Reprezentarea îmbinărilor sudate pe desenele tehnice

1. Reprezentarea îmbinărilor sudate pe desenele tehnice

2. alte indicaţii, în dreptul liniei oblice superioare– codificarea numerică a procedeului de sudare (SR ISO 4063-92), abaterile limită a dimensiunilor cusăturii, clasa de execuţie, poziţia de sudare dacă diferă de cea orizontală (SR ISO 6947:1994) alte indicaţii, în dreptul liniei oblice inferioare– calitatea electrodului sau a materialului adaos linia de referinţă - constă din două linii paralele, una este continuă şi de aceeaşi grosime ca şi linia de indicaţie şi este trasată în prelungirea acesteia după o direcţie orizontală paralelă cu baza desenului sau cu axa cusăturii. A doua linie este întreruptă şi indică poziţia rădăcinii cusăturii sudate în raport cu vârful săgeţii liniei de indicaţie. Linia de referinţă întreruptă este omisă doar în cazurile îmbinărilor sudate din ambele părţi cu rosturi simetrice. linia de indicaţie - este o linie subţire înclinată de aceeaşi grosime ca şi liniile de cotă, prevăzută cu o săgeată în vârf orientată spre axa mediană a cusăturii sudate. Dacă numai una dintre piesele sudate este prelucrată, linia de indicaţie va fi orientată obligatoriu spre aceasta simbolurile de bază – indică cu ajutorul unor semne convenţionale forma rostului de sudare. Simbolurile se plasează relativ la mijlocul liniei de referinţă, deasupra sau dedesubtul acesteia în funcţie de ce parte este situată rădăcina îmbinării în raport cu linia de indicaţie. simbolurile suplimentare – sunt ataşate simbolurilor de bază oferind informaţii despre forma şi starea suprafeţei cusăturii după sudare (prelucrări mecanice, resudarea rădăcinii etc.)

7. BAZELE FIZICO-METALURGICE ALE SUDĂRII MATERIALELOR

8. Surse termice la sudarea prin topire Baia de zgură Radiaţia laser Reacţii chimice exoterme Plasma termică Fascicol de electroni Arcul electric Surse termice pentru sudare • să dezvolte o temperatură mult mai mare decât temperatura de topire a materialelor care se sudează • să concentreze fluxul de căldură pe o suprafaţă cât mai redusă (Concentrare fluxului de căldură pe o suprafaţă cât mai redusă asigură o pătrundere ridicată a cusăturii în metalul de bază şi reduce la minimum riscul apariţiei deformaţiilor după sudare. Zona influenţată termic este îngustă, ceea ce asigură păstrarea proprietăţilor metalului de bază ) • să asigure o cantitate de energie suficientă în funcţie de particularităţile îmbinărilor sudate, formă, dimensiuni, material etc. • să fie reglabilă şi să-şi păstreze caracteristicile pe toată durata sudării • să prezinte siguranţă în exploatare • costul energiei termice produse să fie mic

9. Arcul electriceste o descărcare electrică printr-o coloană de gaz ionizat şi incandescent a unui flux de electroni liberi, care sunt acceleraţi de la catod (-) spre anod (+) sub influenţa câmpului electrostatic exercitat între cei doi electrozi conectaţi la bornele unei surse de curent Electronii liberi care parăsesc suprafaţa incandescentă a catodului prin fenomenul de termoemisie sunt acceleraţi spre anod şi prin coliziune cu moleculele de gaz produc disocierea acestora şi excitarea atomilor de gaz (emit cuante luminoase) şi bombardează suprafaţa anodului unde energia lor cinetică este absorbită şi convertită în căldură. Ciclul se închide prin sursa de curent care menţine în echilibru fluxul necesar de electroni pentru ca procesul să se desfăşoare stabil.

10. Electronii liberi care parăsesc suprafaţa incandescentă a catodului prin fenomenul de termoemisie sunt acceleraţi spre anod şi prin coliziune cu moleculele de gaz produc disocierea acestora şi excitarea atomilor de gaz (emit cuante luminoase) şi bombardează suprafaţa anodului unde energia lor cinetică este absorbită şi convertită în căldură. Ciclul se închide prin sursa de curent care menţine în echilibru fluxul necesar de electroni pentru ca procesul să se desfăşoare stabil. Energia minimă pe care un electron trebuie să o deţină pentru ca să părăsească suprafaţa metalului trebuie să fie egală sau mai mare cu lucrul de extracţie W, care este o proprietate specifică fiecărui metal în parte. Prezenţa oxidului pe suprafaţa metalică reduce valoarea lucrului de extracţie, electronii părăsind mai uşor suprafaţa oxidată. Densitatea de curent (J) a fluxului de termoioni este descrisă de legea lui Richardson-Dushmann. (A/m2) k = constanta lui Boltzman (1.3806505 x10-23 J/K) e = sarcina electronului (1.60217653 x 10-19 C) m = masa unui electron (9.1093826 x 10-31 kg) h = constanta lui Planck (6.6260693 x10-34 J·s) W = lucrul de extracţie pentru metalul respectiv (A/m2) T = temperatura suprafeţei metalice (K)

12. Cathode spot studies in the presence of a magnetic field DC Plasma ArcDescription: A turbulent electric arc at about 20 000 degrees Celsius, impinging on a graphite block, in air. These arcs are used in furnaces to melt ores and produce metal.

13. During its descent, the shuttle would have reached speeds in excess of Mach 20. As it plunged downwards, atmospheric gases pushed out of the way by the vehicle's airframe would have generated temperatures of about 1,600 degrees Celsius.

14. In physics and chemistry, a plasma is an ionized gas. “Ionized” means that a plasma has electrons that are not bound to an atom or molecule. This makes them highly conductive to electricity, and makes them respond strongly to electromagnetic fields. Fire and lightning are plasmas; so is the core of the sun, as well as 99 percent of the matter in the universe. În miezul stelelor temperatura ajunge la valori de 15.000.000 ºC iar în straturile superficiale temperatura scade la 6000 ºC. Spre comparaţie, temperatura plasmei utilizate în procesele de sudare şi conexe atinge valori cuprinse între 10.000 şi 30.000 ºC.

15. Plasma termicăeste o stare disociată, ionizată, incandescentă şi sub presiune a gazelor caracterizată prin temperaturi foarte înalte. Pentru a obţine starea de plasmă, un gaz denumit plasmagen este constrâns să traverseze coloana unui arc electric după care este strangulat sub presiune într-un orificiu de secţiune redusă, obţinându-se astfel jetul de plasmă. Cu cât temperatura arcului este mai ridicată, presiunea gazului mai mare şi orificiul de strangulare mai mic, se obţine un jet de plasmă cu temperatură mai ridicată.

16. [1] dual flow plasma cutting – lb. eng. (1962) [2] water shield plasma cutting – lb. eng. (1965) [3] water injection plasma cutting – lb. eng. (1968) [4] water muffler plasma cutting – lb. eng. (1972) [5] underwater plasma cutting – lb. eng. (1977) [6] oxygen plasma cutting – lb. eng. (1983) [7] oxygen injection plasma – lb. eng. (1985) [8] deep water plasma cutting – lb. eng. (1990) [9] high density plasma cutting – lb. eng. (1990) Taierea cu plasma Conventional plasma cutting

17. Dual-flow plasma arc cutting Conventional plasma arc cutting

18. Water Injection PAC.