolvare globală şi de durată pentru toate aceste proble • rezultatul nerespectării de către umanitate a unor legităţi naturale

4. Indonezia2. despadurire 4. emisiile de CO2 5. Japonia4. pescuit si consum de carne de balena. 5. conversia habitatului • emisiile de CO2 6. Mexic1. numarul speciilor in curs de disparitie • defrisarile care ameninta habitatul. • 7. India 2 .ingrasaminte artificiale şi apele cele mai murdare din lume.

5. SOLUȚIILE ACTUALE • măsurilor sectoriale , lipsite de viziune integratoare , întreprinse de guverne sau diverse autorităţi locale ( impozite , taxe şi amenzi care nu fac decât să crească costurile şi pericolul unor noi poluări) • discursurilor politice lipsite de consistenţă la nivel regional sau mondial • EXEMPLU: Conferinţa Mondială asupra Mediului (iunie 1992, Rio de Janeiro)“Changing course” (Schimbarea de curs) eliberat de 48 de patroni de întreprinderi din lumea întreagă cuprinde trei mari mecanisme : • Autoritataea şi controlul • Autoreglarea sistemului de producţie • Instrumentele economice

6. 5. Norvegiapana in 2030, sa fie o tara neutra din punct de vedere al emisiilor de carbon 6. Mauritius reciclare si pe identificarea mijloacelor de refolosire a materialelor 7. Franta Energie nucleara 8. Austria Casa pasiva şi oradini organice. 9. Cuba 10. Columbia

7. AUTORITATEA ȘI CONTROLUL • reglementări guvernamentale asupra tehnologiilor şi conţinutului produselor, controlul asupra substanţelor aruncate în aer şi în apă • AUTOREGLAREA SISTEMULUI DE PRODUCȚIE • întreprinderile sau sectoarele industriale trebuie să ia măsuri pentru a organiza sisteme de supraveghere şi a stabili obiective comune. Astfel de iniţiative pot fi mai eficiente decât reglementările publice, întrucât întreprinderile au informaţii mai precise asupra tehnologiilor şi asupra nivelului real al poluării • INSTRUMENTELE ECONOMICE • impozite şi taxe asupra activităţilor poluante, drepturi negociabile de poluare, contracte de performanţă, preţuri diferenţiate pentru produsele "ecologice", provizioane deductibile fiscal pentru dezvoltarea de echipamente nepoluante ÎN CIUDA PERCEPERII ABSOLUT CORECTE A DIMENSIUNILOR ŞI IMPLICAŢIILOR EI , SOLUŢIILE ADEVĂRATE ÎNTÂRZIE SĂ APARĂ.

8. 8. Rusia4. contaminarea apelor. 7 in lume ca volum de pescuit. 9. Australia 7. grad al conversiei habitatului 9. dupa cantitatile de chimicale utilizate in agricultura 10. disparitia padurilor 10. Perupescuitului care nu respecta reglementarile internationale in vigoare privind conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii si comertului ilegal de specii animale protejate.

9. CAPITALISMUL RISIPEI GENERALIZATE • Capitalismul este un sistem: • egoist: şi-a pus interesele sale pecuniare mai presus de orice valoare morală sau socială • nesocotit: multe regiuni ale planetei poartă pecinginea nereuşitelor sale tehnologice • cheltuitor: rezultatele sale sunt înregistrate cu preţul unor spolieri şi consumuri fără precedent a factorilor de mediu

10. 1. Islanda • isi obtine toata electricitatea necesara din surse de energie regenerabile. • Cea mai intalnita sursa de caldura si electricitate folosita aici este hidrogenul. • 2. Elvetia • primul Parc Alpin . • In unele orase elvetiene, nici macar nu sunt permise autoturismele3. Costa Rica • Spera ca, pana in 2021, sa se numere printre putinele tari din lume neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon. • se concentreaza pe reimpadurire si pe reconstruirea solurilor • 4. Suedia • eliminare a combustibililor fosili pana in 2020.isi alimenteaza acum motoarele masinilor cu metan, extras din dejectiile vitelor.

12. CUM VOM GESTIONA ACTUALA SITUAȚIE? • Multe ţări ale Terrei găsesc dificultăţi în încercarea dezvoltării problemei subzistenţei: • Deşi beneficiază de un climat foarte blând (zone tropicale) comparaţiile cu zonele temperate arată o situaţie diferită • Ţările în curs de dezvoltare nu beneficiază de resursele financiare care să le permită adoptarea la scară globală a unor soluţii agrotehnice adaptate condiţiilor specifice de trai • Lipsa infrastructurii şi a resurselor financiare aferente fac imposibil accesul la produsele industriale necesare unei agriculturi moderne

13. Îmbunătăţiri tehnologice agricole în ţări în curs de dezvoltare • Asocierea în cultură de plante care au caracteristici complementare (plante arboricole-care extrag nutrienţii din adâncuri , cu leguminoase -care au în primul rând necesităţi legate de apă) • Crearea de noi soiuri , care să utilizeze genofondurile locale, mult mai rezistente şi cu performanţe de productivitate mai uşor controlabile • Refacerea pe baze ştiinţifice a unor ecosisteme deteriorate prin exploatare neraţională , în primul rând prin plantarea de arbori rezistenţi la secetă

14. Motive de eliminare a tehnologiilor agricole modeste: • Tehnologiile modeste nu au putut ţine pasul cu necesităţile de producere de echipamente avansate şi sofisticate, care implică o integrare tehnică şi o sofisticare tehnologică care sunt la îndemâna numai a marii industrii • Creşterea productivităţii muncii, adusă de marea producţie maşinistă, a răsplătit numai pe cei care au abandonat vechile tehnologii

15. ECODEZVOLTAREA • DEZVOLTARE A POPULAŢIILOR PRIN ELE ÎNSELE , UTILIZÂND LA MAXIMUM RESURSELE NATURALE , ADPTÂNDU-SE UNUI MEDIU PE CARE ÎL TRANSFORMĂ FĂRĂ SĂ-L DISTRUGĂ • Viziune economică: • M- mediul natural • R- resursele • T- tehnostructurile create de om • P- populaţia • Y- produsul • R - M şi T - M sunt efectele asupra mediului ale modurilor de utilizare a resurselor şi a tehnicilor de producţie utilizate; Y - M este impactul asupra mediului generat de modurile specifice de consumare a produselor rezultate din producţie; P - M este impactul asupra mediului al aşezărilor umane M - R este degradarea resurselor naturale prin poluare; M - Y este modul în care calitatea mediului condiţionează producţia; M - P este influenţa mediului aspra populaţiei , în calitatea sa de componentă a calităţii vieţii.

16. CARACTERISTICILE ECODEZVOLTĂRII • În fiecare regiune, efortul de dezvoltare este orientat spre punerea în valoare a resurselor specifice pentru satisfacerea necesităţilor fundamentale ale populaţiei în materie de alimentaţie, locuinţe, sănătate, educaţie, definite într-o manieră realistă şi autonomă, pentru a se evita influenţa nefastă a stilurilor de consum de import • Omul fiind resursa cea mai importantă, eforturile trebuie orientate spre crearea unui ecosistem social corespunzător • Existând o solidaritate diacronică cu generaţiile următoare, resursele naturale trebuie valorificate cu un pronunţat simţ al responsabilităţii • Complementaritatea tehnicilor, minimizarea dejecţiilor poluante şi reutilizarea deşeurilor pot să reducă foarte mult impactul negativ al activităţilor umane asupra mediului natural

17. CARACTERISTICILE ECODEZVOLTĂRII 5. În regiunile tropicale şi subtropicale se poate rezolva problema energetică pe seama resurselor locale, între care cea mai importantă este fotosinteza (se mizează pe dezvoltarea tehnicilor de utilizare a energiei stocate în biomasă). 6. Crearea unui cadru instituţional, care să cuprindă : • autorităţi care să depăşească viziunile sectoriale înguste; • grupuri cât mai consistente de populaţie care să fie atrase la aplicarea tehnicilor specifice de ecodezvoltare; • mecanisme de dezvoltare a comunităţilor ecologice care să nu fie centrate pe ideea de obţinere de profit. 7. O susţinută activitate educativă, care să resensibilizeze oamenii faţă de problematica mediului şi faţă de aspectele ecologice ale dezvoltării, şi care să elimine atitudinea dominatoare a omului faţă de natură

18. BIOSFERA • Biologul Viorel Soran: • mediu de trai sau ambianţă a vieţii în trecut, prezent şi viitor sub raport fizico - geografic global • unitate structurală şi dinamică a vieţii cu cel mai înalt grad de compexitate şi autosusţinere în seria ierarhică a sistemelor vii • rezultat al evoluţiei raporturilor strânse şi îndelungate dintre biocenoze şi mediul abiotic al acestora, iar prin relaţiile cu ambianţa sa ca rezultat al interconexiunii biosferei cu celelalte învelişuri ale planetei • sistem viu superior ierarhic societăţii, precedând societatea, fiind o premisă a genezei şi dezvoltării acesteia şi înglobând-o ca un subsistem al ei

19. SOCIOSFERA • o populaţie umană, cu o înaltă compatibilitate genetică, răspândită relativ uniform pe întreaga suprafaţă a planetei • un ansamblu de relaţii care se stabilesc între membrii acestei populaţii în dubla lor calitate, de comunitate biologică şi de comunitate socială (cu componentele sale etnice, culturale şi economice) • totalitatea relaţiilor care se stabilesc între populaţia umană, considerată în ansamblul ei, şi factorii biologici şi fizico-chimici ai ambianţei planetare, în cadrul procesului amplu de reflectare, cunoaştere şi conceptualizare a elementelor ambianţei, şi mai ales în cadrul procesului în continuă amplificare a interacţiunii cu aceşti factori prin activitatea productivă

20. INDUSTRIOSFERA • totalitatea relaţiilor care se stabilesc între umanitate şi ambianţa planetară, prin intermediul uneltelor şi al maşinilor (al tehnicii), în scopul obţinerii materiilor prime şi a energiei exosomatice ("energia culturală") necesare dezvoltării şi perpetuării existenţei societăţii • totalitatea relaţiilor dintre membrii societăţii, generate de acţiunile lor asupra naturii sau de posesiunea şi utilizarea mijloacelor de producţie, precum şi a bunurilor rezultate din procesul de producţie • ! Industriosfera este o extensie a sociosferei!

21. INDUSTRIOSFERA ŞI MEDIUL NATURAL • Paradoxul suprem reprezintă faptul că nu industriosfera s-a interpus între umanitate și natură ci omul a crezut că o dată cu evoluția sa s-a eliberat de condiționările naturale • Dezvoltarea industriosferei a fost dominată de concepția că umanitatea trebuie să se confrunte cu o ambianță ostilă • Efortul omului de adaptare biologică la medii aspre, a fost dublat de o adaptare culturală Factorul motor al dezvoltării industriosferei și al interpunerii accelerate a acesteia între umanitate și natură