ŢESUTURILE CARTILAGINOASE - ţesuturi conjunctive specializate -

1. Curs IV ŢESUTURILE CARTILAGINOASE- ţesuturi conjunctive specializate-

2. CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR CARTILAGINOASE 1.Au origine mezenchimală 2. Conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre 3. Se caracterizează prin predominenţa substanţei fundamentale, care este semidură şi elastică;SF → bazofila in tesuturile tinere; → eozinofila in cele adulte 4. Fibrele nu se disting în masa substanţei fundamentale – matricea cartilaginoasă este omogenă 5. Conţin două tipuri de celule: •formatoare de cartilaj • distrugătoare de cartilaj - celulele adulte se găsesc în cavităţi 6. Sunt ţesuturi ordonate, avasculare (nutritie prin difuziune) 7. Creşterea se face prin apoziţie şi diviziune interstiţială 8. Regenerarea este redusă 9. Functii : suport, rezistenta la tensiune si presiune

3. Clasificare: • ţesuturi cartilaginoase de tranziţie • ţesuturi cartilaginoase permanente • În funcţie de natura fibrelor din substanţa fundamentală, se disting trei tipuri de cartilaj: • cartilaj hialin, conţine predominant fibre de colagen tip II; • cartilaj elastic, conţine fibre elastice; • cartilaj fibros, conţine fibre colagene tip I.

4. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN • Este varietatea de cartilaj cea mai răspândită. • În viaţa intrauterină, formează scheletul embrionului şi al fătului, fiind înlocuit apoi de ţesut osos. • La adult : - în trahee, bronhiile mari, laringe; - în septul nazal - cartilaj costal; - cartilaj articular

5. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN • Macroscopic: aspect sticlos sau semitransparent cu o nuanta albăstruie (datorităSF); • Rezistent, elastic si flexibil • Structural, este format din: • celule • substanţă fundamentală • fibre • Substanţa fundamentală şi fibrele formează matricea cartilaginoasă. • La periferie, cartilajul este învelit de pericondru

6. Celulele cartilaginoase - formatoare - distrugătoare Celulele formatoare de cartilaj sunt: • condroblastele • condrocitele. Condroblastele • Sunt celulele tinere cartilaginoase • Origine: fibroblaste/ cel mezenchimale • Formă turtită, lenticulară • Dimensiuni de 10- 20  • cu axul lung paralel cu suprafaţa • Localizare : - la periferia cartilajului, în 1 rand • MO sunt celule tinere, active metabolic • Rol: elaborează substanţa fundamentală şi fibrele.

8. Condrocitele • Sunt celulele adulte. • Origine: condroblaste • Localizare: în porţiunea centrală a cartilajului. • Au dimensiuni de 15- 40 . • Au formă sfericăsau ovalară • Situate fiecare intr-o lacuna a SF– condroplast MO - suprafata celulei este neteda - citoplasma eozinofila - nucleu ovoid, hipercrom ( exc.cel mai tinere)

9. Condrocitele mai tinere - sunt dispuse în zonele periferice - nuclei eucromi cu 1-2 nucleoli - citoplasma, palid bazofilă, ME: organite de sinteză bine dezvoltate: RER, ap. Golgi, vezicule de glicogen şi lipide - granule secretorii (metaloproteinaze) - microtubuli, filamente de actina • Condrocitele mature - sunt situate în centrul cartilajului. - nucleul este hipercrom, - citoplasma eozinofilă ME : au organite de sinteză mai reduse, acumulări mari de glicogen, lipide.

10. MO – Condrocite cu evidentierea glicogenului intracitoplasmatic Glicogen

11. ME - Condrocite ME -invaginaţii şi evaginaţii, mai exprimate la celulele adulte tinere. - această formă măreşte suprafaţa de contact cu mediul extracelular, ca o adaptare la localizarea lor într-o matrice nevascularizată Rol: Condrocitele continuă să sintetizeze glicozaminoglicani şi colagen tip II

12. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

13. Deşi celule mature, condrocitele sunt celule care se divid. • Celulele rezultate din diviziune sunt delimitate de o capsulă comună şi formează grupe izogene. • grupe izogene axiale(diviziunile au loc în planuri paralele) - condrocitele dispuse in siraguri (coloane) - se întâlnesc în cartilajele care se osifică • grupe izogene coronare ( diviziunile au loc în planuri diferite) - celulele dispuse sub forma de cerc (radial) cu centrul liber - apar în cartilajele costale, unde forţele de presiune se exercită în toate direcţiile

15. Celulele distrugătoare de cartilaj Condroclastele • Sunt celulele distrugătoare de cartilaj • Aceste celule sunt greu vizibile pe preparatele histologice. • Intervin în procesele de resorbţie ale cartilajului.

16. Matricea cartilajului hialin • Este formată din substanţă fundamentală şi fibre. • MO: - matricea este omogenă- - fibrele de colagen au indice de refracţie identic cu al substanţei fundamentale → nu se pot distinge. Matrice cartilaginoasă omogenă

17. Fibrele de colagen tip II - sunt orientate pe direcţia de acţiune a forţelor mecanice • Colagen VI, IX, X, XI • Substanţa fundamentală (GAG, PG, glicoproteine structurale) GAG : AH, condroitin sulfat, keratan sulfat. PG : GAG sulfataţi +proteine : aggrecan • hidrofili → gel puternic hidratat- apa se leaga de GZG • bazofili Agregate de proteoglicani- f. colagen GP : condronectina, anchorina

18. Cartilajele tinere : PG în cant. mare → bazofilia SF, SF hidratata • La vârste înaintatePG în cant mică, creşte cantitatea de colagen, → apărând aspectul eozinofil al SF • La adult matricea un aspect de mozaic - matricea teritorială - PAS+, metacromazie cu albastru de toluidina - matricea interteritorială

19. Fibrele din matricea teritoriala + condrocitele din lacuna =condronul –unit. morfofunct a tesutului cartilaginos.

20. Pericondrul • - ţesut conjunctiv dens ce înveleşte cartilajul la periferie (cu excepţia cartilajului articular) - este format din două straturi: • strat extern fibro- vascular, bogat în colagen tip I, rol : nutritiv şi de protecţie. • strat intern, celular, fertil, cu celule de tipul fibroblastelor sau al celulelor mezenchimale → condroblaste. rol: asigură creşterea în grosime a cartilajului.

21. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

22. CARTILAJ HIALIN FETAL • CARTILAJ HIALIN FETAL – col. HE 100x • CARTILAJ HIALIN FETAL – col. HE 400x In cartilagiile fetale celulele sunt turtite si rar sunt dispuse grupate

23. CARTILAJUL ARTICULAR • Varietate de cartilaj hialin ; acopera capetele oaselor articulate mobil; • Grosimea este diferita in raport cu presiunea exercitata asupra articulatiilor; • Nu este acoperit de pericondru; • Nutritia se face prin difuziune din lichidul sinovial.

24. Particularitati structurale : • Condrocitele • la suprafata mai mici, mai rare si dispuse izolat in lacune; • in profunzime mai mari, mai numeroase, izolate sau in grupuri izogene; • Fibrele de colagen (tip II) sunt orientate diferit: • superficial, fine, orientate paralel cu suprafata cartilajului; • in partea de mijloc - orientate oblic; • in profunzime - orientate perpendicular pe suprafata osoasa.

25. Cartilaj articular

26. Cartilaj articular

27. Nutriţiacartilajului • se realizează prin difuziune de la nivelul vaselor din pericondru. • în cartilajele articulare, care nu au pericondru, celulele se hrănesc din lichidul sinovial. • Regenerarea cartilajului • este redusă şi depinde de integritatea pericondrului. • Modificări legate de vârstă - scade nr. celule, scade cantitatea de PG, matricea îsi pierde bazofilia , scade cant. de apă → difuziune ingreunata – nutritie deficitara ► Degenerescenta azbestică: apar fibre dispuse paralel, refringente si sticloase; ► Calcificarea senilă– apar calcifieri senile cu tendinţă la confluare → matricea devine mai densă → hipertrofia şi moartea celulelor →cartilajul devine dur şi fragil

28. Creşterea cartilajului • Prin apoziţie =creşterea în grosime a cartilajului - se realizează prin formarea de noi celule cartilaginoase de la nivelul stratului intern al pericondrului. • Prin diviziune interstiţială= creşterea în lungime - se realizează prin mitoze ale celulelor cartilaginoase

30. ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC Localizare: • conductul auditiv extern; • pavilionul urechii • trompa lui Eustache • parţial în laringe • epiglotă

31. Macroscopic : opac, friabil, de culoare galbenă. • Structural este format din: • celule • substanţă fundamentală • fibre: fibre elastice Este acoperit de pericondru ( bogat în fibre elastice)

32. Celulele: • condroblaste • condrocitele sunt în cavităţi ( condroplaste) - mai mari - fie izolate, - fie dispuse în grupe izogene mici (2- 3 celule). • Substanţa fundamentală - este în cantitate mai redusă • Fibrele elastice - sunt numeroase, - dispuse dens pericelular. - flexibilitate mare • Pot fi evidenţiate prin coloraţii speciale: rezorcină- fuxină Weigert sau orceină. • Nu suferă modificări degenerative • Nu se calcifică.

34. ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTICcol. RFW

35. Cartilaj elastic col orceina

36. ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS • Prezintă caractere intermediare între ţesutul conjunctiv dens şi ţesutul cartilaginos hialin. • Localizare: -formeaza inelul fibrocartilaginos al discurilor intervertebrale - simfiza pubiană - discurile si meniscurile articulare din articulatiile temporo-mandibulara si tibio-femurala, sterno-claviculara - zona de insertie a tendonului pe os

37. Structural: este format din: • celule • substanţă fundamentală • fibre: fibre colagene tip I • Nu este acoperit de pericondru • Se calcifică Functie : suport si rezistenta mare

38. Condrocitele–în condroplaste - sunt mici, rare, - izolate sau grupate în grupe izogene mici. Fibroblaste • SF - este redusă cantitativ - conţine condroitin sulfat şi dermatan sulfat - PG – versican- - se leaga de AH → agregate de PG puternic hidrofili • Fibrele sunt colagen tip I - se grupează în fascicule groase, orientate pe direcţia forţelor de presiune care se exercită asupra lor. • Matricea- amorfă, - se colorează eozinofil, datorită prezenţei colagenului tip I în cantitate mare.

39. ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS Condrocite Fibroblaste Colagen I

40. Disc intervertebral

41. Cartilaj elastic Cartilaj fibros