ECONOMIA JUDETULUI GORJ Echipa de proiect: VIRJOG CRINA NEDELCU ALBERTO-IONUT CLASA a X-a

1. ECONOMIA JUDETULUI GORJEchipa de proiect:VIRJOG CRINANEDELCU ALBERTO-IONUTCLASA a X-a

2. Scopul proiectului • Sa prezentam cat mai multe informatii cu privire la economia judetului GORJ. • Sa lucram eficient in echipa

3. CUPRINS: • INDUSTRIA • AGRICULTURA • CAILE DE COMUNICATIE • TURISMUL

4. HARTA JUDETULUI GORJ

5. CAPITOLUL IINDUSTRIA În ceea priveşte industria,principalele ramuri sunt: prelucrarea de materiale de construcţii extracţia lignitului(Societatea Naţionala a Lignitului Oltenia cu o experienţǎ în domeniu de aproximativ 50 de ani) producerea de energie electricǎ extracţia de petrol şi gaze naturale.

6. RESURSE NATURALE Printre resursele naturale se numara: • lignit in bazinele Motru si Rovinari, • antracitul la Schela, • petrolul se gaseste in bazinele Ticleni,Hurezani si Bustuchin, • gazele naturale se gasesc in bazinele Ticleni si Logresti, • grafitul se gaseste in bazinele Baia de Fier si Polovragi, • marnele se gasesc in bazinul Barsesti, • dolomitele se gasesc in bazinul Tismana, • argila refractara in bazinul Schela, • calcarele se gasesc in bazinul Suseni.

7. ENERGIA ELECTRICA Energie electrica Termocentrale de la Turceni , 2.640 MW , Rovinari , 1.390 MW Hidrocentrale de la Novaci si cele din complexul Cerna-Motru-Tismana TERMOCENTRALA ROVINARI

8. PRELUCRAREA LEMNULUI Industria lemnului presupune trei faze: • exploatarea si transportul din padure, • transformarea bustenilor in cherestea si • prelucrari sub forma diferita: placaje,mobila,instrumente muzicale s.a.Fabrici de cherestea se gasesc si in orasul Tg-jiu dar care contribuie cu o cantitate minora la totalul prelucrarii lemnului la nivel regional si national.

9. CAPITOLUL IIAGRICULTURA Agricultura beneficiazǎ de o suprafaţǎ agricolǎ de circa 250000 ha, teren arabil, pǎşuni, fâneţe,livezi,viţǎ de vie. Agricultura dispune de 250.204 ha terenuri agricole , din care 103.264 ha arabil , 125.305 ha pasuni si fanete naturale , 13.266 ha livezi si pepiniere pomicole s.a. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb (57.140 ha) , grau si secara (21.259 ha) , plante de nutret (9.069 ha) , orz si ovaz , cartofi , legume etc. CAMPIE DIN ZONA COMUNEI PLOPSORU

10. Judetul este sub influenta maselor de aer din vest si sud-vest care aduc aer cald si uscat fapt care face posibile conditiile de practicare a culturii. In judetul Gorj se intalnesc lanuri de cereale, de fanete, zone cu pomi fructiferi si vita-de-vie.

11. POMICULTURA Pomicultura (meri , pruni , peri , ciresi , nuci) , cu extindere marein partile deluroase ale judetului , formeaza areale compacte in zona localitatilor Barsesti , Turcinesti , Dobrita , Sacelu s.a.

12. SECTORUL ZOOTEHNIC Sectorul zootehnic cuprinde: • ovine , • porcine , • bovine , • caprine ; • avicultura • apicultura

13. Transhumanta este una dintre ocupatiile locuitorilor din zonele montane, judetul Gorj avand zone prielnice pentru practicarea transhumantei.

14. CAPITOLUL IIICAILE DE COMUNICATIE Lungimea retelei feroviare insumeaza 236 km (221 km electrificati) , iar cea a drumurilor publice 1.886 km (610 km modernizate) . Un loc aparte in transportul feroviar il ocupa sectorul de cai-ferate Bumbesti-Livezeni (30 km , 38 tunele , 25 viaducte , 10 poduri) , dat in folosinta in 1948 , care scurteaza drumul dintre Oltenia si bazinul carbonifer Petrosani. GARA TG-JIU

15. DRUMURI EUROPENE Drumul Naţional 67 (Râmnicu Vâlcea – Horezu – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin), Drumul European 79 la Târgu Jiu şi European 70 la Drobeta Turnu Severin. Spre nord, la limita cu zona montană „Oltenia de sub munte” este traversată pe aceeaşi direcţie (este-vest) de Drumul Judeţean 65, care se desprinde din DN 67 în oraşul Horezu şi leagă între ele toate aşezările submontane (Vaideeni, Polovragi, Baia de Fier, Novaci şi Crasna), după care accede în Drumul European 79 în apropierea localităţii Curtişoara. De asemenea,apare si drumul european 79 care strabate localitatea Cocoreni,drum care duce spre Craiova.

16. CAPITOLUL IVTURISMUL Prin poziţia sa geografică, judeţul Gorj este  în întregime o zonă turistică presărată cu locuri  pitoreşti, munţi împăduriţi, pante stâncoase, peşteri şi minunate monumente ale naturii, cum ar fi: rezervaţia speologică de la Cloşani, pasul Jiului,  cheile Olteţului, cheile Sohodolului, Peştera Muierilor, Peştera Polovragi.

17. Târgu Jiul este oraşul ales de Constantin Brâncuşi,geniul sculpturii moderne,pentru a-şi înǎlţa Ansamblul Monumental ,,Calea Eroilor” alcǎtuit din Masa Tǎcerii,Aleea Scaunelor,Poarta Sǎrutului,Coloana Infinitului.

18. Un important punct de atractie sunt si numeroasele manastiri. De reţinut că în Gorj se află unicate ale programului – biserici cu pridvor pe altar – o rezolvare ingenioasă din punct de vedere arhitectural.

19. În judeţul Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care şi două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 şi E7), trei  zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Olteţului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potenţial speologic din România, o staţiune de schi (Rânca), precum şi perimetre de vânătoare şi pescuit ce atrag anual un mare număr de turişti.  MUNTII PARANG