UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ

1. UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ INTERACŢIUNEA ENERGIE-MEDIU-CONSUMATOR ÎN CONDIŢIILE LIBERALIZĂRII PIEŢEI Prof.dr.ing. Ion MIRCEA Ş.l.drd.ing.Radu-Cristian DINU Reabilitarea termică a clădirilor Bucureşti, 2007

2. Efectele utilizării eficiente a energiei în clădiri • orice reducere a consumului,se reflectă pozitiv în bugetul clădirii • cu cât consumăm mai puţină energie cu atât vom plăti mai puţin pentru ea, în condiţiile în care consumurile de energie din clădire sunt contorizate, deci numai dacă plătim ceea ce consumăm • micşorarea emisiei de gaze poluante (gaze toxice, gaze cu efect de seră), zgură, cenuşă care rezultă la producerea energiei electrice şi termice • se consumă mai puţine resurse naturale (cărbune, petrol, gaze) şi astfel, are loc o reducere a impactului negativ asupra mediului în acelaşi timp, lăsând şi generaţiilor viitoare şansa de a se bucura de bogăţiile naturale ale globului • Defineşte principiile politicii pentru: • promovarea eficienţei energetice ca o sursă importantă de energie • reducerea impactului negativ al sistemelor energetice asupra mediului Protocolul Cartei Energiei privind eficienţa energeticăşi aspecte legate de mediu (17.12.1994 - Lisabona) • Obiective: • promovarea politicilor de eficienţă energetică, compatibile cu o dezvoltare durabilă • crearea condiţiilor cadrupentru producători şi consumatori să utilizeze energia cât mai economic, eficient şi benefic pentru mediu

3. Statele membre să iniţieze şi să implementeze programe pentru certificarea energetică a clădirilor, care va consta în descrierea caracteristicilor energetice, astfel încât să ofere potenţialilor utilizatori informaţii privind eficienţa energetică a clădirilor Statele membre vor iniţia şi implementa programe pentru facturarea costurilor pentru încălzire, condiţionarea aerului şi apă caldă, într-o proporţie adecvată, pe baza consumului efectiv, programe care trebuie să permită ca sumele pentru aceste servicii să fie împărţite între utilizatorii unei părţi sau a întregii clădiri pe baza cantităţilor specifice de căldură, ventilaţie şi apă caldă consumate de fiecare ocupant Directiva Consiliului 93/76/EEC privind limitarea emisiilor de CO2 prin creşterea eficienţei energetice (13.09.1993),prevede: Statele membre vor iniţia şi implementa programe: - conform cărora noile clădiri să aibă o izolaţie termică eficientă pe termen lung, pe baza standardelor aprobate de statele membre, ţinând cont de condiţiile climatice sau zonele climatice şi de utilizarea dorită a clădirii; - de inspectare regulată a instalaţiilor de încălzire cu o putere nominală efectivă de peste 10 kW în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de funcţionare din punct de vedere al consumurilor energetice şi limitării emisiilor de dioxid de carbon

4. Legea 10/1995 privind calitatea construcţiilor – prin care este urmărită satisfacerea exigenţelor esenţiale de calitate în ceea ce priveşte: rezistenţa şi stabilitatea, siguranţa în exploatare, siguranţa la foc, igiena, sănătatea, refacerea şi protecţia mediului, izolaţia termică, hidrofugă, economia de energie, protecţia împotriva zgomotului Cadrul Legislativ în România Legea 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei de către producătorii şi consumatorii de energie – prin care sunt stabilite programe şi standarde de eficienţă energetică, obligaţiile consumatorilor de energie primară, fondul special pentru sistemul energetic etc. Ordonanţa 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice Trăsături ale strategiilor ţărilor Central şi Est Europene pentru preaderare în sectorul energetic • crearea cadrului necesar pentru o economie de piaţă • îmbunătăţirea eficienţei energetice şi utilizarea energiilor regenerabile • reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului • liberalizarea pieţei de energie

5. Clădiri cu consum foarte mic 50 kWh/m2an Clădiri cu consum ridicat  120 kWh/m2an CATEGORII DE CLĂDIRI Clădiri cu consum moderat75...120 kWh/m2an Clădiri cu consum redus50...75 kWh/m2an Termică: - pentru încălzire - pentru preparare apă caldă de consum Tipuri de energii utilizate în clădiri Electrică: - pentru iluminat - pentru alimentarea instalaţiilor electromecanice

6. Fig.1. Evoluţia consumurilor specifice de energie termică pentru încălzirea clădirilor de locuit colective Fig.2. Consumuri specifice de energie pentru satisfacerea utilităţilor de bază în menajele populaţiei urbane: 1,2 – apartament; 3,4,5,6 – locuinţe şir, cuplate; 7,8,9,10 – case individuale

10. scade capacitatea de muncă • creşte nr. zilelor de concediu medical • scade capacitatea de recuperare fizică şi psihică • stres • reumatism • boli cardiovasculare • boli ale aparatului respirator • stres • reumatism • boli cardiovasculare • boli ale aparatului respirator PRINCIPII ALE PROTECŢIEI MEDIULUI • poluatorul are răspunderea şi plăteşte • implementarea politicii de mediu în principalele direcţii de activitate: agricultură, industrie, energie, transporturi, turism , habitat şi viaţa socială • mărirea rolului de participare a populaţiei, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale, al autorităţilor locale la luarea deciziilor • evaluarea impactului activităţii umane asupra mediului • principiul subsidiarităţii – acţiunile se întreprind de cei mai eficienţi, în direcţiile prioritare şi în locuri cu efecte maxime • dezvoltarea informaţiei, educaţiei, dialogului şi transparenţei Lipsa microclimatului interior adecvat CLĂDIRI BOLNAVE

11. Ce trebuie făcut? • o analiză financiară la nivel macroeconomic, deci la nivel naţional, care să compare cheltuielile contabilizate cu problemele de sănătate, cu fondurile care s-ar cheltui pentru îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu energie pentru încălzirea locuinţelor • o analiză a utilizării actualelor sisteme descentralizate de climatizare, a randamentului şi costurilor acestora, pentru o utilizare mai responsabilă a lor, deci pentru reducerea consumului de energie electrică • realizarea de proiecte pentru utilizarea instalaţiilor complexe(trigenerare) la clădirile importante (spitale, spaţii de învăţământ, administraţie, bănci) • o analiză mai atentă a modului de calcul a costurilor pentru încălzire ţinând cont în primul rând de particularităţile blocurilor de locuinţe, pentru ca, aceste cheltuieli săţină seama de normativele de calcul a necesarului de căldură din care să rezulte suprafeţele suplimentare ale aparatelor de încălzire din apartamente având anumite poziţii (ultimul etaj, parter, colţ, nord) • asigurarea fondurilor pentru reabilitarea termică a clădirilor bolnave • găsirea unor soluţii legislative şi de finanţare concrete pentru utilizarea surselor regenerative de energie, care să acopere o parte din necesarul de energie termicăşi electrică Efectele acestor măsuri vor duce la scăderea necesarului global de energie şi,implicit, la scăderea efortului valutar pentru importul de energie

12. TRECUT ŞI PREZENT • preţul relativ scăzut al combustibililorşi al energiei au condus la termene de recuperare a investiţiilor foarte mari făcând neatractive proiectele de eficienţă energetică. În prezent preţurile au un trend ascendent impunând implementarea măsurilor de eficienţă energetică, prin scăderea riscurilor asumate de investitor, deoarece din punct de vedere al analizei financiare creşterea preţurilor combustibililor atenuează creşterea ratei inflaţiei • nu a existat o conştientizare a populaţiei privind necesitatea şi modalităţile de economisire a energiei.În prezent se folosesc o multitudine de metode de conştientizare a populaţiei:elaborarea de postere, campanii publicitare în presă, radio şi la televiziune, organizarea de cursuri, realizarea de proiecte pilot şi diseminarea rezultatelor • în cazul clădirilor legate la sistemul de termoficare (cogenerare) nu a existat o legătură directă între energia termică consumată (pentru încălzire şi sub formă de apă caldă menajeră) şi sumele plătite pentru acest consum.În prezent situaţia se schimbă prin acţiunile de montare a contoarelor de energie termicăşi a repartitoarelor de consum. Totuşi implementarea facturării individuale este îngreunată foarte mult de lipsa de informaţie şi de birocraţia din sistem • la nivel guvernamental nu a existat o politică coerentă de sprijinire a măsurilor de eficienţă energetică, beneficiarii nedispunând de fonduri pentru aplicarea măsurilor de eficienţă energetică.În prezent guvernul acordă unele facilităţi fiscale (prin scădea impozitul pe venitul global, în cazul consumatorilor casnici, proporţional cu cota aferentă investiţiilor pentru creşterea eficienţei energetice, prin scutirea de la plata impozitului pentru profitul rezultat din aplicarea măsurilor de creştere a eficienţei energetice, până la amortizarea investiţiilor, în cazul consumatorilor industriali) şi alocă fonduri în acest scop

13. Caracteristici ale preţului energiei: • prezintă discrepanţe mari atât ca valoare, cât şi ca tendinţe, depinzând de condiţiile de ofertă, mecanismele pieţei (cerere-ofertă), taxe şi impozite; • trebuie să aibă în vedere suportabilitatea şi distribuţia echitabilă a cheltuielilor în funcţie de disponibilităţile financiare ale consumatorilor • ţine seama de principiile privind: dezvoltarea durabilă, planificarea integrată a resurselor , managementul utilizării energiei (DMS); • se impune mai multă transparenţă pentru a putea cunoaşte în mod real analiza de preţ

14. CONCLUZII • în viaţa de zi cu zi şi, deci şi în viaţa unei clădiri, nimic nu se poate concepte fără energie • dezvoltarea umană generează însă paradoxuri: îmbunătăţirea nivelului de trai necesită creşterea consumului de energie, care în contextul ENERGIE – MEDIU – CONSUMATOR, ameninţă sănătatea oamenilor şi a economiei mondiale • este necesară aplicarea unor principii echilibrate în domeniul energiei: accesibilitate, disponibilitate (cantitate, calitate), acceptabilitate • un om educat şi informat poate avea o contribuţie importantă la economisirea energiei, de aceea acţiunea de economisire a energiei, implică protecţia mediului şi trebuie antrenaţi toţi oamenii, mai ales copii, pe care să-i învăţăm să preţuiască energia şi să aibă respectul cuvenit faţă de mediu. Pentru aceasta sunt necesare programe (proiecte) de informare prin care să se spună ce să facem pentru a economisi energia şi a avea un mediu curat şi a economisi bani • pentru economisirea energiei sunt necesare strategii globale care să implice energia şi mediul şi care trebuie făcute de la nivel familiar, asociaţie de locatari, localitate, până la nivel naţional şi internaţional