SCOALA PREOCUPATA DE PASTRAREA OBICEIURILOR LOCALE

1. SCOALA PREOCUPATA DE PASTRAREA OBICEIURILOR LOCALE Prof. Goina Daniela Şcoala cu clasele I- VIII Budureasa

2. OBICEIURI DIN ZONA NOASTRĂ • Interesul oamenilor s-a îndreptat în ultimii ani spre obiceiurile folclorice. Fenomenul acesta se datoreşte încărcăturii valorice pe care le au obiceiurile, precum şi interesului omului pentru ele. Obiceiurile sunt, fărăîndoiala , pitoreşti manifestări folclorice, mari spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea inconjuratoare. Astfel obiceiurile prezinta viata sociala, diverse aspecte ale rinduielii ei.

3. În universul specific satului de tip tradiţional, credinţele populare au jucat un rol extrem de important. Rod al unor experienţe milenare, au doar seculare, ele reflectă universul magic în care înaintaşii au trăit mii de ani, un univers în care orice acţiune, orice expresie, orice gest – conştientizate sau nu – aveau semnificaţii proprii, aparte, cu consecinţe faste sau nefaste asupra individului sau comunităţii. Pornind de la banala “bună ziua”, în fond un adevărat ritual, orice urare, blestem, înjurătură etc. care se făceau în universul satului se baza pe credinţa că aceste expresii, aceste cuvinte pot influenţa destinul nostru şi al semenilor noştri, ca în “descântece”. • Printre tradiţiile şi obiceiurile din zona Buduresei erau şezătorile, prilej de a se aduna tineri şi bătrâni, pentru a da frâu veseliei prin cântecele interpretate, dar şi imaginaţiei prin jocurile inventate. Câteva din jocurile practicate de tineri la şezători erau: “Cizmăria”, “Pita”, “Frizeria”.

4. Implicarea şcolii în păstrarea tradiţiilor • Şcoala vine în sprijinul afirmării şi formării personalităţii elevului, de aceea în cadrul şcolii noastre am reuşit să trezesc interesul elevilor, pentru a culege şi transmite obiceiuri şi tradiţii din zona Buduresei. Astfel am înfiinţat “Ansamblul Budureasa” al şcolii, alcătuit din 26 de elevi care sunt fascinaţi de valoarea creaţiilor populare din zonă. Participăm cu entuziasm la spectacolele şi concursurile din zonă, elevii fiind apreciaţi pentru dăruirea lor în interpretarea cântecelor vechi, obiceiurilor, tradiţiilor şi monologurilor specifice. În luna octombrie am participat la un concurs de păstrare a tradiţiilor, desfăşurat în Municipiul Beiuş. • Alte obiceiuri culese este şi “Prinsul suratelor”, un obicei specific zonei Budureasa şi apreciat de reprezentanţii Centrului Judeţean de Conservare şi Promovarea Culturii TradiţionaleOradea, prezenţi în juriu. • “Ansamblul Budureasa” a obţinut premiul I pentru jocurile populare interpretate în concurs.

5. “Ansamblul Budureasa”- am participat în 25 octombrie 2009 la Festivalul Concurs “Varietăţi Bihorene” unde talentaţii actori de gimnaziu au interpretat trei jocuri populare de şezători Jocul numit: “Pitele”

6. Jocul numit: “Frizeria”

7. Jocul numit:”Cizmăria”

8. Tot în cadrul concursului” Varietăţi bihorene” elevele din ansamblu auinterpretat obiceiul “Prinsul suratelor” .Obiceiul cuprinde câteva replici pe care şi le spun fetele care vor să se prindă surate şi un cântec.

9. PRINSUL SURATELOR-obicei care mai dăinuie şi azi printre femeile în vârstă care s-au prins surate în tinereţe.obiceiul cuprinde câteva replici pe care şi le spun fetele care vor să se prindă surate şi un cântec. Replicile: -Vrei să fii surată cu mine? -Vreu. -Sudii-mi-i de mamă? - Nu te-oi sudii. - Sudii-mi-i de tată? - Nu te-oi. - Fura-mi-i drăguţu’? - Nu ţi-l-oi fura. - Chema-mi-i la şezătoare? - Chema-te-oi. -Chema-mi-i la biserică? - Chema. -Atunci suntem surate. (fetele îşi schimba un obiect)

10. Cântecul suratelor Colo-n vale la cetate Is două frunze late Acele nu-s frunze late Ci-s două fete surate. S-or certat pentr-un fecior Care o fost drăguţu’ lor. Noi suntem surate bune Nu ne-am sfădit pentru nime’ Bune am fost şi bune-om fi, Până-n ceasu’ de-om muri.

11. Imagini concursul “Varietăţi bihorene”- Interpreţi, elevii Ansamblului Budureasa

12. Bibliografie • http://www.referat.ro/ • www.didactic.ro/files/19/referat_traditiionorica.docpromovarea • Pamfile, Tudor, Sărbătorile la români: studiu etnografic, Editura Saeculum, Bucureşti, 1997 • Lada de zestre a neamului – autenticitate şi actualitate -un studiu de Miron Blaga