Scoala de varaTargoviste - 2011

1. Scoala de varaTargoviste - 2011 Bogdan Boreschievici 17 -19 August 2011

2. http://en.wikipedia.org/wiki/Powerbocking

3. !? Cum se naşte PPI – un exemplu Am o problema NU voi mai inventa niciodata!! Am gasit SOLUŢIA !!! Bravo dar eu ti-am furat inventia!! Poate ar fi fost mai bine sa o protejez?

4. Ce este PPI • Obiectele PPI • Brevete • Mărci • Design • Denumirea firmei Proprietate industriala – Proprietate intelectuala Brevet, marci, design Drepturi de autor ProprietateIntelectuala

5. 2. Sistemul PPI - ORGANIZATII KR OMPI - WIPO CN OHMI JP GB US DE OEB RO TR

6. Protectia prin brevet Plan national Plan Regional – CBE Plan mondial - WIPO

7. Protectia prin Marcă şi Design Plan national Plan Regional – CBE Plan mondial - WIPO

8. 2. Sistemul PPI - ORGANIZATII Brevet – cale nationala Brevet – cale europeana Brevet – cale PCT KR Marca – cale nationala OMPI CN Marca – cale CTM Marca – cale internationala OHMI JP GB OEB US DE RO TR

9. Cateva repere istorice care nu va folosesc acum Scurt istoric • Sybaris • Parte Venetziana – 1474 • Statutul Monopoliilor - 1623 • Legea Americana - 1789 • Legea Franceza - 1791 • Legea Germana - 1877 • Conventia de la Paris - 1883 • Concenţia brevetului european - 1974 • Convenţia PCT - 1978 • Romania • Legea marcilor - 1879 • Legea Brevetelor - 1906 (1880) • Aderarea la Conventia de la Paris - 1920 • Noua lege a inventiilor - 1991 • Legea DMI - 1993 • Aderarea la CBE - 2003

10. 2. Sistemul PPI (înregistrarea şi apărarea drepturilor) 2.1. Recunoasterea si inregistrarea Nationala – legislatia nationala Europeana – legislatia europeana (numai brevete) Comunitara – legislatia comunitara (mărci si design) Internationala – OMPI (brevete, marci, design dar procedura este partial internationala partial nationala) Cele doua fete ale sistemului 2.2. Apararea drepturilor In plan National In plan Comuntar

11. 3. Procedura de înregistrare Cerere • depusa pe hartie sau electronic Examinare preliminară Publicare cerere Examinare de fond Publicare hotărâre Opozitie Publicare hotarare Contestatie Publicare hotarare Tribunal Publicare hotărâre Schimbări în statutul juridic Publicarea schimbării

12. Baze de date • Brevete • Espacenetexemplu • Google (SUA)exemplu • PatenScop (PCT)exemplu • Depatis • RoPatentSearchexemplu • Alte baze de dateexemplu • Freepatent • Mărci Baza de date a Marcilor InternationaleMadrid Express Baza de date a OHIM pentru marci comunitare – CTM online Baza de date a marcilor SUA • Design Baza de date a OHIM pentru Designului comunitar RCD Baza de date WIPO Hage experess search

13. They were originally patented by Alexander Böck, from Germany (European Patent EP 1 196 220 B1 on July2, 2003, US Patent No. 6,719,671 B1 on April 13, 2004, both with a priority date of July 20, 1999), as Powerskips. Generically these are referred to as "power stilts", "jumping stilts", or "spring stilts". Amongst hobbyists, they are referred to as powerbocks, ("bocks" for short), in honor of the inventor. In the Southern hemisphere, they are referred to as Kangaroo Boots because of their resemblance to the legs of the animal. Many people also use common brand names to refer to them generically. http://en.wikipedia.org/wiki/Powerbocking

15. Masini zburatoare http://www.youtube.com/watch?v=Xo0MEQSGW8w

16. A urmat Școala Superioară Tehnică din Berlin-Charlottenburg, absolvind Secția Mecanică în 1913, ca șef de promoție. În 1914 a fost medaliat de Ministerul Instrucțiunii Publice din Germania pentru un studiu deosebit în domeniul comportării navelor în spațiul cosmic. A imaginat și construit primul automobil aerodinamic din lume pe care îl vedem și astăzi la Muzeul Național Tehnic Dimitrie Leonida din București.[1] Automobilul cu formă aerodinamică, 1924 - Automobilul cu formă aerodinamică Invenția care l-a făcut celebru a fost un „Automobil de formă aerodinamică cu patru roți montate înăuntrul formei aerodinamice”. Brevetul a fost obținut în Germania la 19 septembrie 1924, cererea de brevetare fiind adresată la 13 noiembrie 1922. [1] După multe calcule și experimente de laborator, el a ajuns la concluzia că forma ideală a unui automobil, a unui vehicul în mișcare, este forma picăturii de apă în cădere, forma aerodinamică ideală. El a ajuns la coeficienți aerodinamici de 0,22 care și azi sînt greu de atins. A construit automobilul în perioada 1922-1924, cu bani proprii, în Germania. Caroseria a fost construită la diverse ateliere din Berlin. Automobilul este dotat cu frâne pe saboți, care acționează doar pe roțile din spate. Datorită distanței reduse dintre roțile din spate, inventatorul a renunțat la diferențial în transmisie. Motorul tip A-G f Automobilbau Berlin, este cu ardere internă și cu aprindere prin scânteie; are 4 cilindri în linie, o putere 6/20 P.S., alezajul 64 mm, cursa 110 mm și cilindreea 1400 cm.c. Cutia de viteze este de aceeași fabricație ca și motorul, iar demaratorul este produs de firma Eisemann, tipul MKI-12, nr.14328. Magnetoul are aceeași fabricație, iar carburatorul este produs de firma Arthur Haendler Co. Berlin. Aurel Persu a adus automobilul în România, parcurgând cu el peste 120.000 km, cu o viteză maximă de circa 80 km pe oră. Datorită lipsei diferențialului putea lua viraje foarte strânse cu 60 km pe oră în deplină siguranță. Persu a donat automobilul, in stare de functionare, Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida” in anul 1969. In prezent, el nu mai functioneaza, iar caroseria este deteriorata. Deși automobilul nu a fost realizat în serie, uzinele Ford și General Motors au solicitat cumpărarea brevetului, fără a garanta însă și construirea acestuia. Acest fapt l-a determinat pe inventator să refuze propunerea. Brevet SUA 1648505 Oct 1923 Aplicatii Patent number: 7021220 Espacenet FR, DE, CH ….

17. Cat costa producerea acestui telefon?Cat este pretul de vanzare?Cat este diferenta ?De ce? Un scurt exercitiu

18. Va multumesc pentru atentie Email. bogdan.boreschievici@osim.ro Mob. 0722541229 Fix. 021.3142102 Fax: 21.3123819

19. Marca • Marci faimoase in Romania

20. Design Steampunk http://www.techyou.fr/2011/07/27/steampunk-la-hi-tech-a-la-jules-verne/#.Tj7JD4oRWtM.email

21. Grecia si bazinul Marii Mediterane in 750 iHr

22. Sybaris

23. Marile drumuri comerciale ale sec. XV

24. Creşterea şi descreşterea Venetziei

25. Parte Venetziana – textul original

26. Parte Venetziana - textul OEB

27. Parte Venetziana - română ‘- Există în acest oraş, şi vin în el în fiecare zi în mod temporar, datorită dimensiunilor sale mari şi calităţilor sale deosebite, oameni din diferite locuri posedând un spirit foarte ascuţit, capapabili să gândească şi să descopere tot felul de invenţii ingenioase. Şi trebuie ţinut seama că, dacă munca şi invenţiile lor nu ar putea fi reproduse de un terţ care iar observa, deposedându-i astfel de merite, aceşti oameni şi-ar exersa talentele, ar inventa şi ar face lucruri care ar fi de o considerabilă utilitate şi avantaj pentru Statul nostru. - De aceea se va decide că, prin autoritatea acestui Consiliu, oricine va realiza în acest oraş o invenţie nouă şi ingenioasă, care nu a mai fost niciodată realizată anterior în teritoriile noastre, din momentul când invenţia va fi finalizată pentru a putea fi utilizată şi aplicată, va informa Oficiul nostru de ‘Provededori de Commun’. Va fi interzis oricui ar fi, în orice loc din teritoriile nostru, să realizeze o altă invenţie având aceaşi formă şi asemănare fără consimţământul prealabil şi licenţa autorului şi aceasta pentru zece ani. - În toate cazurile, dacă cineva ar face-o, autorul şi inventatorul mai sus menţionat va avea libertatea de a-l cita în faţa oricărui Oficiu din acest oraş şi respectivul Oficiu va condamna pe mai sus numitul contrafăcător la plata a o sută de ducaţi iar invenţia va fi distrusă imediat2. Senioria noastră va avea totuşi deplina libertate de a prelua şi utiliza pentru nevoile sale oricare din instrumentele sau invenţiile mai sus numite cu condiţia ca nimeni altul decât autorul să le poată exersa (t.n.)3’. Cele patru principii erau: - încurajarea activităţii inventive - compensarea cheltuielilor inventatorului - dreptul inventatorului asupra creaţiei sale - utilitatea socială a invenţiei Pentru a deveni subiectul unei protecţii prin prevederile legii ‘Parte Veneziana’ invenţia trebuia să fie: - “nouă” - adică să nu fi fost realizată niciodată înainte pe teritoriul Republicii (noutate locală) - “ingenioasă” - ceea ce numim astăzi non-evidentă - “realizată în aşa măsura încât să poată fi utilizată sau aplicată” - conceptul actual de aplicare industrială