Vederea cromatic ă ş i influen ţ a culorilor î n via ţ a noastr ă Proiect realizat de

1. Vedereacromaticăşiinfluenţa culorilorîn viaţa noastră Proiect realizat de Denis Bătiescu -cls a IX a F-

2. Ochiul Rol Ochiul are rolul de a furnizaomului diverse informatii sub forma de imaginicolorate, referitoare la adancimea, distantasimiscareaobiectelor. Prin miscareaochiului in toatedirectiile, putemvedeaceamai mare parte a mediului care ne inconjoara. Functionare Ochiul captează imaginile ca un aparat fotografic. Lumina patrunde prin partea din fata a ochiului printr-o membrana transparenta denumita cornee, inconjurata de o zona denumita albul ochiului sau sclerotica. In spatele corneei se gaseste irisul, un disc colorat in culori precum verde, albastru, caprui sau negru. Intre cornee si iris exista un lichid numit umoare apoasa. Irisul e perforat in centru de un orificiu de culoareneagra, denumit pupila. Pentru ca ochiul sa nu fie deteriorat, atunci cand lumina este foarte puternica, pupila se contracta (se micsoreaza); din contra, cand e intuneric, pupila se mareste. Lumina traverseaza în continuare cristalinul, care are functia de lentila biconvexa, apoi un alt lichid, corpul vitros sau umoarea sticloasa. In final, imaginea este proiectata in profunzimea ochiului pe o membrana denumita retina, ca si cum aceasta ar fi o pelicula de film dintr-un aparat fotografic. Spre deosebire de un simplu aparat foto, care doar imprima imaginea, oamenii pot interpreta informatia optica inregistrata pe retina. Informatiile sunt transmise sub forma unor impulsuri electrice prin intermediul nervului optic catre creier, unde sunt decodate si interpretate. Cei doi ochi percep imaginile din unghiuri diferite, de aceea informartiile trasmise catre creier sunt si ele oarecum diferite. Creierul „invata” din primele zile de viata sa uneasca cele 2 imagini, astfel ca nu vedem obiectele in 2 exemplare. Cu ajutorul celor 2 imagini, creierul deduce pozitionarea obiectelor in spatiu si distanta pana la ele – acest lucru reprezentand vederea tridimensionala (in spatiu). Lumina refractata de catre cristalin proiecteaza pe retina imaginea rasturnata a obiectelor din jurul nostru. Creierul transforma instantaneu imaginea rasturnata in pozitie dreapta. Acest lucru se invata de catre creier in primele luni de viata, de aceea bebelusii vad lumea intoarsa cu capul in jos.

3. Partile Componente ale Ochiului Care protejează ochiul Sprancene– fire de par care protejeazaochiul de picaturile de transpiratie care se scurg de pefrunte Pleoapa- are rol de protectie a ochiului de luminapreaputernicasau de particolele de praf. Gene – fire subtiri de par care protejeazaochiul de particolelestraine. Pupila - orificiu circular, de mărime variabilă prin care trec razele de lumina catre cristalin, situat in centrul irisului. Pupila are rolul de a regla cantitatea de lumina primita: cand lumina este slaba, pupila va fi mai mare, pentru a putea patrunde o cantitate de lumina mai mare, iar cand lumina este puternica, se micsoreaza si lasa o cantitate redusa de lumina sa ajunga la retina. Are culoarea neagră deoarece marea parte a luminii care intră în pupilă este absorbită de către ţesuturile biologice din ochi. Cristalin - disc transparent care focalizeaza razele de lumina pe retina. Cristalinul este unul din mediile transparente ale ochiului. Acesta funcţionează ca o lentilă, razele de lumină captate suferind în ochi 3 refracţii, dintre acestea 2 având loc în cristalin. Cristalinul îşi modifică forma în funcţie de necesitate cu ajutorul muschilor din coprii ciliari. Astfel, pentru vederea de aproape cristalinul se bombează, iar pentru vederea la distanţă se aplatizează (alungeşte). Acest fenomen se petrece pentru distanţe între 10÷15 cm şi 6 m. Există un punct la care cristalinul este aplatizat la maximum. Peste această distanţă vedem clar, fără să mai aibă loc turtirea lui, iar vederea se face fără efort. Opacifierea cristalinului reprezintă boala numită cataractă.

4. Retina - membrana formata din celule celule fotosensibile situate pe partea internă a peretelui globului ocular, care sunt responsabile de transformarea luminii în semnale nervoase. • Retina contine aproximativ 130 mil de celule care recepţionează lumina trasformând-o în impuls nervos. Aceste celule poarta denumirea de celule cu conuri şi celulele cu bastonaşe. Celulele cu bastonase sunt foarte sensibile la lumina, dar nu pot diferentia decat culorile albastru si verde. Conurile pot deosebi si maresc claritatea imaginii dar nu pot functiona in conditii de lumina insuficienta. • Acest lucru explica faptul ca, in conditii de lumina slaba nu putem distinge decat nuante de verde si albastru, nefunctionand decat bastonasele. In schimb, in conditii de lumina puternica, functioneaza doar conurile. Cand lumina scade in intensitate, dupa un anumit timp bastonasele se reactiveaza: cand se intra de la lumina puternica intr-o camera slab luminata, ochiul trebuie sa se adapteze la lumina slaba, iar cand se trece iar la lumina puternica, esti “orbit” cateva secunde. • Muschi oculari – sase muschi care dau mobilitate ochilor • Muschii ciliari- muschi care se contracta pentru a influenta grosimea cristalinului, modificand focalizarea imaginii • Nervi oculari - transmit informatiile vizuale catre creier, prin intermediul impulsurilor electrice. Datorita pozitiei nervului optic, care se ataseaza de globul ocular in partea posterioara a ochiului print-un, se creează pe retină o zonă lipsita de celule fotosensibile, incapabilă să recepteze lumina, numită pata oarba. • Umoarea apoasa - lichid incolor, limpede ce ocupa spaţiul dintre cornee şi cristalin, care ajuta la mentinerea curateniei corneei si indepartamera germenilor. Este produsă de către procesele ciliare în camera posterioară şi ajunge în camera anterioară prin pupilă.

5. Vederea Cromatica si culorile Numim culoare percepția de către ochi a uneia sau a mai multor frecvențe (sau lungimi de undă) de lumină. În cazul oamenilor această percepție provine din abilitatea ochiului de a distinge câteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiași imagini. Percepția culorii este influențată de biologie (unii oameni se nasc văzând culorile diferit, alții nu le percep deloc, vezi daltonism), de evoluția aceluiași observator, sau de culorile aflate în imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicația multoriluzii optice). Culoarea, noțiune perceptivă, nu trebuie confundată cu lungimea de undă, noțiune fizică. Ochiul uman este incapabil să distingă întregalbenul monocromatic (o singură lungime de undă) și o compoziție de verde și roșu. Această iluzie optică permite afișarea culorii galbene pe ecranul monitorului, și, în general, sineza tricromă. Știința culorii, denumită și cromatică, include percepera culorii de către ochiul uman, originea culorii în diversele materiale, teoria culorii în artă și aspectele fizice ale culorii în spectrul electromagnetic

6. Vederea cromaticaOchiul – sistem optic complex. Este format din trei segmente intermediarcorticalperiferic Globul ocular – este de forma unei sfere si contine o serie de medii transparente :1.umoarea apoasa ( n = 1.33 ) 2.cristalinul –lentila biconvexa n ? [1.33 ; 1.41 ]3.umoarea sticloasa –masa gelatinoasa situata intre cristalin si retina ( n = 1,33).Un ochi standard are distantele focale obiect si imagine diferite cu valorile f1 = !5,7 mm si f2 = 24.4 mm .Capacitatea cristalinilui de asi modifica raza de curbura pentru ca sa poata fi vazute clar obiectele aflate la distante diferite poarta numele de acomodare la distanta . Distanta minima de vedere clara :pentru un ochi standard este de 25 cm .Rezolutia ochiului la aceasta distanta este de 75µm .Distanta maxima este considerata infinita .Tulburarile de acomodare la distanta se pot produce in plus sau in minus dupa cum urmeaza :Miopia : un viciu de refractie care costa in faptul ca razele luminoase care vin paralele de la infinit se intalnesc intr-un focar situat inaintea retinei .Hipermetropia : este un viciu de refractie caracterizar prin aceea ca razele paralele venite de la infinit se reunesc intr-un focar situat in spatele retinei .Prezbitia: este un viciu datorat pierderii elasticitatii cristalinului , deci a posibilitatii deacomodare a acestuia , care se instaleaza odata cu inaintarea in varsta Acest viciu se corecteaza cu lentile a caror convergenta variaza continuu pe inaltimea lentilei pentru acomodarea ochiului la distante diferite .Vederea cromatica Ce este vedere cromatica ?Pornind de la ideea ca o imagine colorata ne ofera mai multe informatii decat una alb-negru , trebuie sa ne dam seama ca vederea cromatica este foarte necesara fiecarei vietuitoare .Retina contine doua tipuri de fotoreceptori celule cu bastonase , si cu conuri .Cele sase pana la sapte milioane de conuri confera ochiului sensibilitate la culoare . acestea sunt concentrate in pata galbena . In partea centrala a regiunii , numita fovea centralis care are diametrul de 0.3 mm, se afla o concentratie foarte mare de conuri : 64% sunt conuri rosii , 32% conuri verzi si 2% conuri albastre .Conurile verzi si rosii sunt concentrate in fovea centralis iar cele albastre in exteriorul acestei regiuni . Din studii efectuate asupra perceptiei imaginilor colorate in compaatie cu cele alb negru s-a evidentiat faptul ca in imaginile colrate ochiul detecteaza mai usor marginile obiectelor si caracteristicile acestora . In informatia alb-negru se pierde inf continuta in lungimea de unda a fiecarei culori

7. Rolul Culorilor Definitiaculorii ca notiunepsiho-fizicasublineazafaptul ca sunteminfluentati in mod remarcabil de culoare, care ne provoacastari, trairisisentimenteatat de nuanta cat si de saturatie. Informatiaculorii se obtineatatpecalevizuala, prin intermediulluminii care induce simtulvazului , capabil de recieptionare a peste 90% din totalulcunostintelorasupraobiectelorsifenomenelor din natura. Culoareaaccentueazaputerea de memorare a omului prin trairilepe care le induce. Ne amintimtoataviata de un peisajmontan, un tabloucelebru, o persoana, mai ales prin intermediulculorilor care ne-au fermecat la primul impact cu acestea . De multeori, bolnavisipesimisti, am primitsuflulvietii prin impactul cu o culoare vie, care a indus in sufletulnostruoptimismulnecesarinsanatosirii. O singuraculoare induce plictiseala, monotonie, dacaesteprivitamulttimp. Ne placpeisajele, tablourile, uniioameni, incaperilepentru ca suntcaracterizate prin imbinareaarmonioasa a culorilor. O adevarataarmoniecromaticastudiazavaloarea de combinatie a culorilorsiechilibrulcromatic . De fapt nu culorile in sine, civalorilecromaticeobtinute prin combinarea, dispunerea, armonizareasiechilibrareavalorilordiferitelortonurisinuantecromaticesuntcele care isi pun amprentapesufletulomenesc. Studiulculorilor, armonialor, impactulasupravietiinoastre a preocupat o pleiada de cercetatori care si-au aduscontributia la cunoastereramecanismuluivederii in culori, la interpretareainteractiuniidintreomsiculoaresi a influenteiculorilorasuprapsihicului, a puterii de memorare, a starii de sanatate. Faraculori, faralumina am fimultmaisaraci, mainelinistiti, si am pierdeputerea de a intelegesi de a stapaniunelefenomenenaturale. Avand in vederecelementionatemaisus, vomreprezenta, pescurt, domeniile in care viatasiculoareainterfera in beneficiulnostru.

8. Observareacorpurilor se realizeaza prin intermediulluminiiemise de acestea (in cazulsurselorprimare) sau a luminiireemise de suprafatacorpurilordacaacesteasuntsursesecundare de radiatii. Toatecorpurile reemit o parte din radiatile care ajung la suprafatalor. De celemaimulteorilumina care ajunge la ochiulumanprovine de la suprafatacorpurilorobservate. Compozitiaspectrala a radiatilorreemiseestedependenta de modul cum variazacoeficientii de absorbtiesi de difuzieaisuprafetelorobservate cu lungimea de unda. • Thomas Young a descoperit la inceputul sec. al 19-lea Teoriacumulativa a vederii in culori, care presupuneaexistenta a 3 culorifundamentale: rosu(r), verde(g) sialbastru(B) (teoriacumulativa a lui Thomas s-a adeverit, deoareceaceste 3 culori pot fiobtinute din majoritateacoeficientilorcromaticipozitivi ). O prima confirmare a teorieilui Young a fostdemonstrata, dupa 50 animaitarziu de catre Maxwell si independent de catre Helmholtz. Culorileutilizatepentrumixaj, trebuiesa fie culoriprimare. In calitate de culoriprimare pot fialeseoricare 3 radiatii din domeniul [380-780]nn., insaconbinatiarosu+verde+albastruestecea optima, deoarece conduce la obtinereamajoritatiiculorilor cu ajutorulunorcoeficienticromaticipozitivi. In anul 1958 Ruthon a descoperitexistenta a treipigmenti cu sectre de absorbtie in (R), (G), (B) in ochiul de peste. • Prin efectulpe care il au culorileasuprapsihiculuinostru, culoareapoatefiutilizata la identificareasitratareapsihiculuinostrusitratareaunordisfunctiisomaticesaupsihice ale organismuluiuman. • Astfeldupanuantapielii se stabilesctulburatisomatice: • -pieleverzuie, buzevinete: anemie • -pielearamie: tulburaridiabetice • -pielegalbena: icter • -limbarosiesau alba: insuficientaacida • -fatagalbena: tulburarihepatice • -fatarosiesprevanatsiinnegrireagingiilor: icternegru • -nasulrosu: consumulexcesiv de alcool

9. Stiati ca ochiulumanpoatediferientapeste 10 milioane de nuante? Stiati ca in filme se pot obtineefectespecialetridimensionalefacute in douavariante, putindiferiteuna de cealalta: -unaverde, cealalta in rosu (dupaceledouaimagini se suprapun). Spectatorii pot vizionafilmul cu ochelari cu lentilespeciale (unarosiesiunaverde). Ca urmarefiecareochivaavea parte doar de imagineadestinataacestuia. Stiati ca pentru a obtinelumina alba avemnevoiedoar de 3 culori: rosu, verdesialbastru, deciculoarea alba este o combinatie de culori.

10. Simti ca ainevoie de un impuls de energie? Te-airidicat din pat sitesimti cam trist? Vreisaprinzifortainainte de intalnirea de care depindeviitorulproiectului tau? Schimbareadispozitiei se poate face foartesimplu prin catevamodificariasupraculorilor din garderobatasi din decor.In antichitate, oameniipracticaucromoterapiapentru a combatediferiteleboli. How To Do Thingsteinvata cum iti pot influentaviataculorile.Culoareaalbastrainspiraincredere, sigurantasiliniste. Acestaeste un motivpentru care pilotiisipolitistii au uniformaalbastra. De asemenea, albastrulestefolositpentrucostumele office pentru ca sugereazafiabilitatea. Oamenilor care stauintr-o camera cu peretialbastri le poatescadetensiuneaarteriala, le vafiredusapofta de mancaresi o sa se simtamultmaicalmi. De asemenea, albastrulscadetonusul muscular sicalmeazarespiratia.Opusaalbastruluiesteculoarearosie, care reprezintacaldurasienergie. Dacaveialegeculoarearosiepentru a teimbraca, teveisimtimaimotivat, indraznetsimaientuziasmat. Culoarearosieestefoarteintalnita la autoturisme, pentru ca le oferaposesorilor un sentiment de excitaresi de aventura. Culoarearosieintarestevointasifaciliteazaregenerareacelulara.Verdeleesteunadintrecelemaipopulareculorisipoate face o persoanasa se simtamaisanatoasa, tanara, energicasireinnoita. Din acest motiv, costumelemedicilorsunt de obiceiverzisimultespitaleutilizeazaverdele in decor. Ceamai parte a naturiiesteverde, asa ca dacavreisaitischimbistarea de spirit este de ajunssafaci o mica plimbareintr-un parcsausamergi la padurepentrucateva ore. Efectul Psihologic al culorilor

11. Galbenulinspirafericire, optimism sisperanta. Este culoareasoareluisi a multorflori de vara. Mai multestudii au aratat ca pacientii care primesc un buchet de florigalbene se vindecamultmairepede.Culoareapreferata a lui Frank Sinatra, portocaliul, te face satesimtimaienergic. Este o culoare care sporesteatentia, de aceeaestefolositapentruvestele de salvaresipentrusemnele de atentionare. Cei care participa la o petrecerefarasaaiba un partenersuntsfatuitisapoartehaineportocaliipentru a atrageconversatia.Negrulesteculoareadoliului, a tristetiisi a depresiei. Cu sigurantanegrul nu esteculoare care saimbunatateascastarea de spirit a uneipersoane. Cu toateacestea, multi preferaaceastaculoarepentru ca inspiraputere.Vreisatesimtilinistitsisateconcentreziasupramicilorbucurii ale vietii? Atuncitrebuiesaporticuloarea alba, pentru ca simbolizeazapuritateasiinocenta. Se recomandaculoarea alba pentruperetiicaseipentru ca dasenzatia de racoaresispatiu.