Familia Enterobacteriaceae LP 1

1. Familia Enterobacteriaceae LP 1

2. Familia Enterobacteriaceae • Manualul de Bacteriologie sistematica Bergey (editia III / 2004) • Reuneste in prezent 44 genuri, dintre care 25 au fost implicate semnificativ in patologia umana

3. Familia Enterobacteriaceae

4. Familia Enterobacteriaceae

5. Familia Enterobacteriaceae

6. Caractere morfo-tinctoriale: • Bacili Gram-negativ • Mobili prin flageli peritrichi /imobili • Unii au capsulă: genul Klebsiella (K. pneumoniae) • Nu formează endospori (nesporulati)

7. Caractere de cultură: • Aerob - facultativ anaerobe • Nepretentiosi nutritiv – cresc pe medii cu peptona in prezenta bilei • Fermenteaza glucoza • Oxidazo – (-) • Produc catalaza • Reduc nitratii la nitriti

8. Caractere de cultură: • Tulbură uniform mediul de cultură lichid • Colonii tip S, dar si R • Uneori, colonii mucoase (tip M): Klebsiella pneumoniae • Medii selective, majoritatea au lactoză: • Drigalski, Levin, MacConkey, • Leifson (ADCL), Istrate-Meitert, Hektoen, SS, • Wilson - Blair

9. Mediul Levin (EMB) • Categoria: Mediu slab selectiv si diferenţial • Contine: Eozina Y si albastru de metilen, care inhiba bacteriile Gram (+) • Utilizare: cultivarea enterobacteriilor (E. coli)

10. Mediul ADCL (Leifson) • Categoria: Mediu moderat - selectiv si diferenţial • Contine: agar – dezoxicholat – citrat – lactoza • Inhiba bacteriile Gram (+) si o parte din bacteriile Gram (-) • Utilizare: cultivarea shigellelor si salmonellelor, Yersiniei

11. Familia Enterobacteriaceae

12. Genul Shigella • patogen intestinal Caracteristicile speciilor de Shigella: • imobile • nu fermentează lactoza pe mediile cu lactoza – lactozo (-) • determină dizenterie bacilară – boala specific umana: • febră, • colici abdominale, • scaune diareice muco-sangvinolente

13. Clasificarea Shigella In functie de antigenul somatic O: • Shigella dysenteriae: 13 tipuri: 1 – S. shigae, 2 – S. schmitzii, 3 – 7 S. Large Sachs, 8 – 13 • Shigella flexneri: 6 tipuri (1 – 6), 10 subtipuri (1a, 1b, 2a, 2b, …, 5a, 5b), 2 variante (x, y) • Shigella boydii: 18 tipuri (1 – 18) • Shigella sonnei (2 tipuri: S, R)

14. Recoltarea produselor patologice • Produs patologic: Materii fecale (emisie spontana, sondaj recto – sigmoidian cu sonda Nélaton • cât mai aproape de debutul bolii • inaintea instituirii tratamentului antimicrobian • Coprorecoltor steril cu mediu de transport: • Cary-Blair

15. Examenul microscopic din produs patologic • oferă informatii importante pentru diagnosticul diferential al enterocolitei • preparatul nativ între lamă si lamelă → polimorfonucleare, eritrocite • poate evidentia chiste sau trofozoiti de Entamoeba histolytica (exclude dizenteria bacilara)

16. Coprocultura Izolarea: • Medii de cultură selective si diferentiale pentru enterobacterii: • Drigalski • Levin • MacConkey • Leifson (ADCL) • Istrate-Meitert • Hektoen

17. Caractere morfo-tinctoriale Bacili Gram-negativ

18. Proprietăţi de cultură • Colonii S sau R • Lactozo-negative

19. Identificarea preliminara • caracteristicile biochimice: TSI, MIU, MILF, Citrat: lactozo (-), nu produce gaz din fermentarea glucozei, nu produce H2S, imobil, ureaza (-), indol (+/-), lizindecarboxilaza (-), fenilalanindezaminaza (-), citrat (-). • caracteristicile antigenice (tiparea serologica): permit clasificarea de grup, de tip (ex.: S. disenteriae, S.flexneri etc.).

20. Patogenie • Shigella este agentul dizenteriei bacilare (shigelloză) • Ag. de suprafata permit atasarea non – receptor specifica, modificarea citoscheletului, endocitarea bacteriei, apoi diseminarea in submucoasa unde produc necroze – patogenitate de tip invaziv. • Exotoxinele – sunt, de asemenea implicate (ex.: toxina Shiga, produsa de S. dysenteriae blocheaza sinteza proteica, prin efect citotoxic asupra endoteliului capilar determina complicatiile vasculare si producerea Sdr. hemolitic – uremic din shigeloze).

21. Manifestări clinice • se manifestă prin: colici abdominale severe, varsături, tenesme si scaune caracteristice muco-sanguinolente. • rareori, caracter invaziv • complicatii extraintestinale: tulburari neurologice, sdr. hemolitic – uremic, artrita reactiva. Aparitia lor depinde de virulenta tulpinilor.

22. Epidemiologie: • Shigella este un patogen specific uman • se transmite pe cale fecal-orală, asociata intotdeauna cu un nivel igienico – sanitar scazut • insectele (mustele) sporesc potentialul epidemigen estival • transmisia hidrica este importanta • dezastrele naturale si razboaiele au fost frecvent asociate cu izbucniri epidemice de dizenterie.

23. Teste de patogenitate Testul Sérèny (testul keratoconjunctivitei): • poate confirma caracterul de invazivitate al Shigellelor izolate; - acest test nu se foloseste în mod uzual. • o picătură cu Shigelle invazive izolate depusă în corneea unui cobai (porc de Guineea), va produce kerato-conjunctivite severe în câteva zile, prin invazie la cornee, care se vindecă complet în 2 - 3 săptămâni.

24. Tratament • se face în functie de sensibilitatea la antibiotice, conform antibiogramei difuzimetrice Kirby – Bauer, efectuata dupa standardul CLSI.

25. Genul Salmonellapeste 2200 serotipuri Infecţii (salmoneloze): • Febra tifoidă – S. typhi • Febra paratifoidă – S.paratyphi A, B • Toxiinfecţii alimentare şi enterite (copii) S.typhymurium S.enteritidis S.paratyphi B S. panama • Stări septico-piemice S.paratyphi C S.choleraesuis

26. Caractere generale: • bacili Gram–negativ • mobili (flageli peritrichi) • lactozo–negativi • identificarea antigenelor O, H, Vi → reacţii de aglutinare

27. Salmoneloze majore • febra tifoidă si paratifoidă determinate de bacilul tific si paratific - afectează exclusiv omul, • omul si animalele sunt responsabile de poluarea solului, a apelor reziduale, apelor de suprafata, in care pot supravietui luni si chiar ani (in sol) • se transmit pe cale fecal - orală, apă contaminată, • intensificarea comertului si a calatoriilor la mari distante, migratiile populationale, industrializarea alimentatiei si a cresterii animalelor de consum (porci, pasari) in mari colectivitati consumatoare de hrana cu adaosuri proteice deseori contaminate (fainuri furajere de carne, oase, sange) au contribuit esential la raspandirea larga a serovarurilor si totodata la cresterea morbiditatii prin salmoneloze. • factori sezonieri si clima calda favorizeza, in conditii precare de igiena, nivelul morbiditatii

28. Manifestari cliniceFebra tifoida • S1: letargie, febră, dureri, constipatie; • S2: febră mare, abdomen dureros, rozeole tifice, diaree, hepatosplenomegalie.

29. Salmoneloze minore • au o incidentă crescută în ultimul timp, manifestându-se prin toxiinfectii alimentare • I loc in etiologia toxiinfectiilor alimentare • Cauze: ingerarea de carne, lapte, ouă infestate cu specii de Salmonelle: S. typhimurium, S. anatum, S. enteritidis.

30. TABLOU CLINIC Simptomele (Dg. diferential cu infectiile alimentare stafilococice) sunt: • incubatie mai lungă de 12 – 48 de ore, • febră, • sindrom diareic • stari septico - piemice

31. Febre tifo – paratifoide: S1: hemocultură S2: urocultură, coprocultură Gastroenterite: coprocultură lichid de vărsătură alimente Recoltarea produselor patologice

32. Examenul microscopic din produs patologic Nu oferă informatii relevante!

33. Coprocultura Izolarea: • Medii de imbogătire: • Bulion cu selenit acid de sodiu • Medii moderat – selective, inalt - selectivesi diferentiale: • Leifson (ADCL) • Istrate-Meitert • SS • Hektoen • Wilson - Blair

34. Caractere morfo-tinctoriale Bacili Gram-negativ

35. Proprietati de cultura Colonii S

36. Proprietati de cultura Mediul Drigalski Colonii lactozo-negative

37. Proprietati de cultura Lactozo-negativ Mediul Levin

38. Proprietati de cultura Agar MacConkey

39. Identificarea se bazează pe: • caracteristicile morfologice: bacili gram - negativi, mobili • caracteristicile de cultură: colonii S, lactozo – negative, transparente sau in culoarea mediului, cu centrul negru (“ochi de pisica”) • caracteristicile biochimice: Lactoza (-), H2S (+), produc gaz in cantitate mica sau deloc din fermentarea glucozei, mobile, ureaza – (-), Indol (-), lizindecarboxilaza (+), fenilalanindezaminaza(-), Citrat (+), rosu-metil (+).

40. Diagnostic serologic indirect reacţia Widal • Sunt colectate 2 probe de sânge în prima si a – 3 – a săptămână de boala. • se identifică anticorpii specifici anti - S. typhi, S. paratyphi A si B in serul pacientilor, separat pentru antigenul O (somatic) si H (flagelar) – prin reactii de aglutinare directa in tuburi. • se stabileste dinamica titrului de ac. anti – O si anti – H.

41. Tratament • în functie de testul de sensibilitate la antibiotice (antibiograma difuzimetrica Kirby – Bauer, conform standardelor CLSI). • este recomandat: Cloramfenicolul. • Ampicilina si Trimethoprim -sulfamethoxazolul sunt alternative cu efecte secundare mai puţin severe. • in ultima vreme, se descriu tot mai mult tulpini de Salmonella spp. cu fenotipuri de rezistenta de tip ESBL!

42. Tema pentru studenti • Cautati pe net imagini cu culturi de Enterobacterii (Salmonella, Shigella). • Incercati sa descrieti caracterele de cultura particulare, metodele de identificare biochimica si antigenica pentru fiecare gen descris in aceasta lucrare. • Desenati in caietul de lucrari practice coloniile si algoritmul de identificare! • Tema va fi evaluata si punctata!