IN FRASTRUCTURA NAŢIONALĂ /JUDE Ţ EAN Ă DE DATE SPAŢIALE Gábor Miklós - secretar ANIAP

1. Asociaţia Naţională a Informaticienilor din Administraţia Publică INFRASTRUCTURA NAŢIONALĂ/JUDEŢEANĂ DE DATE SPAŢIALE Gábor Miklós - secretar ANIAP CLUJ-NAPOCA , 12-14Octombrie 2005

2. Cine suntem? • 250 membri – informaticieni din administraţia publică (consilii judeţene, primării, prefecturi , ministere) • asociaţie profesională, fără scop patrimonial, nonprofit, independentă, neguvernamentală, apolitică SCOP PROFESIONAL • promovarea şi protejarea intereselor membrilor săi • realizarea unui sistem informatic unitar al administraţiei publice în conformitate cu strategia naţională de informatizare şi cu standardele Uniunii Europene www.aniap.ro al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

3. Tehnologii Frameworks Standarde Acces la date şi servicii Politici Infrastructura Naţionale de Date Spaţiale reprezintă totalitatea: • tehnologiilor • standardelor • protocoalelor • sistemelor de acces • politicilor necesare armonizării bazelor de date geospaţiale şi asigurarea accesului la informaţiile spaţiale al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

4. Ce trebuie să prevadă o strategie de date geospaţiale • Informaţiile de bază trebuie să fie accesibile uşor • Infrastructura Naţională de Date Spaţiale să cuprindă tot teritoriul naţional • Protecţia datelor personale, drepturile de autor să fie luate în considerare • Să se asigure cadrul legal adecvat • Standarde pentru producerea şi transferul datelor (metadate, modelare, formate) • Parteneriate între deţinătorii şi utilizatorii de date spaţiale al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

5. Principii de bază • Deschis – se bazează pe specificaţii deschise şi partajate în procesele de schimb informaţional • Transparent – acces uşor la informaţii, neîngrădit tehnic sau prin reglementări • Cooperativ – facilitează cooperarea şi interoperabilitatea între partenerii implicaţi • În continuă dezvoltare – pentru acoperirea noilor cerinţe al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

6. Probleme actuale • Lipsuri în coordonarea surselor de date geospaţiale în sectorul public • Lipsa metadatelorşi a cataloagelor de metadate • Probleme legate de drepturile de autor şi licenţiere a datelor • Formate de date foarte variate, nestandardizate • Suprafaţa ţării neacoperită în totalitate(ex. date cadastrale..) • Tarife şi preţuri la date şi servicii al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

7. Beneficii • Acces universal la informaţiile spaţiale, de oriunde, oricând • Reducerea costurilor, complexităţii aplicaţiilor utilizate şi creşterea nivelului de integrare, interoperabilitate • Proces decizional bine informat • Eficienţă prin unicitatea şi standardizarea datelor • Utilizabilitate ridicată • Creştere economică al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

8. Abordare funcţională Asigură suportul pentru regăsirea, evaluarea şi utilizarea datelor geospaţiale de către toţi utilizatorii şi furnizorii de date la toate nivelele administraţiei publice, sfera economică şi non-profit, sfera academică şi de către cetăţeni în general. al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

9. Regăsire date Acces la informaţii Prelucrare date Servicii Metdadate Cadru de acţiune (Framework) Datele geospaţiale Standarde Parteneriate Conceptul arhitectural al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

10. Primii paşi • Inventarierea surselor de informaţii (cine ce date şi de ce tip, calitate deţine) • Înglobarea informaţiilor inventariate intr-o structură de metadate standardizată • Crearea cadrului de interoperabilitate la sursele de date şi definire de specificaţii pentru structurile de date derivate, nou create (date spaţile şi framework) al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

11. Următorii paşi • Generare interfeţe de servicii pentru acces la informaţii (regăsire, accesare, prelucrare) • Standardizarea – standarde de date, formate, protocoale, specificaţii de interfaţare, interoperabilitate • Extinderea parteneriatului – acorduri asupra partajării, accesului şi utilizării informaţiei spaţiale al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

12. Ce se face in lume? Exemple de Infrastructuri Naţionale de date spatiale: • Uniunea Europeană (INSPIRE) • Canada: Canadian Geospatial Data Infrastructure (CGDI) • USA: National Spatial Data Infrastructure (NSDI) • Anglia: National • Elvetia: National Spatial Data Infrastructure (NSDI) • Senegal: Framework for a National Spatial Data Infrastructure (FNDSI) • Ethiopia: Global Spatial Data Infrastructure (GSDI) • Kenya, Cehia, Republica Slovacă, Croatia, Japonia etc. al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

13. Teme recomandate 1. Localizare geografică 2. Unităţi administrative 3. Proprietăţi, clădiri 4. Profil 5. Mediul geo-fizic 6. Suprafaţa pământului 7. Transport 8. Utilităţi şi facilităţi al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

14. 9. Populaţie şi societate 10. Reglementări zonale 11. Aer şi clima 12. Apă 13. Mări şi oceane 14. Biodiversitate 15. Resurse naturale 16. Riscuri tehnologice şi naturale 17. Zone suprapopulate (cu tensiuni din punct de vedere antropogenic) al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

15. Cum putem realiza INDS mai repede şi mai ieftin? • Să învăţăm cum a fost realizată infrastructura de date spaţiale în Uniunea Europeană, SUA şi alte state • Analiza condiţiilor din România • Alegerea unui drum spre INDS cu cele mai mari şanse de reuşită al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

16. Condiţiile specifice din România • Lipsa programelor postuniversitare pentru GIS • Lipsa datelor spaţiale • Comunitatea GIS abia acum începe să se formeze • Din aceste cauze misiunea realizării unei infrastructuri naţionale de date spaţiale este mult mai dificilă. al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

17. Utilitatea unei infrastructuri de date spaţiale pentru situaţiile de urgenţă • Oferă suport de informaţii pentru mai multe servicii de urgenţă • Permite analize de risc într-o perioadă scurtă pentru decizii într-o situaţie de urgenţă al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

18. Acte normative în vigoare: • HG 447/10 aprilie 2003 Norme metodologice privind elaborarea şi conţinutul hărţilor de risc natural – alunecări de teren, inundaţii • HG 382/2 aprilie 2003 Norme metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale – cutremure de pământ, alunecări de teren, inundaţii al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

19. Prevederi importante • Elaborarea hărţii de risc natural se realizează într-un sistem informaţional integrat, având la bază bănci de date informatizate şi hărţi digitale • Banca de date va conţine: • baza topografică (hărţi existente digitizate, fotograme, imagini satelitare) 1:25.000 la nivel de judeţ • zone de risc identificate până în prezent • utilizarea terenului • caracteristici naturale…… al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

20. al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

21. al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

22. HarghitaHarta eroziunii Factor provocatorprecipitaţiile al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

23. Concluziile mesei rotunde Mamaia, 16-18 septembrie 2005 • În urma dezbaterilor din cadrul mesei rotunde participanţii au concluzionat că INFRASTRUCTURA NAŢIONALĂ DE DATE SPAŢIALE reprezintă un element esenţial în fundamentarea deciziilor iar din elementele care împiedică constituirea acesteia amintim : • lipsa unui coordonator naţional şi implicit o lipsă de comunicare în ceea ce priveşte : • inventarul situaţiei curente în privinţa datelor spaţiale şi a sistemelor de prelucrare ale acestora • interoperabilitatea sistemelor informatice şi a structurilor de date rezultate din aplicarea prevederilor legale cu privire la registrele naţionale (evidenţa populaţie, cadastru,agenţi economici) • implementarea sistemelor informatice pentru prevenirea şi gestiunea situaţiilor de urgenţă , în condiţiile dinamicii legislative în domeniul gestionării acestora şi a lipsei unui sistem informatic integrat. Astfel instituţiile publice vor continua să desfăşoare acţiuni dispersate, necorelate şi cu eficienţă scăzută în ceea ce priveşte catalogul de clasificare al unităţilor administrativ teritoriale din punct de vedere al protecţiei civile, repartiţiei gestionării riscurilor şi a funcţiilor de sprijin, întocmirii hărţilor de risc etc. • realizarea standardelor de gestionare şi comunicare inter-instituţională a datelor spaţiale • metodologia de estimare şi evaluare a pagubelor provocate de situaţiile de urgenţă • vizibilitatea proiectelor şi sistemelor informatice în domeniul datelor spaţiale derulate la diversele niveluri ale administraţiei publice • lipsa datelor spaţiale de bază şi de referinţă digitale şi cu acoperire naţională în vederea asigurării: • suportului topografic la scările necesare întocmirii planurilor pentru situaţiile de urgenţă • întocmirii hărţilor tematice de tipul: risc, geologice, utilizarea terenurilor etc. • întocmirii nomenclatoarelor de metadate şi a registrelor naţionale al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

24. Concluziile mesei rotunde Mamaia, 16-18 septembrie 2005 • se impun măsuri pentru : • cooperarea între toate instituţiile publice în vederea realizării infrastructurii naţionale de date spaţiale şi crearea unui comitet interministerial în parteneriat cu autorităţile locale pentru acest obiectiv • crearea consorţiilor GIS de utilizare / schimb în comun a datelor spaţiale şi crearea standardelor de gestiune şi comunicare a datelor spatiale • realizarea unui geoportal naţional pentru accesul la nomenclatoarele de metadate şi date spaţiale • aplicarea Directivei Parlamentului European şi a Consiliului „INSPIRE” în România şi includerea experţilor ANIAP în componenţa grupului de lucru instituit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării • formularea unui punct de vedere privind documentele proiectului AMTRANS • colectarea datelor spaţiale o singură dată şi menţinerea lor la un nivel de accesibilitate adecvat • creşterea vizibilităţii proiectelor derulate pentru reducerea redundanţei şi utilizării eficiente a fondurilor • implementarea unui sistem integrat de asistare decizională în situaţii de urgenţă cel puţin în primă fază în cadrul unui centru pilot care să creeze premizele generalizării ulterioare a acestuia la nivel naţional. al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005

25. Din cele prezentate se poate concluziona: Infrastructura naţională de date spaţiale reprezintă element esenţial pentru fundamentarea deciziilor al X-lea GISWORKSHOP, Cluj-Napoca, 12-14 Octombrie 2005