LIMBAJ SI COMUNICARE EXPRESIVA IN GRADINITA DE COPII

1. LIMBAJ SI COMUNICARE EXPRESIVA IN GRADINITA DE COPII COMISIE METODICA 21 FEBRUARIE 2013 LICEUL TEORETIC ,,LASCAR ROSETTI’’ RADUCANENI Structura- GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT

2. Dezvoltarea limbajului si a comunicariiexpresive in gradinitase realizeaza atat in activitatilespecifice dezvoltarii vorbirii, cat si in cadrul intregului program dingradinita. Procesul de influentare asupradezvoltarii limbajului prescolarilorincepe la grupa micatinandu-se seama de caracterul concret al limbajului, dificultatilede pronuntie, vocabularul redus si alte particularitati psihice cum sunt:gandirea concreta, atentiainstabila, memoria individuala. Dezvoltarea vorbirii copiilor serealizeazain mod treptat, prinlargirea relatiilor verbale cu cei din jur, in conditiile manifestarii decatre copii a curiozitătii de cunoastere a obiectelor, ainsusirilor acestora, pe de o parte si a atitudinii interogative referitoare la originea si cauza unor fenomene, pe de alta parte.

3. Inca de la intrarea copilului in gradinitatinem cont de pronuntia si elaborarea pronuntiei corecte din punct de vedere gramatical si exprimarea nuantata, in functie de accentuarea silabelor componente ale cuvintelor, de intonatie, pauza de respiratie, tipul de vorbire (adresativa, interogativa, exclamativa) insotita de mimica si gesturi adecvate. Date fiind particularitatile copiilor din grupa mica, cele mai multe exercitii care au ca scop formarea unei vorbiri expresive, le organizam la inceput cu toata grupa, treptat, dupa ce am cunoscut nivelul de dezvoltare al vorbirii, greutatile pe care le intampina, incepem sa lucram cu grupuri mici, care reprezinta un context mai eficient si mai adecvat acestui scop decat ansamblul grupei. Primele exercitii pentru stimularea expresivitatii verbale a copilului mic au ca scop educarea respiratiei in exprimarea orala in functie de contextul ideilor exprimate, dupa care trecem la inlaturareatendintelor de identificare nejustificata a unor sunete si prelungirea lor in vorbire.

4. Dupa un sir de activitati prin intermediul carora s-au transmis copiilor cunostinte noi, li s-a imbogatit si activizat limbajul, le oferim posibilitatea, in cadrul activitatilor liber-creative sa descrie unele imagini care reprezintaactiuni ale copiilor si adultilor, aspecte de munca sociala, frumuseti ale mediului ambiant, ale naturii, etc. Jocurile   didactice antreneaza intens copilul in stimularea si exercitarea vorbirii in directia propusa, fara ca el sa constientizeze acest efort. Astfel prin intermediul jocului didactic se fixeazasi se activizeaza vocabularul copiilor, se imbogateste pronuntia,  se formeaza notiuni, se insusesc constructii gramaticale. Jocul didactic ‘‘Capra cu treiiezi’' solicita copiilorde la grupa mica sa completeze propozitiile sau frazele enuntate de educatoare cu cuvintele potrivite pentru a le da un sens logic: ,,Mama-Capra a plecat…’’; ,,Dupaplecareamamei a venit …'; ‘’Iedulcelmic era …’’ In cadrul exercitiilor de recitare expresiva a poeziilor invatate, copiii sunt impresionati de frumusetea si armonia limbii literare.

5. Incepand cu grupa mijlocie putem oferi copiilor numeroase prilejuri de a asculta cu atentiecontinutul unui text literar pentru a receptiona fluenta, armonia si frumusetea frazei, dupa care ii putemprovoca la discutii. Dupa lecturarea povestii‘’Scufita Rosie ‘' de Fratii Grimavemposibilitatea de a lucrapegrupuriastfel: - un grup de copii sa redea intr-o inlantuire logica, pe fragmente, continutul povestii; - alt grup de copii sa descrie fapte ale eroilor indragiti (Scufita-Rosie, vanatorul, lupul); - alti copii pot fiantrenati sa adreseze intrebari legate de textul audiat; - un grup poatesaraspunda la intrebari; Procedand astfel, iideprindem cu folosirea vorbirii dialogate. Tot la grupa mijlocie putemorganiza jocuri-exercitiiprin care sale cerem copiilorsa explice pe scurtcontinutul unei idei din poeziilecunoscute, sa le recite expresiv pefragmente, integral sau pe roluri. Interesul copiilor pentruexpresivitatea cu mimica si gesturi il trezimorganizand concursuri: 'Cel mai bun recitator'.

6. De asemenea, cu copiii de grupa mare putem organiza astfel de concursuri, prin caresale cerem respectarea ritmului pauzelor, nuantarii vocii in timpul reproducerilor. Expresivitatea vorbirii copiilor este data de intensitatea - puterea cu care sunt rostite sunetele, cuvintele sau propozitiile. In acest sens putem organiza jocuri-exercitii cum sunt: 'Mai tare, mai incet' in care copilul imita diverse sunete, silabe sau cuvinte cu intonatia diferita;'Bate cum bat eu' - alternarea comenzilor-bataia in toba, rar-repede; 'Vine si pleaca trenul' - copilul imita sunetul 'u' - care sugereazasuieratul trenului - cu variatii de intensitate:crescendo cand vine trenul - descrescendocandpleaca acesta. De asemenea, in jocul 'Cine intoneaza mai bine' exprimamimpreuna cu copiii aceeasipropozitie, dandu-i sensuri diferite prin schimbarea intonatiei, cu urmatoarele sensuri: afirmare, intrebare, indoiala,nesiguranta, dezacord, dezaprobare, entuziasm. Putemdesfasurajocuri-exercitii, in scopul formarii deprinderii de a accentua o idee, un sentiment, o dorinta, o opinie (in vorbirea adresativa si reproductiva) specificand ca jocurile pot avea comun si nuantareasi intensitatea. In acest scop sunt compuse din fragmente de povesti, de basme sau situatii de joc care apar in orice joc de creatie sau dramatizari. In jocul-exercitiu'Iedul cu trei capre' un copil interpreteaza fragmentul in care iedul cheama pe mama capra, matusacapra, accentuand cuvintele prin care se exprima rasfatul, lenea, nerabdarea. Jocul 'Cine interpreteaza mai bine?' se desfasoara sub forma de concurs, cate2 copii fiind pusi in situatia de a interpreta fragmentul in care ursulse intalneste cuvulpeasi o roagasa ii deasiluisamanancepeste, accentuand pe acele cuvinte care reliefeaza uimirea sirugaminteaursului sivicleniasizgarceniavulpii.

7. Pentru realizarea pauzei putemselecta fragmente din povestile cunoscute cu secvente care necesita momente dramatice: partea in care Alba ca Zapada afla ingrozita ca vanatorul o va omori sau cand mama vitrega afla ca traiestedupaincercarilenereusite; fragmente din 'Capra cu trei iezi', momentul intoarcerii caprei acasa si constatarea dezastrului provocat de lup, accentuand consternarea caprei. Aceste momente le folosim si pentru exersarea modificarilor fizionomiei pentru a exterioriza anumite sentimente sau ganduri (mimica). In acest sens realizam jocul 'Cine exprima mai bine?', prin care urmarim redarea prin mimica a cat mai multor starisufletesti: mirare (ScufitaRosie); tristete (Iepurasul din 'Coliba iepurasului'); bucurie (piticii cand au salvat-o pe Alba ca Zapada; bunica si ScufitaRosiecand le-a salvat vanatorul); durere (lupul in groapa de jar); spaima (iedul cel mare cand a vazut lupul). Un gest sau o miscare potrivita situatiei, o discreta schimbare, a expresiei fetei au darul de a stabili o legatura mai vie intre povestitor si ascultator, de a asigura perceperea afectiva si constienta a textelor. Textul literar ofera admirabile clipe de audiere a unui fragment expresiv presarat cu figuri de stil care emotioneaza copilul. Cautam sa deprindem prin intermediul jocurilor mesajul etic si uman, faptele bune si cele rele, sa ofere copiilor posibilitatea de a-si exercita vorbirea monologata, contextuala, astfelavem posibilitatea sa verificam si sa apreciemcapacitatile copiilor de a folosi cele mai potrivite mijloace de exprimare, de a reproduce dialogul dintre personaje si de a expune cursiv si logic un fragment din povestirile cunoscute.

8. MATERIAL REALIZAT DE : Educ. COMORASU OANA-ANCA Educ. BALINT ANGELA

9. BIBLIOGRAFIE: • Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii • Editia a II-a revizuita si adaugita • Metodica activitatilor de educare a limbajului in invatamantul prescolar- Florica Mitu, Stefania Antonovici, Editura Humanitas • Culegere de jocuri didactice pentru educatia limbajului-Rodica Gorgan, Dorina Tuduce, Editura Marysan Zalau