Evan ghelia după Luca

1. Evanghelia după Luca Atestare documentară şi autor Locul şi data scrierii Destinatarul Structură literară Teme şi motive literar-teologice

2. Simboluri pentru Ev lui Luca

3. Atestare documentară şi autor • Marcion, sec. II • Iustin Martirul, Dialog cu Trifon 103.19, Luca a scris ,,memoriilelui Isus” • Canonul Muratori, anii 180-200 • Irineu, Adversus Haeresis (3.1.1, 3.14.1) • Tertulian, sec. II, Împotriva lui Marcion 4.2.2. şi 4.5.3, Luca prezintă un rezumat al evangheliei lui Pavel • Papirusul XIV Bodner (P75), cca. 175-225 Euaggelion kata Lukan

4. Atestare documentară şi autor • Aluzii generale şi citate din Ev lui Luca pot fi întâlnite la Policarp (Filipeni 2.3, cca. 120-150) • Ignatius din Antiohia (Epistola către Magnezieni 10, cca. 110) • Didahe, cca. 120-150 • Clement din Alexandria (1 Clement 38.2, 48.4, cca. 150-215) • Evanghelia lui Petru & 2 Clement, sec II Scriere autentică de autoritate canonică • Irineu, cca. 130-202 • Chiril al Ierusalimului, cca. 315-386 • Eusebius, cca. 263-340 • Ieronim, cca. 340-420 • Augustin, cca. 354-430

5. Canonizarea Ev lui Luca • Canonul Marcion, cca. 140 • Canonul Muratori, cca. 170 • Canonul Apostolic, cca. 300 • Canonul lui Athanasius, cca. 367 • Niceea, cca. 325-340 • Hippo, 393 • Cartagina I, 397 • Cartagina II, 419 • Traduceri în latina veche, cca. 150-170 • Traduceri în siriacă, cca. 200 • Tatian, Diatesaron, cca. 170

6. Discuţii pe marginea autenticităţii lui Luca • Scepticismul Şcolii de la Tübingen, sec. XIX • Baur, Harnack, Reuss, Pfleiderer etc. • Ipoteza autorilor multipli sau a redactărilor sucesive (francezii Boismard & Lamouille) • Proto Luca, anii 60, Ev Luca şi părţi din Fapte • Luca 2, completări • Luca 3, anii 80, Luca însuşi vine cu completări

7. Calităţile scriitorului Luca • Se aseamănă cu istoricii elini • Stăpâneşte bine arta naraţiunii, a compoziţiei şi a expunerii faptelor istorice • Foloseşte răsturnări dramatice de situaţii, puncte culminante centrate pe experienţa convertirii şi a uceniciei • Cunoaşte bine VT • Critic faţă de iudei şi pozitiv faţă de romani • Scop misionar şi apologetic bine articulat

8. Locul şi data scrierii • Anii 70-80 sau 60-62 • Cf. Prologului anti-marcionit al Canonului Muratori (cca. 150-180), Luca şi-a compus evanghelia în Ahaia • Surse mai târzii vorbesc despre Alexandria sau Roma • Care este totuşi data?

9. Destinatarul • Formula de introducere (kratiste Qeofile) face apel la crierile lui Flavius Josephus, Împotriva lui Apion: 1.1, kratiste andron Epafrodite; 2.1, timiotate moi Epafrodite. • Destinatar grec sau unul iudeu, care a beneficiat de o bună educaţie elenistă • Teofil, persoană care face parte din lumea negustorilor bogaţi şi influenţi sau a prozeliţilor • Un Teofil real sau nu?

10. Scopul • Scop istoric • Scop misionar • Scop apologetic (asfaleia, siguranţă, temeinicie) • Scop didactic • Scop literar

11. Structura literară • Structură tripartită de tip marcan MMP, 9:20 / transfigurarea 9:28-36 --------------------------________________|______________†_______----------- 1:1-4 1:5-3:38 4:1-9:50 9:51-19:28 19:29-23:56 24:1-53 Prolog Naraţiunea Lucrarea Călătoria la Ultima Învierea copilăriei în Galilea Ierusalim săptămână Înălţarea 70% din Marcu

12. Observaţii pe marginea structurii literare • Nu se poate discuta despre structură literară fără a lua în considerare teoriile literare şi redacţionale • Imaginea lui Luca mai degrabă ca teolog decât ca istoric a afectat înţelegerea structurării Ev lui Luca • S-a propus o paralelă a structurii între Luca / Fapte • Secţiuni succesive cu 6 subsecţiuni fiecare (E. E. Ellis) • Luca reflectă în structură un scop antignostic, antidoketic (C.H. Talbert)

13. Teme şi motive literar-teologice • Motivul geografic în Luca Relatările din Marcu 6:46-8:27 lipsesc • Simbolismul muntelui [o o;roj, munte] • Domnul este în pericol de moarte pe munte în Nazaret (4:29); muntele este locul părtăşiei cu Tatăl (6:12), muntele este locul în care Domnul eliberează un demonizat, arătânduşi puterea asupra lumii spirituale (8:42), transfigurarea are loc pe munte, unde vorbeşte cu Moise şi Ilie despre patimile Sale (9:28). • Această temă este dusă până la capăt prin apariţia Mântuitorului la Muntele Măslinilor (22:39 – în suferinţă), la Golgota (ca jertfă de ispăşire) şi la muntele înălţării (ca Mântuitor glorificat)

14. Teme şi motive literar-teologice • Motivul căii • h` o`doj, he hodos, ,calea’ • 9:51 poreu,esqai eivj VIerousalh,m, să meargă spre Ierusalim; 9:53 h=n poreuo,menon eivj VIerousalh,m, era mergând spre Ierusalim; 13:22 kai. porei,an poiou,menoj eivj ~Ieroso,luma, şi călătoria care era făcută spre Ierusalim; 17:11 Kai. evge,neto evn tw/| poreu,esqai eivj VIerousalh.m, şi El fiind în călătorie spre Ierusalim; 19:28 evporeu,eto e;mprosqen avnabai,nwn eivj ~Ieroso,luma, şi călătorea înainte, mergând în sus spre Ierusalim

15. Teme şi motive literar-teologice • Luca extinde spaţiul alocat călătoriei (c. 9-10) faţă de Marcu (c. 8-10) • Apar mai multe călătorii: Maria, Elisabeta, călătoria familiei lui Isus la Ierusalim • Călătoria celor doi spre Emaus, călătora ucenicilor spre Muntele Înălţării - ,,Şi au zis unul către altul: ,Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum…?’ [w`j evla,lei h`mi/n evn th/| o`dw/|] (24:32)”; ,,şi povesteau ce li s-a întâmplat pe drum [kai. auvtoi. evxhgou/nto ta. evn th/| o`dw/|] (24:35).” • Motivul căii evocă celebrele călătorii din Genesa sau Exod: călătoria lui Avraam, a lui Iosif, călătoria spre Canaan • Motivul căii este apreciat şi în lumea greco-romană; apare la Homer în Iliada şi Odiseea, la Vergilius în Eneida, la Herodot în Istorii, la Iulius Caesar în Războiul Galic şi alţii

16. Teme şi motive literar-teologice • Centralitatea Ierusalimului şi a Templului Motivul centralităţii Ierusalimului oferă evangheliei o structură circulară: • El este adus la Ierusalim în Templu pentru a deveni parte a Vechiului Legământ prin tăierea împrejur (2:22) → instaurarea Noului Legământ la Ierusalim prin predicarea Evangheliei (24:47) • Copilul Isus merge la Ierusalim cu ocazia praznicului Paştelor (2:41-45) → la Ierusalim Mântuitorul va merge cu ocazia Paştelor pentru a pătimi (23:28) • Evanghelia debutează cu slujirea lui Zaharia în Templul de la Ierusalim (1:8-10) → evanghelia se încheie cu slujirea Bisericii în Templul din Ierusalim (24:52-53)

17. Teme şi motive literar-teologice • Motivul celor doi martori / paralelisme narative • du,o martu,rwn, duo marturon, ,doi martori’ • Există câte doi martori la toate evenimentele majore din viaţa Mântuitorului (Ana şi Simeon, 2:25-38; Moise şi Ilie, 9:30, 32; Cleopa şi tovarăşul său în drum spre Emaus, 24:4) • Continuarea temei este necesară până în săptămâna patimilor şi mai ales după momentul învierii pentru că o anumită probă era acceptată pe baza mărturiei a doi sau trei martori (cf. Deuteronom17:6; Matei 18:16). Cei doi în drum spre Emaus sunt martori ai învieirii, ba mai mult, doi îngeri sunt mandataţi să vestească faptul învierii Domnului (24:4). Din acest punct de vedere această temă capătă valenţe apologetice

18. x2 • Paralelisme narative • Ioan Botezătorul & Isus • Naşterile sunt profeţite • Naşterile sunt anunţate de îngeri • Naşterile întâmpinate de descumpănire şi necredinţă • Există totuşi diferenţe considerabile

19. Teme şi motive literar-teologice • Tema şederii la masă • Domnul stă la masă cu vameşul Levi şi invitaţii lui (5:29); este invitat la masă de Simon fariseul (7:36, 49); la masă o femeie îi toarnă mir pe picioare (7:37); un alt farisu Îl invită la masă (11:37); Domnul rosteşte mai multe pilde care presupun şederea la masă sau un ospăţ (12:37; 13:29; 14:8-15; 14:16-24; 17:7); din nou la masă în casa unui fariseu (14:1, 7) • Semnificaţia şederii la masă este una soteriologică • În timp ce stăteau la masă, o femeie păcătoasă îi stropeşte picioarele cu mir şi cu lacrimile ei; ,,Iertate îşi sunt păcatele. (7:48)” • Luca se foloseşte de reacţia celor ce şedeau la masă pentru a realiza o legătură între tema şederii la masă şi aspectul soteriologic: ,,Cei ce şedeau la masă cu El au început să zică între ei: ,Cine este acesta de iartă chiar şi păcatele?’ (7:49) • Şederea la masă reprezintă pentru Luca o chemare la părtăşia cu Dumnezeu, la descoperirea adevărului divin spre mântuirea fiinţei umane (cf. 5:29-32)

20. Teme şi motive literar-teologice • Motivul priorităţii femeilor – pro gune • Elisaveta este umplută de Duhul Sfâtânt şi o recunoaşte pe Maria ca fiind mama Domnului Isus (1:41-43); Ana este prezentă la Templu şi vorbeşte despre pruncul Isus (2:36-38); o femeie păcătoasă îi spală Domnului picioarele (7:37-50); mai multe femei Îl însoţesc pe Domnul pe drum şi Îi slujesc (8:1-3); o femeie bolnavă de doisprezece ani este vindecată de Domnul (8:43); două femei, Marta şi Maria Îl slujesc pe Mântuitorul (10:38-42); o femeie din norod este uimită de predicarea şi mesajul Domnului Isus (11:27); vindecarea unei femei gârbove (13:11-13); o femeie este amintită într-una din pildele despre Împărăţie (13:20-21); de asemenea o femeie este amintită în pilda cu drahma pierdută (15:8-9); saducheii Îl ispitesc printr-o situaţie ipotetică despre o femeie care se recăsătoreşte de şapte ori (20:27-33); femeile sunt prezente în cuvântările escatologice ale Domnului (17:34-37; 21:23).

21. Teme şi motive literar-teologice • Importanţa Duhului Sfânt şi a rugăciunii • Expresii ,,plin de Duhul Sfânt” • Duhul Sfânt confirmă puterea lui Isus şi prezenţa Împărăţiei lui Dumnezeu • Marile evenimente din evanghelie sunt precedate de rugăciune • Naşterile lui Ioan şi Isus au loc într-o astmosferă de rugăciune şi ascultare • Isus se roagă înainte de alegerea celor 12, înainte de înmulţirea pâinilor, înainte de a-i întreba pe ucenici cine este El, înainte de schimbarea la faţă • Isus se roagă după întoarcerea celor 70, înainte de a-i anunţa pe ucenici despre patimile Sale la Ierusalim, se roagă în Ghetsemane, dar şi după înviere • Luca are mai multe parabole despre perseverenţa în rugăciune

22. Retorică elenistă; începuturi idilice, finaluri dramatice • Luca începe prin prezentări pozitive • Pe parcurs problemele, persecuţia se fac simţite tot mai mult • Stilistică apreciată de evrei (vezi Samuel, Samson, Solomon etc.) • Stilistica aceasta este apreciată şi de greci (vezi naşterea lui Cicero, de Plutarch) • Viaţa lui Alexandru Macedon (Plutarch, Vieţi paralele, Viaţa lui Alexandru) • Întâlnirea celor doi cu Isus pe drumul Emausului îşi găseşte paralela în arătarea lui Romulus după moarte ca Zeu

23. Stil literar mixt, limbaj variat şi contrastant • Aceasta se datorează surselor • Luca imită stilul LXX • Are semitisme, arhaisme, modelare narativă, prin urmărirea unor teme mesianice • Vrea să păstreze savoarea biblică • Unele semitisme pot fi atribuite nevoii de a respecta sursele • De fapt dialectul Koine era în ansamblul său un dialect semitizat • Luca este un autor educat, complex, onest

24. Nota idealistă a Ev lui Luca • Anunţarea naterii lui Ioan Botezatorul, cuvântarea lui Zaharia, anunţarea naşterii Domnului Isus Christos, cuvântarea Elisavetei, cântarea Mariei, cuvântarea lui Simeon şi cuvântarea Anei la Templu. • ,,Pătimirea este interiorizată în întregime. Lupta decisivă are loc la Ghetsimani: în această luptă interioară – o agonie – Isus asudă sânge.” • În chinul de moarte în care se afla (anticipare a inevitabilului) este trimis un înger ca să-L întărească. Atmosfera devine una marcată de linişte, de întristare şi de o oarecare pace: ucenicii dormeau. • Isus Îşi învinge temerile, gânduriele de renunţare şi astfel are puterea să-l primească pe Iuda cu gingăşie, să vindece urechea robului marelui preot, îl înduioşează pe Petru cu privirea Sa, vorbeşte femeilor care Îl plângeau, se roagă pentru iertarea torţionarilor şi batjocoritorilor, promite viaţa veşnică tâlharului care crede în El • Apogeul acestei idealizări îl constituie declaraţia de nevinovăşie a lui Pilat (de 3 ori), afirmaţiile femeilor, poporului, tâlharului, centurionului.

25. Tema Exodului la Luca • Locaţie şi cronologie nedefinită • Limbaj specific • Imagistică exodică • Importanţa crucială a Paştelor

26. Evanghelia lui Luca în studiile recente • Anii 1950 şi apariţia criticii redactării • Hans CONZELMANN, Teologia sfântului Luca • Die Mitte der Zeit, ,,În mijlocul timpului” • Luca a introdus ideea unei istorii a mântuirii în 3 etape: 1) perioada lui Israel 2) perioada lui Isus 3) perioada Bisericii • Luca istoricul devine Luca teologul

27. Evanghelia lui Luca în studiile recente • Luca oferă o nouă perspectivă asupra escatologiei • Perioada Bisericii capătă numele de Frühkatholosmus, ,,catolicism primar” • Critica naraţiunii • Analiza naraţiunilor cu scopul descoperii teologiei • Identificarea temelor centrale şi comune în Luca-Fapte • Comparaţie cu alte lucrări literare ale vremii