Calitatea educației –premi z ă pentru integrarea inginerilor în mediul socio-economic

1. Conferința Națională CREDING “Educația în inginerie pentru economia viitorului” Calitatea educației –premiză pentru integrarea inginerilor în mediul socio-economic Prof. univ. dr. ing. Ioan CURTU Universitatea Transilvania din Brasov Prof. univ. dr. ing. Vasile NĂSTĂSESCU Academia Tehnica Militara Bucuresti Șef. lucrări dr. ing. Mariana Domnica STANCIU Universitatea Transilvania din Brasov Bucuresti, 15 – 16 mai 2014

2. UNIVERSITATEA

3. Educația se face cu: • Responsabilitate și eficiență; • Emulație și concurență; • Stimulare; • Integrare în nevoile societății • Și cu ……… mulți bani • Educația se face continuu privind mereu către viitor!

4. Calitateaîn educaţie DEPARTAMENTE-RESURSA: LA NIVEL DE : UNITATE DE INVATAMANT - MANAGEMENT - DEZVOLTARE INSTITUTIONALA - ACTIVITATI EXTRAUNIVERSITARE - INTEGRARE EUROPEANA

5. Calitateaîn educaţie Managementul resurselor umane este orientat spre formare managerială şi continuă, dezvoltare profesională, spre atragerea şi menţinerea de cadre calificate în zonele deficitare prin mobilizarea comunităţilor în acordarea de sprijin material şi financiar pentru acestea. sau

7. Calitateaîn educaţie Sunt îndeplinite aşteptările Beneficiarilor ? Sunt aplicate și respectate standardele educaţionale CALITATE

8. Asigurarea calităţii în educaţie Presupune • Planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării • Monitorizarea rezultatelor • Evaluarea internă a rezultatelor • Evaluarea externă a rezultatelor • Îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie EXCELENȚĂ CULTURA CALITĂȚII ASIGURAREA CALITĂȚII

9. Model:SISTEM DESCHIS • flexibilitate,disponibilitate • Finalitati: crestere, • atragere de resurse • Model : RELATII UMANE • coeziune, climat • Finalitati: dezvoltarea • resurselor umane FLEXIBILITATE CALITATE INTERN EXTERN • Model : RATIONAL • BAZAT PE OBIECTIVE • proiectare, • stabilirea de obiective • Finalitati:productivitate, • eficienta • Model : PROCES INTERN • managementul • informatiei, comunicare • Finalitati:stabilitate, • control CONTROL

10. Calitateaîn educaţie (1) • Eficientizarea fluxului de comunicare; • Orientarea către cooperare și internaționalizare; • Inițierea de rețele interuniversități la nivel local, național,european, internațional; • Trecerea de la controlul calității la controlul pentru asigurarea calității, de la datele primare la fondul și conținutul procesului de învățământ;

11. Calitateaîn educaţie (2) • Parteneriat cu toți factorii interesați în educatie; • Curriculum adecvat cerințelor de dezvoltare locală, regionalăși națională; • Parteneriat European si internațional Presupune: • Colaborare, negociere • Flux și transfer de informații • Viziune și misiune clară a universității • Disponibilitate, flexibilitate • Deschidere spre nou • Comunicare

12. Calitateaîn educaţie (3) • Proiectare de calitate • Monitorizarea implementării • Feed-back Presupune: • Diagnoză • Prognoză • Stabilirea scopurilor și a finalităților • Stabilirea de obiective clare, cuantificabile, realiste și incitante

13. DIMENSIUNILE EDUCATIEI DIN PERSPECTIVA MANAGERIALA Political-institutional Politic - institutionala (Educational Policy) (Politicaeducațională) DIMENSIUNEA Theoretical – Practical Teoretic - practica (Educational Management (Management educațional + Pedagogical discourse) + Discursul pedagogic) Politicaeducaționala - ansamblullegilor de baza care guverneazaeducatia Dimensiuneateoretică - paradigmasistemuluieducațional (principiilefundamentale ale comunității științifice)

14. Calitatea educaţiei oferite de o universitate se determină prin: “Calcul rezidual" (al “Valorii adăugate") ce rămâne din rezultatele obţinute de studenți după ce a fost luată în considerare influenţa factorilor "de intrare" (aptitudinile, calităţile personale şi performanţele studenților la "intrare", mediul social, economic şi cultural, calificarea profesorilor, resursele disponibile, etc.). ”Timpul este arta cea mai mare a omului.” Napoleon I

15. Calitatea în educație (4) Se au în vedere principii precum: • Asigurarea calităţii în educaţie la nivelul procesului de instrucţie şi educaţie şi la nivelul serviciilor educaţionale; • Fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a studenților; • Promovarea învăţării permanente ca dimensiune de bază a politicii educaţionale; • Stimularea integrării europene şi a colaborării internaţionale; • Dezvoltarea bazei materiale, a infrastructurii şi dotărilor.

18. Să depăşească timpul şi spaţiul Răbdător Plin de inspiraţie şi motivaţie Simpatic, atitudine caldă şi prietenoasă Din calităţile cadrului didactic Bine pregătit ştiinţific, didactic şi psiho - pedagogic Să cunoască şi să aplice tehnologia moderne Să ştie să facă legături între minţi umane

19. Mai sunt aspecte care trebuie să ne pună pe gânduri……. Oamenii sunt întotdeauna dușmanii activităților în care văd dificultăți. Machiavelli • Ne ocupăm doar de CONŢINUTUL PROCESULUI EDUCAŢIEI ???? Cine se gândește la prea multe lucruri, nu ajunge niciodată la vreo concluzie. Machiavelli

20. ? Managementul universitar, Resurse tehnologice pentru evaluarea EXCELENȚA ÎN CALITATE CULTURA CALITĂȚII CALITATEA ”Toate sunt trecătoare și iute devin legende; Iute de asemenea le acoperă cu desăvârșire uitarea”. Marcus Aurelius

21. Îndemn ”Când faci un lucru din respect, E bun, dar încă nu-i perfect; Încearcă și-o alcătuire: Și din respect și din iubire.” (Corneliu Berbente)

22. Ce v-a determinat să urmați cursurile universitare? - Sondaj în rândul studenților - % Moda

23. Ce impedimente apar în activitatea d-voastră ca student? -sondaj în rândul studenților- % Nu spune niciodată nu se poate, ci începe cu să vedem.” N. Iorga

24. Ce ați dori? - Sondaj în rândul studenților - % Mai mult accent pe activitatea cu calculatorul Diferența dintre volumul cunoștințelor la IF și ID-IFR Profesori punctuali și apropiați Materiale didactice cu multe aplicații practice Materiale didactice simplificate Mai multe ore de discuții cu profesorul “Educaţia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învăţat în școală.” A. Einstein

25. Câte ore acordați săptămânal pentru pregătire? - sondaj în rândul studenților - % Timpul și măsurarea lui: Dacă cineva mă întreabă pe mine (ce este timpul) știu; Dacă doresc să explic asta celui care a întrebat, nu știu… Aurelius Augustus

26. Cine/ce vă motivează pentru a urma cursurile? - Sondaj în rândul studenților -

27. Care este satisfacția de a fi student? - Sondaj în rândul studenților - % ”Orice lucru este mai ușor de păstrat decât de dobândit”. Demostene

28. Alternative ”Să ne plângem, nu-s motive, Căci avem alternative: Cum doriți? Ca-comunismul ? Sau vreți ca-capitalismul?” (Corneliu Berbente) ”Mintea nu-i un vas care să fie umplut, ci un foc care trebuie întreținut”. Plutarh

29. Din greşelile care se fac… Slab – caracter general, nu este specific Managementul universităţii / departamentului Neomogen Personalul didactic Slabe, uneori inexistente Nu sunt prevăzute în curricula sau sunt defectuos integrate Activităţile practice Alambicate, se transpun în mod superficial, în grabă Materialele de studiu Nu sunt corecte, articulate, clare pentru a asigura conversia Procedurile de calitate Învechite, neracordate la cerințele pieței muncii Programele Structuri formale, cu oameni slab pregătiţi Departamentul

30. Să trecem de la:

31. Sugestii (1) de indicatori, elemente de apreciere, de standarde, de estimare, de cuantificare, de masurare a calității educației 9. Logistică/ infrastructura IT pentru telecomunicare; 10. Corpul tehnic-administrativ; 11. Resurse umane, învățare si creștere; 12. Resurse, suport financiar (venituri-cheltuieli); 13. Avantaje comparative; 14. Avantaje competitive; 15. Absolvenți; 16. Managementul; 1.Cunoaștere curriculară; 2. Dobândirea de abilități; 3. Dobândirea de competențe; 4. Procese interne de învățare; 5. Studenții; 6. Cadrele didactice/ Corpul profesoral; 7. Resurse de învățare ; 8. Tehnologiile de învățare;

32. Sugestii (2) de indicatori, elemente de apreciere, de standarde, de estimare, de cuantificare, de masurare a calității educației 25. Imersiunea in procesul de învățare; 26. Tangente pentru internaționalizare; 27. Tangente pentru globalizare; 28. Ierarhizare de la masificare la elite; 29. Cota de piață a programului; 30. Acțiunea individuală și colaborativă; 31. Cercetarea individuala si colaborativă; 32. Imersiunea in second-life. 17. Monitorizarea; 18. Evaluarea calității; 19. Îmbunătățirea continuă; 20. Promovarea; 21. Transparența; 22. Adaptabilitatea; 23. Flexibilitatea; 24. Extensia învățării pe durata vieții (longlife learning) ;

33. Labor omnia vincit improbus! Munca (munca stăruitoare) poate învinge orice!

34. Învățământul superior se află în momentul unei schimbări masive de generații Pleacă oameni Vin oameni

35. Sunteți: - profesori prin VOCAȚIE - cercetători prin PASIUNE - administratori din NECESITATE • Mintea noastră este cel mai bun administrator. • Deciziile trebuie să fie luate de OAMENI, nu de APARATE; • Școala românească trebuie simplificată și eficientizată. • Studenții fac lucruri bune prin VOCAȚIE, TALENT și PASIUNE.

36. De la ce se pleacă privind creșterea inteligentă!

37. De la ce se pleacă privind dezvoltarea creativă!

38. De la ce se pleacă în privința incluziunii sociale!

39. CE SPUN ANGAJATORII? (1)Majoritatea angajatorilor descriu universităţile ca fiind instituţii * închise, * conservatoare, * neracordate la cerinţele şi dinamica pieţei muncii, * la dezechilibrul între cantitatea şi calitatea absolvenţilor, *la dezechilibrul dintre teorie şi practică, *dar şi la pregătirea neadecvată a unor cadre didactice din sistemul universitar.Interesul companiilor de a recruta absolvenţi de universitate variază atât în funcţie de domeniu, cât şi în raport cu percepţiile generale pe care aceştia le au despre calitatea pregătirii oferite de universitate. Companiile de dimensiuni mai mari, cu peste 2000 de angajaţi, dar şi companiile publice par a fi mai interesate de recrutarea noilor absolvenţi, comparativ cu firmele mici, care preferă să angajeze în general persoane cu experienţă.

40. CE SPUN ANGAJATORII? (2) Există o preferinţă a angajatorilor pentru absolvenţi ai unor anumite facultăţi. Selectivitatea respectivă este asociată şi cu opinia că simpla diplomă nu spune prea multe despre ce ştie absolventul să facă, dar că numele universităţii sau al facultăţii absolvite poate servi drept recomandare. Experienţele de recrutare şi selecţie a absolvenţilor practicate în companiile investigate sunt adesea foarte diverse. Strategiile angajatorilor sunt pasive, aşteptând ca absolvenţii să se adreseze companiei, şi nu invers.

41. CE SPUN ANGAJATORII? (3)Cu excepţia unor domenii inginerești, opinia majoritară a angajatorilor este una mai degrabănesatisfăcătoare cu privire la competenţele pe care le deţin absolvenţii la angajare.Se remarcă deosebiri importante în ceea ce priveşte valoarea pe care o acordă angajatorii diferitelor tipuri de competenţă, comparativ cu viziunea universităților.

42. CE SPUN ANGAJATORII? (4) • Există o opinie majoritară a angajatorilor în ceea ce priveşte importanţa competenţelor cognitive, funcţional-acţionale şi personale, mai ales în cazul domeniilor în care relaţiile cu clienţii, creativitatea şi sociabilitatea sunt elemente esenţiale în îndeplinirea sarcinilor de lucru. • Majoritatea angajatorilor reclamă capacitatea redusă a absolvenţilor de a transpune în practică cunoştinţele teoretice dobândite. • Creativitatea, spiritul critic şi gândirea analitico-sintetică sunt competenţe pe care angajatorii şi-ar dori să le întâlnească la proaspeţii absolvenţi.

43. CE SPUN ANGAJATORII? (5) • Gradul de satisfacţie al angajatorilor cu privire la competenţele de cunoaştere a domeniului de specialitate şi a domeniilor conexe se diferenţiază în raport cu profilul absolvenţilor. • Angajatorii din domeniul tehnic au întâmpinat unele dificultăţi în a identifica cu exactitate tipurile de abilităţi cognitive de care tinerii absolvenţi ar avea nevoie, competenţele de specialitate fiind considerate de către aceştia ca fiind fundamentale. • Competenţele de utilizare a noilor tehnologii, precum şi abilitatea de a scrie şi a vorbi într-o limbă străină sunt considerate de către angajatori drept atu-uri ale noilor generaţii. • Aproape toţi angajatorii fac referiri directe sau indirecte la diferenţele mari între gradul de stăpânire al competenţelor specifice domeniilor de către absolvenţi şi nevoia existentă pe piaţa muncii, inclusiv a trăsăturilor de personalitate ale absolvenţilor.

44. Opiniile studenților cu privire la legătura dintre educația universitară și piața muncii Maxim Minim i

45. Preferințeleangajatorilor pentru anumite tipuri de absolvenți i

46. Opiniile cadrelor didactice și a studenților privind competențele și abilitățile studenților Material produs în cadrul proiectului ACADEMIS Calitatea în învățământul superior din România, M. Păunescu, L. Vlăsceanu, A. Miroiu

47. FACTORI CE AFECTEAZĂ RELAŢIA UNIVERSITATE – PIAŢA MUNCII PENTRU ABSOLVENŢII EI: • Oamenii au tot mai mult timp pentru educaţie, dar educaţia necesită tot mai mult timp; • Dispariţia graniţelor implică libera circulaţie şi concurenţă pe piaţa educaţională; • Barierele de limbă se dizolvă treptat, ceea ce creşte concurenţa între absolvenţii din ţări diferite.

48. Direcţii majore pentru creşterea calităţii “output-ului” (1) Creşterea implicită a timpului dedicat studiului, inclusiv prezenţei la ore prin diminuarea timpului alocat de către studenţi muncii plătite în timpul studiilor;(2) organizarea stagiilor obligatorii de activităţi practice în mediu socio-economic și administrativ plasate în timpul anului şcolar, nu în vacanţe (internship-uri); (3) Creşterea atenţiei acordate orientării profesionale, atât în facultate, cât şi în învăţământul preuniversitar.

49. Cum încearcă universitatea să ducă la îndeplinire finalitățile pe care și le-a asumat? • Cum sunt proiectate procesele decizionale? • Sunt acestea consistente, transparente și echitabile? • Cum sunt distribuite autoritatea și responsabilitățile în cadrul universității • În ce măsură procesele, structurile și responsabilitățile sunt adecvate obiectivelor asumate? • Există deschidere spre diversitate (profesională, obiectivelor, lingvistică, etc.)?

50. Cum este construit sistemul propriu de management al calității și măsura în care deciziile universității sunt fundamentate pe date empirice valabile/reale? • Care este sistemul de feed-back dezvoltat de universitate care să-i permită acesteia să-și evalueze gradul de îndeplinire al obiectivelor stabilite? • În ce măsură procesele decizionale țin cont de informațiile oferite de sistemul de feed-back? • Cât de puternică este cultura calității la nivel de departamente, facultăți și universitate? • Cât de stabile sunt procesele de management al calității educației?