1 / 79

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE. IMPORTANTA URGENTELOR IN MEDICINA DE FAMILIE.

duena
Download Presentation

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. ACORDAREA PRIMULUI AJUTORPRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTEMEDICO-CHIRURGICALE

  2. IMPORTANTA URGENTELOR IN MEDICINA DE FAMILIE • Medicul de familie ca medic de prim contact are un rol foarte important in diagnosticarea urgentelor medico-chirurgicale , acordarea rapida a primului ajutor pentru salvarea vietii bolnavului si indrumarea ulterioara a acestuia catre spital .

  3. In acest sens MF trebuie sa intervina in timp util pentru a sustine functiile vitale ale bolnavului . • Astfel MF va aplica masuri de reanimare cardio – respiratorie in caz de stop cardiac sau colaps , va pune un garou in cazul unei hemoragii externe , va efectua un tamponament nazal in cazul unui epistaxis masiv sau o traheostomie in cazul unui edem glotic care produce asfixie .

  4. Principalele urgente medico-chirurgicale • Cardiovasculare : angina pectorala , infarctul miocardic, aritmii, crize HTA, sincopa, lipotimia, stopul cardiac • Respiratorii : criza de astm bronsic, edemul pulmonar acut, trombembolia pulmonara, pneumotoraxul, hemoptizia, insuficienta respiratorie acuta • Digestive : apendicita acuta, colica biliara, pancreatita acuta, melena, infarctul mezenteric, peritonita acuta

  5. Renale : colica renala, pielonefrita acuta, glomerulonefrita acuta, retentie acuta de urina, insuficienta renala acuta • Neurologice : criza de lombosciatica, sdr vertiginos, convulsiile, meningita, coma • Ginecologice: sarcina extrauterina , avortul, eclampsia, hemoragii genitale • Metabolice : tetania, hipoglicemia, criza tireotoxica

  6. Dermatologice : erizipelul, edemul Quincke, eruptiile specifice bolilor infectocontagioase • Oftalmologice : ochiul rosu, criza de glaucom • ORL : epistaxisul, otita acuta, edem glotic • Intoxicatiile : monoxid de carbon, organofosforice, alcool etilic, benzodiazepine , opiacee • Altele : diateze hemoragice, septicemia, arsuri, degeraturile, traumatismele

  7. MF va trebui sa puna un diagnostic initial cat mai rapid . • Astfel in cazul unui bolnav care prezinta tegumente palide , extremitati reci, puls filiform , transpiratii reci profuze , polipnee, hipotensiunearteriala , MF se va orienta spre diagnosticul de soc . • Prin excluderea altor tipuri de soc - arsi , traumatic , septic MF se va avea in vederesocul hipovolemic.

  8. Pana la stabilirea unui diagnostic etiologic si internarea bolnavului intr–un serviciu de specialitate MF va trebui sa trateze rapid hipovolemia , acidoza , hipoxia, si sa sustina presiunea de perfuzie a tesuturilor prin aplicarea unei perfuzii cu ser fiziologic, bicarbonat de sodiu, glucoza, administrarea de oxigen si vasoconstrictoare ( dopamina, dobutamina, noradrenalina).

  9. In cazul intepaturilor de insecte sau administrarii intravenoase a unor substante ( penicilina ) poate sa apara socul anafilactic, caz in care este necesar administrarea de urgenta de adrenalina si hemisuccinat de hidrocortizon . • In intoxicatiile acute MF va trebui sa administreze rapid pacientului antidotul corespunzator ca de exemplu atropina in intoxicatiile cu pesticide ( COMPUSI ORGANOFOSFORICI ) precum si efectuarea de spalaturi gastrice .

  10. MF are obligatia de a trata bolnavul pana in momentul internarii intr – un serviciu de specialitate sau sosirii si preluarii bolnavului de catre serviciul de ambulanta . • Pentru a putea acorda primul ajutor in cazul urgentelor medico – chirurgicale MF trebuie sa aiba o trusa de urgenta .

  11. Trusa de urgenta trebuie sa contina : • aparate si materiale = stetoscop, tensiometru, seringi, vata, alcool sanitar, garou, atele, ace chirurgicale, ata chirurgicala, pense, EKG, alcool iodat, comprese sterile • medicamente = nitroglicerina, scobutil NO – SPA , glucoza, fenobarbital diazepam, miofilin, furosemid hemisuccinat de hidrocortizon algocalmin, adrenalina , etc.

  12. STOPUL CARDIAC : Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate a activitatii eficace a inimii . • Diagnosticul stopului cardiac Se stabileste pe baza urmatoarelor semne: - paloarea saucianoza instalate brusc - absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala) - absenta zgomotelor cardiace - pierdereastarii de constienta (6-12 secundedupasistarea aportului de oxigen catre creier) • incetarea spontana amiscarilor respiratorii (in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde) - aparitia midriazei fixe , pupile dilatate, areactive la lumina (dupa 30-90 secunde ) .

  13. RESUSCITAREA STOPULUI CARDIO-RESPIRATOR se face in primele 3-5 min de la stop, cand pacientul este in moarte clinica , dupa care neresuscitat intra in moarte biologica = moartea creierului, cand apar midriaza fixa, cornee opaca si lividitati cadaverice

  14. Regula ABCD • A - AirwaysDezobstructia cailor respiratorii superioare Inlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul pus in hiperextensie iar mandibula va fi trasa spre anterior si superior .

  15. In cazul aspiratiei de corpi straini se vor efectua lovituri toracice dorsal sau compresie abdominala ( manevra HEIMLICH ) . Dacă victima nu poate respira , medicul va sta în spatele acesteia şi va pune pumnul orientat cu policele spre abdomenul victimei , deasupra ombilicului şi sub coaste şi stern. Isi va prinde pumnul cu cealaltă mână şi va efectua 4 mişcări de împingere în sus, rapide, cu forţă.

  16. Aceasta manevră creşte presiunea în abdomen, determinând împingerea diafragmului în sus. La rândul său, diafragmul va creşte presiunea aerului din plămâni, iar presiunea pozitiva împinge in caile aeriene superioare obiectul aflat in trahee Nu trebuie strânse coastele cu braţele. Se va folosi numai pumnul împins în abdomen. Este posibil să fie necesar repetarea manevrei de 6 până la 10 ori.

  17. B - Breath Ventilarea : • Gura la gura, gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul GUEDEL ), ventilarea pe masca ( balonul tip AMBU ) . • Daca ventilarea sau intubarea nu sunt posibile ( ca in cazul edemului glotic ) se practica traheotomia de necesitate si punctie traheala de urgenta cu plasarea unei traheostome intre cartilajele tiroid si cricoid . • Se va controla eficienta ventilarii : prezenta miscarilor respiratorii ; cedarea cianozei ; murmur vezicular simetric .

  18. Ventilarea rapidase practica in doua tentative urmata de masaj cardiac si ventilare alternative intr-un raport de 30 : 2 • Ritmul compresiilor toracice este de 100 / minut . • Frecventa de ventilare gura la gura este de 10 – 12 pe minut la adult si 10 -20 pe minut la copil .

  19. TEHNICI SI MIJLOACE DE ASISTARE RESPIRATORIE CONSTATAREA ABSENTEI RESPIRATIEI. SUBLUXAREA MANDIBULEI.

  20. RESPIRATIE ARTIFICIALA GURA LA GURA SI GURA LA MASCA.

  21. MANEVRA HEIMLICHIN OBSTRUCTIE DE CAI AERIENE SUPERIOARE LA PACIENT CULCAT SI IN PICIOARE.

  22. EXTRAGEREA MANUALA A UNUI CORP POZITIA CORECTA A MAINILOR STRAIN DIN CAILE AERIENE SUPERIOARE. SI CORPULUI IN MASAJUL CARDIAC EXTERN.

  23. VENTILATIE CU MASCA LARINGIANA. TRUSA COMPLEXA DE ASISTARE RESPIRATORIE FARINGO-TRAHEALA.

  24. Ventilarea cu balonul tip Ambu. • Masca se va aplica cu policele si indexul deasupra gurii si nasului, mandibula se va mobiliza spre anterior iar cu restul degetelor se va fixa capul in pozitie de extensie.

  25. C Circulatia in cazul fiecarui stopcardiac se va incepe imediat cu lovitura cu pumnul aplicata precordial si masaj cardiac. Masaj cardiac extern ( pacientul in decubit dorsal, pe suport tare, locul aplicarii presiunii fiind treimea inferioara a sternului . Frecventa masajului: 100 / min , raportul comprimare-decomprimare > 50%fata de platoul de comprimare , aproximativ 4 – 5cm .Defibrilare precoce.

  26. - daca in primele 15 min masajul nu este eficient, in prezenta familiei sau a anturajului se poate continua 45- 60 min sau pana la sosirea echipei calificate - in cazul fibrilatiei ventriculare sau T.P.S.V. se continua masajul pana la aparitia posibilitatilor de defibrilare electrica

  27. DEFIBRILAREA SI CARDIOVERSIA EXTERNA - indicatii: in stopul cardiac, fibrilatie ventriculara, fibrilatie atriala, T.P.S.V. -aparat: defibrilator electric cu 2 electrozi metalici, se aseaza la baza sternului si apical (V5); inainte de aplicarea descarcarii electrice, se ung electrozii si pielea cu o pasta electro-conductoare, se alege puterea de defibrilare 200-360 J pentru perete gros, FV si 100-200 J pentru perete subtire, FA, TPSV. Se apasa pe butonul de descarcare cand se produce o contractura puternica a pacientului, iar pe monitor se modifica E.K.G.

  28. D – Drugs Terapia medicamentoasa : foarte important este realizarea unei cai de abord venos periferica . Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza dubla sau tripla pot fi administrate adrenalina 1 mg i.v. sau 2-3 mg in 10 ml s.f. intratraheal, atropina 0.5-2 mgin caz de bradicardie sinusala sau asistolie, lidocaina 1-3 mg/kg pentru preventia recurentelor de fibrilatie ventriculara, sau bicarbonat de sodiu8,4 % 50 - 100ml .

  29. OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUIAJUTOR PRESPITALICESC In abordarea unei urgente medico-chirurgicale MF va urmari cateva obiective: - evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta? -natura urgentei -cauza care a produs-o -gravitatea -numarul victimelor (in caz de accident colectiv) -masuri ce trebuie intreprinse -succesiunea acestora

  30. - estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri intreprinse - limitarea efectului produs de agentul primar - scoaterea accidentatului din zona • efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital - stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vitale - aplicarea masurilor de prim ajutor - pozitionarea victimei, tratamentul leziunilor grave, imobilizarea, hemostaza, sedarea. - aprecierea rezultatelor in urma masuriloraplicate - asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientul sau de a-l trimite la spital - evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului

  31. SOCUL ANAFILACTIC • Definitie Socul anafilactic apare in cursul reactiilor alergice imediatedupa: - administrarea unor medicamente alergizante (antibiotice mai alespenicilina); sulfamide; xilina; pirazolona; acid acetilsalicilic - injectarea heteroproteinelor (seroterapieantitetanica , antirabica ) - substante de contrast radiologice; • intepaturi de insecte (albina), serpi.

  32. Tablou clinic • Este tipul de soc produs prin proasta distributie a fluxului sanguin cu vasoplegie brusc instalata, reducerea presarcinii, tahicardie cu reducerea debitului cardiac, care genereaza colaps. • Frecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic la nivelul fetei, urticarie, edem Quincke, laringospasm.

  33. Conduita terapeutica • Se intrerupe imediat administrarea substantei alergizante.In situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie intramusculara, subcutanata sau intradermica sau printr-o intepatura de insecta intr-o extremitate, se aplica un garou deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei alergizante.

  34. Garoul va bloca intoarcerea venoasa, dar va trebui desfacut cate 2-3 minute la 10-15 minute interval pentru a evita efectele stazei venoase. • Bolnavul va fi asezat in pozitie de soc (pozitia Trendelenburg) pentrua preveni ischemia si leziunile cerebrale ireversibile.

  35. Schema de tratament • Adrenalina se poate administra: * s.c. sau im 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000) • i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg(0,25-0,5 ml din fiola de 1:1000 ) diluata in 10 ml ser fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent. • Hemisuccinat de hidrocortizon • doza de atac 250 mgi.v. lent • se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore

  36. Oxigenoterapie 6-8 l/minut • Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa sau beta 2 agonisti inhalator (ventolin ) • Antihistaminice : clorfeniramina 10 – 20 mg intramuscular sau lent intravenos • Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se administreaza 1 – 2 litride fluide intravenos;perfuzarea rapida sau repetarea dozei de hidrocortizon poate fi necesara

  37. Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua intubatie orotraheala • In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinica cel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.

  38. Socul septic Este suferinta tisulara hipoxica asociata cu prezenta in sange a germenilor patogeni. In 2/3 din cazuri cauza socului septic este infectia cu germeni Gram-negativi. Socul septic reprezinta un moment evolutiv al sepsei. Infectia cu germeni Gram-negativi, Gram-pozitivi, ricketii sau virusi produce stare septica caracterizata prin temperatura peste 38°C sau sub 36°C, tahicardie, tahipnee (peste 20 respiratii/min), leucocitoza peste 12 000 sau sub 4000/mm3, sau prezenta neutrofilelor imature in proportie de peste 10%.

  39. Intr-o faza mai avansata evolutia este spre agravare sindromului septic (sepsa severa), cand se asociaza hipoperfuzie tisulara si disfunctie organica, manifestata prin acidoza lactica, oligurie si alterarea acuta a starii mentale a pacientului. In cazul socului septic in prezenta tulburarilor de perfuzie tisulara si/sau disfunctie organica, infectia induce hipotensiune: scaderea TA sistolice sub 90 mmHg sau reducerea TAS cu peste 40 mmHg raportat la valorile bazale.

  40. Chiar daca hipotensiunea a fost tranzitorie sau TA a fost restabilita prin administrarea unui agent inotrop sau vasopresor, cat timp bolnavul manifesta o disfunctie organica sau prezenta hipoperfuziei, el trebuie considerat in stare de soc septic. Disfunctia organica intereseaza de obicei mai multe viscere si realizeaza sindromul disfunctiei organice multiple (MODS), care trebuie apreciat drept stadiul terminal al socului septic.

  41. EPISTAXISUL Definitie: Hemoragie ce provine de la nivelul narinelor, cavitatii nazale sau nazofaringelui. Etiologie 1. Cauze locale: - Traumatisme nazale (cauza principala la copil): • Accidentale • Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal - Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana - Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala - Corpi straini - Ulcer trofic perforant al septului - Tumori benigne: • Polip sangerand al septului nazal • Papiloame • Meningocel endonazal - Tumori maligne: granulom malign mediofacial

  42. 2. Cauze generate - boli infectioase • gripa • rubeola • varicela * scarlatina • febra tifoida - boli cardiovasculare • HTA • Stenoza mitrala • insuficienta mitrala • miocardita * anevrismul de carotida interna - boli ale ficatului • hepatita acuta • ciroza hepatica • insuficienta hepatica cronica - boli ale sangelui si vasculare • anemii grave • leucemii si mielom * purpura reumatoida * hemofilii * purpura trombocitopenica idiopatica * teleangiectazia hemoragica Rendu-Osler - tulburari de coagulare dobandite: tratamente anticoagulante,trombolitice sau antiagregante plachetare - alcoolism - intoxicatii - boli carentiale - cauze endocrine

  43. ATITUDINEA DE URGENTA In epistaxisul benign: • bolnavul va fi asezat pe scaun, va fi eliberat de orice compresiune (cravata, guler, Centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura deschisa - se vor aplica masuri de hemostaza locala - compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10 minute - aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea frontala - nazala • tampoane narinare imbibate cu solutii hemostatice (apa oxigenata, solutie de antipirina 10%, trombina), adrenalina 1 °/oo, gelaspon - tamponamentui nazal anterior care va fi mentinut 24-48 ore • administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentului depaseste 24 de ore - administrarea de hemostatice pe cale generala : * Adrenostazin • Vitamina K • Venostat • Calciu In epistaxisul grav: - pana la intemarea in spital se aplica aceleasi masuri ca in epistaxisul benign - hemostaza locala: compresiunea narinei, tampoane narinare, tamponament nazal anterior • hemostatice generate Transportul pacientului cu epistaxis se va face in pozitia semisezanda sau culcat cu capul putin ridicat.

  44. CRIZA DE ASTM BRONSIC • Definitie Reprezinta dispneea expiratorie paroxistica care apare ca urmare a unei obstructii bronsice produsa de stimuli variati pe fondul unei hiperreactivitati bronsice .

  45. Criza de astm • Criza de astm este caracterizata prin aparitia sau agravarea paroxistica in absenta sau in prezenta unui factor declansator a simptomelor astmatice: - dispnee - wheezing - tuse - senzatia de constrictie toracica • Durata crizei de astm bronsic este de la 20-30 minute la cateva ore.

  46. Pentru masurarea functiei pulmonare a bolnavului astmatic si pentru monitorizarea acesteia la domiciliul pacientului, medicul de familie are ometoda disponibila simpla prin care se masoara PEF ( peak expiratory flow = debitul expirator de varf) cu ajutorul Peak-flow-metrului . • PEF-ul se coreleaza bine cu VEMS-ul.

  47. Monitorizarea PEF-ului are urmatoarele indicatii: - evaluarea obiectiva a suferintei exprimate de catre bolnav (de exemplu: dispnee nocturna , dispnee la efort) • evaluarea controlului bolii astmatice (depistarea apropierii unei exacerbari) , situatie in care aplicarea unui tratament corect previneaparitia bronhospasmului - evaluarea rezultatelor tratamentului.

  48. Valoarea debitului expirator de varf (PEF) prezinta variatii diurne in functie de tonusul vegetativ; cele mai mici valori se inregistreaza intre orele 4 si 6 dimineata, in timp ce cele mai ridicate se situeaza intre orele 16 si 18 dupaamiaza . • PEF actual mai mic decat 80% din cea mai buna valoare personala sau variabilitatea mai mare de 20% constituie un argument al exacerbarii bolii si o indicatie pentru marirea dozei de medicamente, sau pentru asocierea altor medicamente.

  49. Tratamentul crizei de astm bronsic • In tratamentul crizei de astm bronsic, medicul de familie urmareste cateva obiective: - aprecierea severitatii bolii • prevenirea bronhoconstrictiei • Prima masura va fi mentinerea bolnavului in pozitie sezanda, sprijinit inpozitia cea mai comoda.

More Related