Download
1 / 11
210 likes | 731 Views
ARTA SI COMUNICARE. ARTA- DEFINITII CONCEPTUL DE ARTA SCOPUL ARTEI COMUNICAREA FOTOGRAFIA GRAFFITI WEB-DESIGN PUBLICITATE DATE AUTOR BIBLIOGRAFIE.
E N D
ARTA SI COMUNICARE • ARTA- DEFINITII • CONCEPTUL DE ARTA • SCOPUL ARTEI • COMUNICAREA • FOTOGRAFIA • GRAFFITI • WEB-DESIGN • PUBLICITATE • DATE AUTOR • BIBLIOGRAFIE
Arta este in esenta cea mai profunda expresie a creativitatii umane. Pe cat de dificil de definit, pe atat este de dificil de evaluat, avand in vedere faptul ca fiecare artist isi alege singur regulile si parametrii de lucru, se poate spune totusi ca arta este rezultatul alegerii unui mediu, a unui set de reguli pentru folosirea acestui mediu si a unui set de valori ce determina ce anume merita a fi exprimat prin acel mediu pentru a induce un sentiment, o idee, o senzatie sau o traire in modul cel mai eficient posibil pentru acel mediu. Arta este procesul sau produsul aranjarii deliberate si creative a unor elemente intr-o maniera ce excita simturile si latura emotionala. In sensul strict, cuvantul arta se refera adeseori la artele vizuale, incluzand aici pictura, sculptura si activitatile legate de tiparire. Pe de alta parte, artele in general includ o gama diversa de activitati umane, acte de creatie si moduri de exprimare, cum ar fi muzica sau literatura. Estetica este latura filosofiei care studiaza arta. Arta - definitii
Conceptul de arta Pentru egipteni, arta este reprezentarea divinitatii si faraonii viata de dupa moarte. Pentru greci, arta cauta omul ideal, fara defecte, si romanii omul real, portretul, in care sunt reprezentate virtutiile omului concret. Se cauta perfectiunea corpului uman. Pentru crestini, arta este reprezentarea alegorica a divinitatii. Prin aceasta se obtine o imagine inexpresiva dar estetica, fiind sacrificata redarea fidela a naturii. In arta romanica se da libertate in alegerea temei. Pornind de la aceasta, in epoca bizantina si in cea gotica, arta incepe sa acorde mai multa atentie factorului natural in momentul in care oamenii constientizeaza ca acesta este opera lui Dumnezeu, dar fara a-si pierde expresivitatea, functia didactica si puterea de a impresiona. In Renastere, omul este readus in prim-plan. Omul este opera perfecta a lui Dumnezeu. Se picteaza chipul uman fara a se tine cont de pozitia personajului si de ceea ce reprezinta el: Fecioara Maria sau o curtezana, Apollo sau Hristos. Tema intereseaza mai putin, dar frumosul primeaza reprezentativului . In Baroc, figura umana este obiectul principal al artei, dar nu forma ei idealizata, ci in orice aspect, acesta fiind urat sau frumos, sublim sau cotidian. Fata de arta rococo exista o reactie neoclasica, in care arta ajunge sa fie un mijloc de educatie, mijloc didactic in serviciul rationalismului estetic. Ca reactie apare romantismul care abordeaza temele timpului si expune coceptul vietii burgheze. Impresionismul deschide drumul spre abstract. Se da din ce in ce mai mult importanta culorii, formei, peisajului si senzatiilor care se produc odata cu combinarea lor in compozitie. Expresionismul apeleaza la intimitate si la intuitie.
Scopul artei Arta a avut de-a lungul timpului multe functii, facand astfel ca scopul ei sa fie greu de incredintat unui singur concept. Asta nu inseamna ca scopul artei este unul vag, ci ca exista multe motive unice, diferite pentru care este creata. Levi Strauss a grupat aceste motive si scopuri in doua categorii : Functiile nemotivate ale artei sunt acelea care sunt specifice speciei umane, care se refera strict la individ. Aristotel spunea ca imitatia este unul din instinctele firii umane. In aceste sens, arta, ca si creatie, este ceva pe care oamenii il fac in mod natural, mai presus de orice utilitate. Functiile motivate ale artei se refera la actiuni intentionate ale artistului sau creatorului.
Comunicarea • Schema clasica de comunicare: E→C→R emitator → mesaj → receptor • Schema lui Shannon (1952): Emitator→Codare→Canal→Decodare→Receptor emitator → mesaj codificat → receptor • Comunicarea nu se efectueaza numai cu si prin cuvinte, ci si prin intermediul tonului vocii, al atitudinii noastre, al amplitudinii sau localizarii respiratiei, al variatiei coloritului epidermei (indeosebi a celei faciale). • Comunicarea presupune prezenta a cel putin 2 interlocutori.
Fotografia Fotografia nu a fost considerata dintotdeauna o arta. Introducerea ei ca arta a reprezentat un proces indelung cercetat care a inceput cu fotografiile de tip portret. Portretul fotografic l-a inlocuit cu usurinta pe cel pictat dat fiind faptul ca acesta era mult mai ieftin. Cum portretul fotografic i-a luat locul celui pictat, o mare parte dintre pictori au decis sa devina fotografi de portrete pentru a putea supravietui. Felix Tournachon , Gustave Le Gray si al doilea frate Bisson au fost unii dintre pictorii care au facut acest lucru. Acestia au fost si cei care au luptat pentru ca fotografia sa fie considerata arta. La mijlocul secolului XIX a aparut o noua tendinta artistica, naturalismul. Aparitia acestei noi tehnici, care se orienta spre obiectivitate, a incercat sa imite realitatea si naturalul, ducand-o la un nivel al perfectiunii. In felul acesta naturalismul a fost punctul de plecare al considerarii fotografiei arta, dat fiind ca in ceea ce priveste imitarea realitatii era superioara picturii. Pe de alta parte, dezvoltarea constanta a fotografiei, prin studiul folosirii luminii solare, a dus la nasterea fotografiei artistice, cu o mai mare valoare artistica, ceea ce a apropiat-o din nou de arta.
Graffiti Graffiti nu a avut initial sensul cunoscut astazi, inscriptiile murale reprezentand o forma de exprimare acceptata de toti oamenii din comunitatea respectiva, o forma legala si chiar incurajata. Una dintre cele mai celebre astfel de realizari se afla in orasul Ephesus din Turcia de astazi, reprezentatnd o mana, o inima, niste pasi si un numar - indicii pentru cat mai ai de mers pana gasesti prima prostituata. Astazi exprimarea graffiti este asociata in primul rand ideii de vandalism. Orice desen care se realizeaza pe un perete exterior fara acordul proprietarului, este considerat un delict si este pedepsit in functe de gravitate. In Romania, arta graffiti a ajuns sa fie practicata mult mai tarziu. Pana la inceputul anului 2000 nu au existat multe cazuri concrete, in schimb, dupa dezvoltarea industriei muzicale de hip hop, rap si breakdance, peretii din ce in ce mai multor cladiri au fost personalizati in spirit graffiti.
Web Design Prin webdesign se intelege in general realizarea de situri web, de la momentul conceperii structurii si interfetei grafice si pana la finalizarea programarii si introducerea propriu-zisa a datelor - imagini, text, fisiere si alte elemente - care alcatuiesc continutul sitului. Primul webdesigner a fost chiar inventatorul www-ului, Tim Berners Lee, care a publicat primul sit din istorie in anul 1991. La inceput, siturile nu erau nici pe departe atat de complexe si incarcate grafic cum sunt in prezent, limbajul utilizat - HTML - fiind nu prea puternic si permitand numai o serie limitata de formatari, precum si inserarea de link-uri, pentru a putea "lega" paginile intre ele, webdesignul fiind, de fapt, mai mult programare web. Siturile, in forma in care ele se afiseaza in browsere, sunt de fapt interpretari vizuale, menite sa fie intelese de orice persoana, fara sa fie necesare cunostinte in domeniul informaticii sau al secventelor de cod redactate de programatori. Acestia lucreaza ori in diverse limbaje din care apoi se genereaza limbajul specific de script al internetului HTML (HyperText Markup Language), ori direct in HTML. Daca nu ar exista browserele care stiu sa interpreteze limbajul de script si sa afiseze rezultatul pe ecran, siturile ar fi doar insiruiri de texte neformatate si, cel mai probabil, fara imagini.
