Alexandru Busuioceanu și Zamolxis

1. AlexandruBusuioceanușiZamolxis (January 1896 – 1961)

2. "Hispaniciisuntdescendenti din geti/ daci. Spania a fostfondata de poporul de la Dunare" O somitate a culturiieuropene AlexandruBusuioceanu a fostunuldintreceimaimaricritici de artaromani, profesor, poet, critic literar, istoric, eseist, traducator, si a reusitsaexceleze in toateacestedomenii. ImediatdupaiesireaRomaniei din neutralitate, Busuioceanu a tinutsa se inrolezevoluntar in PrimulRazboiMondial, deoareceisidorea cu ardoaresaparticipe la MareaUnire, pe care stiaca in felulacesta o pregateste. Imediatduparazboi a inceputsascrie la "Arena" (Iasi), la "Luceafarul", la "Lamura" si "Dacia", ultimeledouaconduse de Vlahuta. In 1921 a intemeiat, impreuna cu NichiforCrainic, CezarPetrescusi Lucian Blagarevista "Gandirea", care vaavea o influentaculturalaconsiderabila in Romania interbelica. Caistoric de arta, dupa un doctoratsustinut la Viena sub indrumarealui J. Strzygowski, s-a ocupat de expertizacolectiei de arta a familiei regale, stabilindpaternitateacelornouatablouriextrem de valoroase ale lui El Greco, aflatepeatunci in pomenitacolectie, si a organizatexpozitiainternationala de la Paris, din 1937. A scrisnumeroasestudiidespre El Greco, Cavallini, Preziosi, Iser, Luchian, Andreescusi Brancusi.

3. In 1942, canddeja era o somitate, fiindconsideratunuldintreceimaimaricritici de arta din lume, Busuioceanuajunge la Madrid caatasat cultural, unde, cum frumosspune Eugenio Battisti, intruchipeaza "mareaculturainternationala". Nemaiputandu-se intoarce in Romania din pricinaregimuluicomunist, Busuioceanu se vedenevoitsatraiascasingur in Spania. Sotialui (de care se despartiseinainte de exil) sifiica (OanaBusuioceanu, scriitoare, italianistasihispanista, care la randu-i s-a vazutobligatasa se stabileasca la Los Angeles in 1984, tot din cauzadictaturiicomuniste de la noi) raman in tarasi nu le vamaivedeaniciodata. La Madrid se imprieteneste cu Vicente Aleixandre si Eugenio D'Ors, in casa caruia are in permanenta un fotoliu de onoare, dobandeste o rubricapermanenta la prestigioasarevista de arta "nsula" (unde ii prezinta, in premierapentruspanioli, peBlagasipeParvan), infiinteazaCatedra de LimbasiLiteraturaRomana de la UniversitateaComplutense, reusindsaobtinaintroducerealimbiiromanecalimbaobligatorie de studiupentrustudentiispanioli, sirevolutioneazaconceptiadesprepoezie, introducandteoriametaforei, camijloc de cunoastere, ca instrument la fel de precissi de sigurpe cat esteaxiomapentrumatematica. Mai mult, candi se publicaprimulvolum de versuri in limbaspaniola, in 1946, intitulat "Poemaspatticos", criticiiilconsideracelmai bun poet de limbaspaniola al momentului. Tot de la Madrid corespondeazaintens cu prieteniisairomaniaflati in exil, MirceaEliade, Emil Cioran, VintilaHoria, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Alexandrusi Gheorghe Cioranescu, PamfilSeicaru, GrigoreNandris, NicolaeHerescusialtii.

4. Dor de limbaromana

5. Ca poet, Busuioceanu a scris in tinerete, inainte de plecarea in Spania, in stilullui Lucian Blaga, dar nu sub influentalui, dupa cum precizeaza Virgil Ierunca, ci peliniaaceluiasi gen de sensibilitatelirica. Dupace se stabileste la Madrid, include toatepoeziile din prima tinerete in ciclul "Trepteuitate", marturisindca a depasitetapaBlaga, nu pentruca s-ar fi lepadat de ea, ci pentrucadeja o implinisesi se cuveneasameargamaideparte. Si merge atat de departe, incatnouasateorieesteticaprivitoare la metaforaca instrument de cunoastereesteinclusa in istoriileliterarespaniolesihispano-americane, de la care se varevendicascoala de poezie "Orgenes". Guillermo de Torre ii rezerva un intreg capitol in carteasa, "Problemtica de la literatura", iar Roberto FernndezRetamarexplicafenomenul "Orgenes", sustinandcaideileluiBusuioceanudau in continuareroade in mediileartisticespaniole. Totusi, Busuioceanuconsideraca se afla in posesiaunuisingurlimbaj poetic, acela al limbiiromane, care se exprima, in cazullui, prinaparatulfonetic al limbiispaniole. E un lucru de foarte mare insemnatatepentrunoi, caromani, sastimcaBusuioceanu a fostomagiat de criticiispaniolica un mare poet de limbacastiliana, reusindsaadaugeversurilor sale, dupaexpresialuiGh. Cioranescu, o stranievibratie de angoasametafizica. Iardorul de limbaromana nu-l parasestenici o clipa, panaintr-atat, incat, slujindu-se de Dosofteisi de a sa "Psaltire pre versuritocmita", talmaceste, catresfarsitulvietii, inefabileleversuri ale SfantuluiIoan al Cruciisi tine chiarsaciteascapemormantulsfantului, la Congresul de Poezie de la Segovia, din 1952, propriasatraducereromaneasca din "Cnticoespiritual".

6. Spaniolii, descendentiaidacilor Scrisoriprimite de Busuioceanu de la Virgil Ierunca

7. Scrisoriprimite de Busuioceanu de la Emil Cioran

8. Caistoric, Busuioceanu nu s-a lasatmaiprejos. Fiindu-ielevsimaiapoiprietenluiVasileParvan, care demonstraseca, in pofidacuceririiromane, dacii nu disparusera din istorie, ci supravietuisera in poporul roman de astazi, Busuioceanuestepreocupatsademonstrezecaspanioliisuntdescendentiaigeto-dacilor. Mergandpeurmeletraditieigeto-dace in culturahispanica, el descoperacamituldacictraiesteinca. Mai precis, cautandu-l peTraian in Spania, Busuioceanu nu ii gasesteurma, deoarececronicilemedievalespaniole nu pastreazanici o traditielegata de cucerireaDaciei,insa da peste un filonnebanuit: numelegotice/geticeale luiZamolxis, Burebista, DeceneusiDecebal se intalnesc la Sf. Isidor, la Alfonso el Sabio, la arhiepiscopul Rodrigo Jimnez de Rada.Cercetarile sale in aceastadirectiefacobiectulunuistudiu din care aparpublicatedoardouafragmente, in periodice, dar care se bucura de elogiileluiMirceaEliade, care ii scrie in 1953, entuziasmat: "Studiuldumitaleesteextraordinar. Deschide perspective nebanuite in intelegereasivalorificareamituriloristoriograficemedievale, si nu numai la noi, adica in Europa. Ar fi pacatca o asemeneadescoperiresaramanaingropataintr-o revista de circulatielimitata". Uluitoareadescoperirepe care o face Busuioceanuesteaceeaca, pentrutoticronicariispanioli, nu Dacia a fostfondata de un imparatiberic (Traian) ci dimpotriva, "hispaniciisuntdescendenti din getisaudacisiSpania a fostfondata - la a patraeiintemeiere, ceadefinitiva, in secolul al V-lea - de poporul de la Dunare"

9. Pentru a spulberaoriceechivoc, Busuioceanuinsistaasuprafaptuluica nu estevorbadespreuniversalaconfuzie din lumeaantica, intregetisigoti, ci despre o doctrina care, invaluita in neguriistorice, ia forma unuimitce se regaseste la cronicarii din EvulMediu. In 1985, regretatul Dan Slusanschireusestesapublicevolumulintitulat "Zamolxissaumituldacic in istoriasilegendelespaniole" la editura "Meridiane", caingrijitor de editiesiautor al CuvantuluiInainte. Din fericire, uneimaitinere - darextrem de serioase - edituri de la noi, editura "Dacica", i-a venitideea de a republica, altidouazecisitrei de animaitarziu, in 2009, aceststudiuextrem de important. Este, desigur, imbucuratorca se facdemersuripentrurecuperareacelormaiimportantepersonalitatiromanesti ale exilului, pe cat de trist era, pana nu de mult, faptulcaromanii nu aveauacces la proprialoristorie (stim cu totiicaistoriaRomaniei care se preda in scolipana in 1989 era mistificatasiimbibatapana la refuz de nerusinatelecongrese ale CC al PCR si de la fel de nerusinatadoctrina a regimului) oriacelacaintelectualilorromanicondamnati la exil (cu care ar fi trebuitsa ne mandrim) nu li se pomeneanumeledecatspredefaimare. Brancusi, Eliade, Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Al. Cioranescu, Al. Busuioceanusiatatiaaltii s-au bucurat de respectulstrainilor, fiindconsiderati la noi "tradatori de tarasi de neam", in timpce, tot aici, majoritateaintelectualilorramasiinfundaupuscariilecomuniste, doarpentrucareprezentaunistevaloripericuloase, care trebuiaudesfiintatespretriumfullichelelor.

11. Privindretrospectiv, ne intrebam de catasuferinta a avut parte sufletulacestui mare roman, numitAlexandruBusuioceanu, condamnatsatraiasca in exilsisamoarasingur la Madrid, dupa o indelungatasuferinta, vorbind, scriindsisimtindromaneste, pana in ultimaclipa. Sprenoroculnostru, astazi se poatevorbi din noudespreacestepersonalitati, care merita nu doarscoaterealor din uitare, ci siintreaganoastrarecunostinta, pentru tot ce au facutpentruneamulromanesc. "Zamolxis", republicata in 2009 la editura "Dacica", reprezinta o restituireimportanta in acestsens. IRINA DOGARU Lect. Drd., Univ. "DimitrieCantemir", Bucuresti