Evaluarea în politici publice

1. Evaluarea în politici publice Tipuri de evaluare, metode folosite în evaluare

2. Evaluarea - definire • este un proces continuu sau periodic care se poate exercita, de către evaluatori interni sau externi, după fiecare etapă a derulării politicii publice şi vizează relevanţa politicii publice în raport cu problema pe care a propus-o spre rezolvare, influenţele mediului extern în care se deruleazăpolitica publică şi impactul acesteia asupra societăţii (în sens larg)

3. Evaluarea – definire • este o etapă a politicii publice ce se desfăşoară la sfârşitul acesteia fiind realizată de evaluatori externi care prin instrumente precise de măsurare urmăresc gradul de realizare al obiectivelor propuse, modul de derulare al activităţilor, calitatea şi adecvarea acestora, fiind un proces de măsurare, comparare şi identificare (în sens restrâns)

4. Tipuri de evaluare în administraţia publică • Evaluarea nevoilor • Evaluarea de proces • Evaluarea de rezultate • Evaluarea eficienţei • Evaluarea de impact

5. Evaluarea nevoilor • urmăreşte identificarea şi măsurarea nivelului nevoilor nesatisfăcute în interiorul unei organizaţii sau comunităţi • reprezintă primul pas necesar înainte de începerea proiectării efective a politicii publice în cauză • evaluatorii pot examina profilul socio-economic al comunităţii în cauză, nivelul problemelor sociale, agenţiile şi instituţiile administrative implicate în oferirea de servicii.

6. Evaluarea de proces • presupune verificarea modului în care politica publică funcţionează (punctele tari şi cele slabe)şi cum sunt livrate serviciile. Se doreşte a se cunoaşte dacăpolitica publică a funcţionat în maniera în care a fost proiectatăşi dacă a atins grupul ţintă. • Criteriile de evaluare a procesului pot fi: procedurile şi politicile de furnizare a serviciilor, structura costurilor politicii publice, schimbările politicii petrecute ca răspuns la cele ale mediului

7. Evaluarea eficienţei • presupune realizarea unei analize cost–beneficiu deoarece în cazul administraţiei publice trebuie alese acele servicii care pot fi susţinute financiar

8. Evaluarea de rezultate • se porneşte de la obiectivele şi scopurile iniţiale ale politicii publice şi se urmăreşte să se observe dacă acestea sunt reflectate în rezultatele înregistrate • rezultatele sunt privite din perspectiva obiectivelor propuse iniţial. Nu sunt cercetate şi efectele care nu au fost prevăzute • evaluarea rezultatelor priveşte impactul, beneficiile şi schimbările petrecute în rândul participanţilor la politica publică ca rezultat al participării lor.

9. Componentele evaluării de rezultate • inputurile adică materialele şi resursele pe care politica publică le utilizează în activităţi; • activităţilereprezintă activităţile sau procesele întreprinse pentru a satisface nevoile beneficiarilor; • outputurile sunt elemente ale serviciilor ce privesc politica publică, ele indică numărul efectelor, beneficiilor şi schimbărilor actuale petrecute în rândul participanţilor; aceste rezultate sunt exprimate în termeni de: cunoştinţe şi deprinderi, comportamente, valori, condiţii şi statusuri.

10. Etapele evaluării de rezultate • identificarea rezultatelor majore pe care vrei să le examinezi sau verifici • alegerea rezultatelor pe care să le examinezi, ierarhizarea acestora pentru a le alege pe cele mai importante • formularea de indicatori pentru fiecare rezultat • identificarea informaţiilor necesare pentru a pune în evidenţă indicatorii • specificarea metodelor prin care se pot aduna eficient aceste informaţii • analiza şi raportarea celor aflate

11. Evaluarea de impact • presupune o comparaţie între ceea ce s-a întâmplat după implementarea programului şi ce s-ar fi întâmplat dacă programul nu ar fi fost implementat • efectele produse după implementarea programului faţă de ceea ce era înainte de acest moment reprezintă impactul programului

12. Criterii ale evaluării de impact • măsura în care politica publică şi-a atins scopul • măsura în care politica a influenţat formularea politicilor viitoare • gradul de participare la program • Conştientizarea(gradul de cunoaştere al politicii publice de către segmentul ţintă) • efectele de multiplicare • efectele de antrenare • efectele secundare

13. Inconveniente • costurile foarte mari pe care le implică • timpul destul de mare necesar colectării datelor şi analizei acestora • dificultatea colectării datelor

14. Evaluarea completă • monitorizarea - ajută să se estimeze dacăo politică publică este implementată aşa cum a fost plănuită • evaluarea procesului - se concentrează asupra modului cum politica publică opereazăşi se axează pe problemele apărute în livrarea serviciilor

15. Evaluarea completă • evaluarea cost-beneficiu - estimează costurile programului ( monetare şi non-monetare ), în relaţie cu utilizările alternative ale aceloraşi resurse şi cu beneficiile produse de politica publică • evaluarea de impact - urmăreşte să determine dacăpolitica publică a avut efectele dorite asupra indivizilor, gospodăriilor şi instituţiilor şi dacă aceste efecte sunt datorate intervenţiei politicii. Ea poate observa şi consecinţele nedorite, pozitive sau negative, apărute la beneficiari

16. Instrumente utilizate în evaluare • studiile de caz – informaţiile provin din relatări care pot fi descriptive sau explicatorii şi care servesc să răspundă la întrebările cumşi de ce. Pot avea de a face cu o varietate de documente, interviuri, observaţii. Concluziile lor nu pot fi generalizate. • focus-grup-ul – presupune discuţii cu membrii din populaţia ţintă. Este util când este dorită interacţiunea dintre participanţi. Reprezintă o cale de a identifica influenţele ierarhice.

17. Instrumente utilizate în evaluare • interviul– poate fi formal sau informal, faţă în faţă sau telefonic. Oamenii şi instituţiile pot explica experienţa lor cu propriile cuvinte. Intervievatorul poate stabili şi alte linii de discuţie în funcţie de şirul pe care interviul îl urmează. • observaţia– situaţiile sunt observate şi înregistrate, aceasta incluzând: cine este implicat, ce se întâmplă, când, unde şi cum se petrec evenimentele. Poate fi directă sau participativă. Furnizează informaţii descriptive privind contextual şi observă schimbările.

18. Instrumente utilizate în evaluare • chestionarul – se poate cerceta un eşantion mare simultan. Presupune păstrarea confidenţialităţii. Datele culese pot fi uşor comparate. • analiza documentelor scrise