Boli ale sistemului circulator la om

1. Boli ale sistemului circulator la om

2. Inima, centrul sistemului cardiovascular uman (şi al majorităţii animalelor) pompează permanent în artere sîngele care îl primeşte prin vene. Sângele încărcat cu oxigen şi nutrimente ajunge datorită ei la toate celulele corpului. Cu toate acestea, inima nu se poate hrăni ea însăşi din sângele care îi străbate cavităţile, ci are nevoie de vascularizaţie proprie. Din prima porţiune a aortei se desprind arterele coronare care se ramifică irigând miocardul în toată grosimea sa. Sângele încărcat cu dioxid de carbon şi metaboliţi este preluat de sistemul venelor coronare care se unesc, formând un sinus coronarian care se deschide în atriul drept. Sistemul circulator uman realizează un circuit închis: inimă -artere capilare -vene -inimă. Fiecare din aceste tipuri de vase are particularităţi specifice transportului sângelui în sensul specific, la o anumită viteză şi presiune.

5. Varicele Prin vene, sângele circulă de la periferia corpului spre inimă. Conform legilor gravitaţiei, el circulă mai uşor în venele situate deasupra inimii şi mai greu în venele situate sub inimă, în poziţie ortostatică, întoarcerea venoasă este îngreunată la nivelul membrelor inferioare, datorită acţiunii gravitaţiei. în anumite situaţii, sângele stagnează în venele situate sub nivelul inimii, presiunea sa creşte în aceste teritorii, venele se dilată şi apar varicele. La suprafaţa corpului ele pot să apară ca o reţea vizibilă, în cazul venelor mici, sau ca dilatări proeminente atunci când sunt afectate venele mari. în cazuri grave, dilataţiile se pot rupe, producând ulceraţii şi hemoragii. Cauzele varicelor sunt reprezentate de anomalii congenitale ale venelor, cum ar fi absenţa valvulelor, sau de slăbirea pereţilor venoşi. Statul în picoare accentuează varicele, dar nu reprezintă o cauză.

6. Ateroscleroza şi accidentul vascular cerebral Ateroscleroza reprezintă procesul patologic de îngustare sau obstrucţie a lumenului arterial, din cauza depunerilor succesive de straturi de lipide plasmatice, cheaguri de sânge, colesterol, acumulări de calcar etc. în timp, pereţii arterelor îşi perd elasticitatea şi se dilată, în cazuri mai grave formând anevrisme - zone subţiate şi dilatate ale peretelui arterial, care se pot sparge, producând un accident vascular cerebral. Ateroscleroza este un proces lent şi de lungă durată, de aceea a fost asociat cu îmbătrânirea. Cauzele cele mai comune ale aterosclerozei: consumul de grăsimi, sedentarismul, fumatul. Prevenirea presupune o dietă echilibrată, exerciţiu fizic, renunţarea la fumat.

8. Hipertensiunea arterială Presiunea cu care sângele circulă prin artere, şi care se transmite şi pereţilor vasculari poartă numele de presiune sau tensiune arterială (TA) . Se înregistrează două valori ale TA: maximă sau sistolică şi minimă, sau diastolică. Valorile tensiunii arteriale normale sunt de 120-140 mm Hg pentru TA maximă şi 70 - 80 mm Hg pentru minimă. Creşterea TA peste aceste valori poară numele de hipertensiune arterială (HTA) şi reprezintă o afecţiune cardio - vasculară frecventă. Desigur TA creşte în situaţii fiziologice: efort, emoţii intense, apoi scade la loc la revenirea la activitatea normală. De aceea, diagnosticul de HTA se pune doar după măsurări succesive care înregistrează valori ridicate. Manifestările nu sunt întotdeauna evidente; uneori apar dureri de cap, ameţeli, apariţia de puncte luminoase sau negre în câmpul vizual. Prevenirea creşterii tensiunii arteriale: regim hiposodic şi hipocaloric, activitate fizică uşoară, managementul stresului.

9. Manifestări, cauze şi prevenire Miocardul, muşchiul inimii este irigat cu sânge care circulă prin sistemul de vase coronare. Arterele coronare duc sânge oxigenat în toată masa miocardului. Ramificaţiile arterelor coronare nu se unesc între ele, astfel încât dacă o arteră coronară sau o ramură a sa este blocată, ţesutul care era irigat de acea ramură nu mai primeşte oxigen şi nutrimente şi moare - infarctul miocardic. Blocajul poate fi produs de către un trombus (cheag), sau de către o placă de aterom formată pe pereţii coronarelor. Infarctul produce o durere acută retrosternală. cu iradieri în braţe, durere care nu cedează la repaus sau al administrarea de nitroglicerină. Se recomandă repaus absolut în secţia de terapie coronariană intensivă şi tratament specific. Pentru prevenire, ca şi după recuperare se recomandă o dietă lipsită de grăsimi saturate.