Download
1 / 41
430 likes | 862 Views
“ SCOALA DUPA SCOALA” SCOALA NR.4 “ELENA DONICI CANTACUZINO” STRUCTURA SCOALA NR.3 PUCIOASA. IN GALAXIA CALEA LACTEE. IN SISTEMUL SOLAR, PE PLANETA PAMANT. IN CONTINENTUL EUROPA. IN ROMANIA. IN JUDETUL DAMBOVITA. CAPTURA PUCIOASA , DAMBOVITA,ROMANIA. CAPTURA HARTA ORASULUI PUCIOASA.
E N D
“SCOALA DUPA SCOALA”SCOALA NR.4 “ELENA DONICI CANTACUZINO”STRUCTURA SCOALA NR.3 PUCIOASA
PUCIOASA Este un oras din judetulDambovita, Muntenia, Romania. In trecut , localitateapurtanumelePODURILE,insa o data cu dezvoltareabailorsi-a insusitnumele de Pucioasa. Izvoareleminerale de pucioasasiiod se afla in Pucioasa –Sat. Are o populatie de 15263 locuitori (2002). Economiaorasului se bazeazapeturism. Asezatapecursulmijlociu al vaiiIalomitei, la 20 km de Targoviste , in zonadealurilorsubcarpatice, a carorinaltimedepasesc cu putin 600m-situate la 100m deasupraniveluluimarii. Se afla la 100 km de Brasov siBucuresti. Are o suprafata de 4237ha.
PUCIOASA Vecini: N-comunaMotaieni,orasulFieni(satulBerevoiesti), comunaBezdead (satulMagura). S-comunaBranesti (satulLaculete); E- comuneleVarfuri, ValeaLungasiGlodeni; V – comunaVulcanaBai Evolutiapopulatiei la recensaminte:
Relieful Râul Ialomița a format de-a lungul timpului trei terase, dispuse pe direcția nord-sud denumite în popor „poduri”. Terasa care a devenit cea mai populată vatră a așezărilor umane este cea centrală. Terasa de jos a rămas o bază agrement, de exploatare a pietrei, a apei și a cultivării pământului denumită și Lunca Ialomiței. Terasa situată la cea mai mare înălțime față de cursul apei este populată, în trecut fiind o zonă cu arbori, pomi fructiferi și fâneață. Pe terasa centrală, cunoscută cu toponimul Podurile de Sus și de Jos, sunt amplasate zonele locuite,fabricile, atelierele, magazinele, școlile, bisericile, instituțiile publice. Lungimea terasei centrale este de 4 km, iar lățimea între 300 și 700 de metri și ține de la locul unde Ialomița este traversată de calea ferată, până la confluența râului Bezdedel cu Ialomița.
Oraseapropiate: Fieni = 7Km Sinaia =35 Km Brasov=100Km N Pitesti = 90Km V E Ploiesti=70 Km S Targoviste=20Km Bucuresti = 100Km
ISTORIC Localitatea s-a format in jurulanului1760 princontopireaasezarilorSERBANESTI (atestatadocumentar la 26 septembrie1538) cu PODURILE DE JOS siPODURILE DE SUS(mentionatedocumentar in 1461)si cu satulZARAFOAIA In 1791 localitateafigurape o hartaaustriaca,iar in 1835 peunaruseasca. Dupaanul 1828 s-a dezvoltat ca statiunebalneoclimaterica,luanddenumirea de PUCIOASA, datoritaapelormineralesulfuroase concentrate de aici, numite popular pucioasa.
ACTIVITATI ECONOMICE Ramura economică principală este turismul balnear . Pucioasa are un statut de stațiune balneoclimaterică. Principalele hoteluri sunt „Ceres” și „Turist”. Este dezvoltată industria textilă, prelucratoare . În orașul Pucioasa au fost descoperite izvoare de ape sulfuroase,care au fost exploatate încă din sec. XIX. Prin H.G. nr. 510/1999 localitatea a primit statut de stațiune turistică de interes național, fiind o stațiune balneoclimaterică de tip integrat, care dispune de echipamente specifice de interes zonal și național.
ACTIVITATI ECONOMICE Datorită unor factori de cură unici, ca apele sulfuroase care au cea mai mare concentrație din țară, stațiunea și-a dezvoltat profilul în domeniul curei externe : • în afecțiuni reumatismale, • In afectiuniinflamatorii, • In afectiunidegenerative, • In afectiuniarticulare, • sechele postraumatice ale mâinilor și picioarelor etc. • Băile din stațiunea Pucioasa mai sunt recomandate și împotriva altor boli: • afecțiuni neurologie periferică; • afecțiuni ale sistemului nervos central; • afecțiuni ginecologice; • afecțiuni ale aparatului respirator; • afecțiuni ORL.
Cultura și viața de noapte Restaurantele cum ar fi "Viena", "Verona", „Licurici”, „Rustic”, „Luțu”, "Taverna" și „Casa Portugheză” sunt nucleul vieții mondene a micului oraș. Evenimentele culturale importante au loc la Centrul Cultural „Ioan Alexandru Brătescu-Voinești”, precum și la cinematograful „Dacia”, dotat și cu o grădină de vară. Viața de noapte se desfășoară în clubul "Black & White
ORASE INFRATITE Cartaxo-PortugaliaAlcazar-SpaniaVadulluiVoda-MoldovaJonava-Lituania SPORT VIITORUL PUCIOASA- echipa de fotbal
PERSONALITATI CATALINA OPREA –atleta 1500m,3000m obstacole Doctor CORNELIU CONSTANTINESCU - Medic Pediatru
CITATE DESPRE ORAS “Dincolo de Fieni (...) Ialomița se lăfăie într-un vad din ce în ce mai larg, alergând de la un mal la altul, până ce un pod de fier o strânge de pe drumuri, înghesuind-o lângă maluri. Apoi intră într-un orășel, Pucioasa, care debutează cochet cu un bulevard ce se pierde undeva către centru, asfaltat și plantat cu tei și castani.” Carpen, N., D., Pe urmele mioriței, Editura Litera, București, 1960, pag. 91–92.
CITATE DESPRE ORAS “Beneficiind de o așezare frumoasă, într-o vale deschisă pe râul Ialomiței, de o parte și de alta dealuri ușor tărăgănate, în fund priveliștea munților acoperiți de codri, dincolo de râu, de sub o ruptură de mal, țâșnesc binefăcătoarele izvoare de pucioasă și fier.” Alexandru Vlahuță, România pitorească, Biblioteca școlarului, Editura Tineretului, București, 1967, pag. 128
CITATE DESPRE ORAS “Umblu pe malul Ialomiței la Pucioasa și mă bucur pe cât e cu putință în aceste înalte mâhnite zile, de nașterea primăverii... E un colț poetic în preajma Ialomiței. Aici cântă întâi ciocârlia soarelui primăverii și strigă cucul chemând cu întristare din văi pe fratele său cu acel nume (...). Zilele calde cu ploi repezi trebuiau să aducă o înfrunzire grabnică și după zece zile pădurea aproape s-a încheiat. Apa șirlei e încă tulbure. Se topesc omăturile în munte. Se văd de aici piscurile încă albe de ninsorile sfârșitului de iarnă..” Mihail Sadoveanu, Manuscriptum, nr. 4, 1980, Tiparul Întreprinderea Poligrafică, „13 decembrie 1918”, București, pag. 39
SMURD, pompieri, paramedici, Policlinica
COLEGIUL “NICOLAE TITULESCU”, Asociatia de Turism Chindia, Centrul Local Pucioasa al ONCR, SARM
VA ASTEPTAM SA NE CUNOASTETI! V-AM OFERIT SI CATEVA MOMENTE DIN FAMILIA NOASTRA . PE CURAND! ELEVII SCOLII NR.3 PUCIOASA “ SCOALA DUPA SCOALA” VA MULTUMIM!
