Anorexia nervoasă şi bulimia la adolescenţi

1. Anorexia nervoasă şi bulimia la adolescenţi Conf.Dr.Viorel Lupu Catedra de Psihiatrie pediatrica UMF “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca

2. Introducere • “ In ziare si reviste, la televizor ,pe strada si in parc,peste tot se vorbeste despre cure de slabire si despre silueta.In timp ce adultii pot ignora aceste mesaje cei mici inteleg ca a fi slab este cea mai mare calitate “,se afirma in ziarul “The Times “, citat de “Evenimentul zilei”,in 27.09.2006. • O mare parte din vina apartine presei ,pentru ca promoveaza celebritatile foarte slabe si ideea ca succesul si frumusetea sunt dependente de numarul mic de calorii.

3. Introducere • De exemplu celebrul model Kate Moss semneaza contracte de milioane de dolari pentru ca este slaba, dar multi care o admira nu stiu ca a fost dependenta de droguri si ca a ratat ziua de nastere a fiicei sale pentru ca a fost internata intr-o clinica de dezintoxicare. • Toata lumea s-a concentrat atat de mult asupra siluetei,incat s-a reusit transformarea relatiei cu mancarea dintr-una perfect normala intr-una artificiala in care are prioritate numararea caloriilor. • Ar fi foarte important ca parintii sa-si obisnuiasca copiii inca de la varste mici cu obiceiuri alimentare sanatoase:mese regulate si cat mai rar produse de tip fast-food.

4. Introducere • Presa din toata lumea inclusiv cea din tara noastra a anuntat in luna septembrie 2006, faptul ca la 2 reuniuni majore din lumea modei , cea de la Madrid si cea de la Londra va fi categoric interzis accesul pe podium a asa-numitelor manechine size-0 (cu BMI<17,5). Aceasta hotarare fara precedent a fost luata in urma recomandarii medicilor si a protestelor organizatiilor de protectie a consumatorilor .Avertismentul a fost lansat in urma cresterii ingrijoratoare a cazurilor de anorexie mentala cu puternic determinism social, societatea promovand in ultimele decenii echivalenta dintre slab si succes social.

5. Introducere • Un exemplu elocvent in acest sens este reprezentat de catre unul dintre cele mai bine cotate top-modele din lume si anume Elena B.,de origine romana ,care are 1,80m inaltime si 56 kg greutate . Avand un BMI=17,2 nu va avea voie sa participe la cea de-a 44-a editie a Saptamanii modei de la Madrid,pentru a nu constitui un model pentru adolescente ,in incercarea acestora de a adopta conduite de tip anorexie .

6. Evaluarea imaginii corporale –Body Immage Assesement-Alege silueta ideala-Alege silueta care seamana cu tine

10. Anorexia mentala-Definitie OMS • Anorexia mentală este afecţiunea caracterizată prin pierderea deliberată în greutate (sau în cazul copiilor la prepubertate, oprirea sau încetinirea creşterii şi a dezvoltării), tulburări de imagine corporală şi o tulburare endocrină generalizată care include axul hipotalamo-hipofizo-gonadal care determină întârzierea menarhei sau amenoree secundară .

11. Epidemiologie • Anorexia nervoasă este considerată a treia boală cronică a adolescentelor ; • Incidenţa anuală a tulburării este de 1,5-5 la 100.000 de locuitori ; • Un număr mai mare de cazuri este întâlnit la elevele din internate (1-2%), la studente (3,5%) şi la corpul de balerine (7%) ; • Prevalenţa este de 1/1000 de femei între 13-25 de ani, ajungând la un maximum de 1/200 la grupa de vârstă 14-18 ani.Există mai puţine date cu privire la frecvenţa acestei tulburări la sexul masculin; • Aceasta tulburare este mai frecventă în SUA, Canada, Europa de vest, Japonia, Australia si Africa de sud(Iftene F.,1999,2006).

12. Criteriile de diagnostic DSM-IV-TR pentru anorexia mentala • A.     Refuzul de a mentine greutatea corporala la, sau deasupra unei greutati normale minime pentru etatea şi înălţimea sa (de ex., pierdere în greutate ducând la menţinerea greutăţii corporale la mai puţin de 85 %din cea expectată ;sau imposibilitatea de a câştiga în greutate în perioada de creştere, ducând la o greutate corporală sub 85%faţă de cea expectată). • B.     Frica intensă de a nu lua în greutate şi de a deveni gras(ă), chiar dacă este subponderal(ă).

13. Criteriile de diagnostic DSM-IV-TR pentru anorexia mentala • C.   Perturbarea modului în care persoana îşi percepe şi trăieşte greutatea sau forma corpului, nedatorată influenţei greutăţii sau conformaţiei corporale asupra autoevaluării sau negarea seriozităţii problemei greutăţii corporale actuale scăzute. • D.   La femeile postmenarhice, amenoree, adică absenţa a cel puţin trei cicluri menstruale consecutive. (O femeie este considerată a avea amenoree, dacă menstrele sale survin numai după administrarea de hormoni, de ex. estrogeni).

14. Diagnosticul de anorexie mentala in functie de BMI • (BMI=greutatea in Kg impartita la patratul inaltimii in metri) • IN ANOREXIE VALOAREA BMI ESTE MAI MICA SAU EGALA CU 17,5!

15. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII BIOLOGICE • Cercetari recente au aratat ca persoanele anorectice au un nivel crescut de opioizilor centrali care duc la îmbunatatirea dispozitiei si determina pacientul, pe baza acestui efect, sa-si reprime în continuare alimentatia. Pe masura ce aceasta situatie persista, apare o asa-zisa "dependenta" de opioizii endogeni, în care starea dispozitionala buna apare la privari tot mai lungi de alimente. Exercitiile fizice par sa aiba acelasi efect de crestere a opioizilor centrali care se descarca cu atât mai mult cu cât exercitiile sunt mai istovitoare (Puri, Laking, Treasadan, 1997,citati de F.Iftene,1999)

16. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII BIOLOGICE • Unii autori au sugerat că există o predispoziţie genetică pentru anorexie, care poate deveni manifestă în prezenţa unor anumiţi factori, cum ar fi dieta nepotrivită sau stresul emoţional; • Vulnerabilitatea genetică poate implica un tip particular de personalitate, o susceptibilitate generală la instabilitate psihică (în particular, tulburări afective), sau ar putea implica direct o vulnerabilitate hipotalamică. Este probabil ca un istoric familial de tulburare afectivă, tulburare de anxietate sau tulburare obsesiv-compulsivă, să determine un risc pentru ca o persoană să dezvolte anorexie (Halmi, 2000).

17. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII PSIHANALITICE • Teoriile psihanalitice explică tulburările de comportament alimentar prin existenţa unei relaţii dependente şi seductive a adolescentei faţă de tatăl pasiv şi cald, dar lipsit de autoritate şi a unui sentiment de vinovăţie întreţinut de o mamă acaparatoare, ambivalentă, cu care adolescenta refuză să se indentifice. • Analiza de tip psihanalitic a identificat uneori un „refuz al feminităţii”(jena faţă de transformările somatice proprii vârstei pubertăţii), „complexe erotice” (refuzul sexualizării transferat în alimentaţie prin identificarea placerii de a mânca cu o satisfacţie sexuală), dorinţa de „puritate”, în alte formulări, model de apărare faţă de fantezii inconştiente privind „inseminarea orală”. Ipoteza refuzului maturizării şi sexualizării, ca motivaţie suficientă a fost reluată ulterior. În prezent se apreciază că inhibiţia sexuală la femei nu este o caracteristică definitorie, aşa cum argumentează proporţia destul de ridicată a anorexiei nervoase în cadrul cuplurilor căsătorite.

18. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII COGNITIVE • Teoriile cognitive consideră drept cauză a anorexiei o percepţie distorsionată a imaginii corporale asociată cu negarea emacierii şi nerecunoaşterea sau negarea sentimentelor de oboseală, furie sau supărare. • Originile teoriilor cognitiv-comportamentale ale anorexiei rezidă în observaţiile clinice realizate de către Brunch ,care subliniază importanţa „stilului cognitiv”al subiectului insistând asupra „sistemului paralizant de ineficacitate care caracterizează întreaga activitate cognitivă a pacientelor anorectice”(Brunch, 1973). • Fairburn şi colab. (1999) propun un nou model cognitiv-comportamental al tulburării, în centrul căruia se află „nevoia extremă a acestor persoane de a-şi controla alimentaţia.”

19. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII COGNITIVE • În ceea ce priveşte instalarea tulburării, se consideră că la început există o nevoie crescută de autocontrol în general, ceea ce duce la apariţia sentimentului de ineficienţă şi a perfecţionismului exagerat, atât de caracteristice acestor persoane. Ele interacţionează cu o stimă de sine scăzută. În faza iniţială, persoanele care vor dezvolta anorexie se caracterizează printr-o nevoie crescută de control asupra diverse aspecte ale vieţii personale, dar în cele din urmă controlul comportamentului alimentar este cel care dobândeşte o importanţă vitală.

20. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII COGNITIVE • Există mai multe motive pentru care nevoia de autocontrol în general se cristalizează asupra comportamentului alimentar. • În primul rând, restricţia alimentară încununată de succes reprezintă o dovadă palpabilă şi imediată de autocontrol. • În al doilea rând, controlul alimentar are efect şi asupra altor persoane din mediul imediat apropiat(mai ales asupra familiei), efect care poate dobândi o semnificaţie deosebită, mai ales în contextul unor relaţii disfuncţionale preexistente.

21. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII COGNITIVE • În al treilea rând, accentul pus pe alimentaţie poate fi încurajat de faptul că în anumite familii, alimentaţia în sine este un comportament cu un grad ridicat de semnificaţie. În fine, asocierea dintre restricţia alimentară şi ideea de control este favorizată de valoarea plasată în societăţile vestice pe cura de slăbire ca modalitate de control a greutăţii şi formei corporale . Odată ce încercările de restricţie alimentară debutează ele sunt întărite de trei importante mecanisme de feedback, care au ca rezultat auto-perpetuarea tulburării. Aceste mecanisme evoluează de-a lungul timpului şi influenţa lor se modifică de la un moment la altul.

22. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII COGNITIVE • Primul mecanism reprezintă o consecinţa a faptului că reuşita în a controla alimentaţia duce în mod direct la creşterea sentimentului de control şi, prin urmare, a stimei de sine a persoanei. Restricţia alimentară se referă nu numai la cantitatea consumată, ci şi la tipul de alimentaţie, precum şi la perioadele în care are loc consumarea acestora. Succesul iniţial al restricţiei alimentare şi sentimentul de control care derivă din acesta reprezintă o potenţială întărire a comportamentului, deoarece senzaţia de control este dată mai degrabă de actul restricţiei eficiente în sine, decât de efectele acestuia. Treptat, controlul alimentaţiei devine o măsură a valorii personale şi autocontrolului, fiind favorizat de îngustarea intereselor care acompaniază înfometarea.

23. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII COGNITIVE În condiţiile în care anorectica are impresia că nimic din ceea ce face nu îi reuşeşte cum trebuie, restricţia alimentară devine extrem de gratifiantă. Acest lucru explică în parte, rezistenţa la schimbare a comportamentului, iar pe termen lung are ca rezultat faptul că unele paciente încep să vorbească despre anorexie ca făcând parte din identitatea lor personală (Garner &Garfinkel, 1997). • Al doilea mecanism este legat de înfometare şi ia naştere în principal din modul în care sunt interpretate anumite modificări fizice şi psihologice care o acompaniază şi caracterizează. Unele dintre ele favorizează perpetuarea comportamentului de refuz al alimentării, deoarece subminează sentimentul de control al persoanei. De exemplu , starea de foame intensă trăită de cea mai mare parte a subiecţilor, poate fi percepută ca ameninţare la adresa capacităţii de control.

24. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII COGNITIVE • Cel de-al treilea mecanism derivă din faptul că greutatea şi forma corpului sunt utilizate ca indici de apreciere globală a valorii personale şi capacităţii de autocontrol. Acest mecanism are o bază culturală, fiind promovat de cea mai mare parte a societăţii vestice . Aceste culturi se caracterizează prin aprecierea siluetei la femei şi asocierea acesteia cu o serie de valori cum ar fi frumuseţea, tinereţea, competenţa şi autonomia. Este normal ca într-un mediu care promovează aceste caracteristici, pierderea în greutate să ducă la creşterea valorii personale şi a sentimentului de control.

25. TEORII EXPLICATIVE ALE ANOREXIEI NERVOASE-TEORII COGNITIVE • Cea mai mare parte a bolnavelor îşi monitorizează îndeaproape greutatea, ceea ce favorizează menţinerea tulburării deoarece cântărirea frecventă duce la creşterea preocupării faţă de creşterile nesemnificative şi la menţinerea convingerilor iraţionale. Orice creştere în greutate, sau chiar absenţa slăbirii, pot fi interpretate ca dovadă a unui autocontrol scăzut, ducând la intensificarea eforturilor de a limita consumul de alimente.

26. Anorexie-Dg. diferential • boli gastrointestinale • boli maligne oculte, tumori cerebrale, SIDA • TBC, • boli endocrine(b.Addison, hipertiroidism, diabet zaharat) • sindromul arterei mezenterice superioare • tulburarile depresive majore • fobiile sociale • tulburarile obsesivo-compulsive

27. Caracteristici psihologice ale adolescentului anorectic • O personalitate cu trăsături obsesionale, perfecţioniste, inflexibile este considerate a fi un factor de risc pentru tipul restrictiv de anorexie nervoasă. Aceşti copii se străduiesc să facă totul perfect, fără greşeală, conform standardelor auto-impuse sau impuse de părinţi (Dobrescu, 2003). • Persoanele cu anorexie au frecvent o dorinţă de a plăcea celorlalţi şi de a evita situaţiile stresante(Tannenhaus, 1992). Un studiu a arătat că 40%din fetele de 9-10 ani care au încercat să slăbească au făcut-o la îndemnul mamei lor (Well-Connected, 1999).

28. Caracteristici psihologice ale adolescentului anorectic • Adolescentul anorectic nu numai că ar putea urma cu religiozitate reguli externe, dar ar putea să-şi facă propriile reguli stricte, cum ar fi să mănânce doar cantităţi mici de mâncare la fiecare masă. • Adolescentele cu anorexie tind să fie mai timide şi mai retrase decât fetele care nu au acest comportament alimentar, evitând frecvent situaţiile noi ( Tannenhaus, 1992). • La adolescentul cu anorexie apar tulburări de indentitate, eşec de separare sau de individualizare cu teama de a creşte, precum şi încercări maladaptative de a controla totul(Irwin, 1984).

29. Caracteristici ale familiei adolescentului anorectic • Deşi copiii anorexici provin frecvent din famili ale clasei de mijloc sau ale clasei înstărite, studii recente au arătat că aceşti copii pot să vină din famili foarte diferite social, ca stil de viaţa sau ca mărime (Praul, 2003). • Mamele adolescentelor anorectice tind să fie supra-implicate în viaţa copilului sau să exercite un control excesiv, în timp ce tatăl ar putea să fie mai de grabă foarte critic sau prea distant. Aceşti parinţi nu reuşesc să-şi considere copilul ca fiind o individualitate, cu propriile drepturi, şi se aşteaptă ca acesta să îmbunătăţească prestigiul familliei ( Tannenhaus, 1992).

30. Caracteristici ale familiei adolescentului anorectic • Familiile anorecticilor tind să acorde o mare importanţă alimentaţiei, greutăţii şi mâncării.De ex. ar putea răsplăti copilul cu mâncare, să aibă ritualuri elaborate în jurul meselor în familie, sau chiar să lucreze în industria alimentară. • Exprimarea emoţiilor, în special a celor negative, tinde să fie descurajată în interiorul acestor familii (Well-Connected, 1999). • Anorexia este de asemenea mai frecventă la persoanele cu un istoric familial de anorexie. Se consideră că anorexia este de 8-11 ori mai frecventă la cei care au rude cu anorexie (Osterweil, 2000).

31. Caracteristici ale familiei adolescentului anorectic • Abuzul de alcool şi de droguri la părinţii copiilor anorectici nu este rar, existând şi o creştere a conştientizării abuzului sexual asupra copiilor cu tulburări ale comportamentului alimentar, circa 35% dintre aceştia fiind molestaţi (Well-Connected, 1999). • În familiile copiilor bulimici rata divorţurilor este crescută, spre deosebire de familiile adolescenţiilor anorectici, unde rata divorţurilor este asemănătoare cu cea din populaţia generală (Goodman, 1999).

32. Tipuri de anorexie mentala • Au fost descrise două tipuri de anorexie: • Tipul restrictiv: în cursul episodului de anorexie persoana nu s-a angajat regulat într-un comportament de mâncat compulsivsau de purgare (adică, vărsături autoprovocate sau abuz de laxative, diuretice sau clisme) • Tipul de mâncat compulsiv/purgare: în cursul episodului actual de anorexie nervoasă, persoana se angajează înmod regulat într-un comportament de mâncat compulsiv sau de purgare (adică, vărsături autoprovocate sau abuz de laxative, diuretice sau clisme)

33. Simptomatologia anorexiei • dispozitie depresiva, • izolare sociala, • iritabilitate, insomnii • trasaturileobsesivo-compulsive • preocupare cu gânduri despre mâncare • Emacierea • hipotensiune arteriala, hipotermie, caderea parului, unghii, tegumente descuamate • lanugo

34. Simptomatologia anorexiei • Parotidomegalie • Eroziuni dentare • calusuri vicioase la nivelul degetelor (semnul Russell) • anemie normocroma, normocitara; • afectarea functiei renale (secundar deshidratarii cronice si hipokalemiei); • probleme cardiovasculare (hipotensiune arteriala severa, aritmii); • probleme dentare si osteoporoza (secundar nivelului scazut al calciului ingerat si absorbit, secretiei scazute de estrogeni si secretiei crescute de cortizol).

35. Simptomatologia anorexiei -    leucopenie si anemie usoara (trombocitopenia e rara); - cresterea ureei sanguine secundar deshidratarii; - hipercolesterolemie; -     hipomagnezemie, hipofosfatemie, hiperamilazemie ocazional; - alcaloza metabolica, hipocalcemie, hipocloruremie secundar varsaturilor; -      acidoza metabolica secundar abuzului de laxative; -     nivel seric al tiroxinei (T4) scazut sau normal iar al triiodotironinei (T3) scazut; -    nivel seric al estrogenilor scazut la femei iar la barbati nivel seric scazut al testosteronului; -      bradicardie sinusala sau aritmie (pe EKG); -   tulburari difuze reflectând o encefalopatie metabolica, în stadiile avansate ale bolii.

36. Tratamentul anorexiei-Obiective: Determinarea pacientei sa obtina o greutate în limite normale, corespunzând unui indice al masei corporale, BMI 19-24,9 • Câstigarea insight-ului asupra comportamentului alimentar si întelegerea cauzelor care-l fac sa persiste; • Educatia pacientei asupra alimentatiei normale si eliminarea falselor mituri despre alimente si alimentatie. • Eliminarea comportamentelor periculoase de mentinere a greutatii ca: abuzul de diuretice, laxative, varsaturile autoinduse, dietele extrem de stricte. • Abordarea terapeutica a altor probleme care pot întretine si agrava tulburarile alimentare. • Ajutarea pacientului sa-si schimbe modul de viata. • Pentru obtinerea acestor obiective exista mai multe metode terapeutice. Pe primul loc ar fi psihoterapia cu metodele cognitiv-comportamentala, suportiva si interpersonala ,asociata cu medicatia.

37. Medicatia in anorexie • -Anxiolitice • -Neuroleptice:Rispolept,Zyprexa • -Antidepresive: SSRI-Clomipramina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Sertralina, Paroxetina • -perfuzii cu glucoza, acizi aminati, vitamine, anabolizante • -Metoclopramid, Motilium (activarea motricitatii gastrice) • -Insulina(efectde activare a apetitului)

38. Psihoterapia cognitiv-comportamentala • Recomandata de catre APA (2000) • Individuala si de grup; • 1-2 sedinte pe saptamâna; • Pacientul va tine zilnic un jurnal al dispozitiei si alimentatiei ; • Pacientul va face o lista de avantaje si dezavantaje ale comportamentului alimentar; • Terapeutul ofera pacientei alternative comportamentale pentru a evita dieta sau supraalimentarea; • Terapeutul colaboreaza cu dieteticianul • Terapeutul va ajuta pacienta sa vorbeasca despre sentimentele ei, corpul ei, mâncare,

40. Psihoterapia cognitiv-comportamentala • -schimbarea ideilor despre problemele legate de alimentatie, greutate si forma corpului; • -Introducerea treptata si a produselor interzise pâna atunci. • Scopul final al terapiei este cresterea stimei de sine si ameliorarea calitatii vietii pacientei. • -Cântarirea se face de 1-2 ori pe saptamâna, nu în fiecare zi !

41. Realimentarea • Numarul de calorii/zi trebuie administrat începând de la 1500 calorii, apoi crestere treptata la 2000-3000 de calorii divizate în 4-6 mese/zi • Atentie la "sindromul de realimentare", în care se produce cresterea fosfatilor în sânge si celule si poate surveni moartea daca se suplimenteaza aportul în fosfor; • monitorizarea atenta a fluidelor si a balantei electrolitice

42. Stabilirea unui comportament alimentar normal Normal: • - cel putin 3 mese pe zi cu 2-3 gustari între mese; • - alimente variate în cadrul unei diete echilibrate si flexibile; • - preparatele preferate pot fi consumate în cantitati mai mari; • - în anumite ocazii sa manânce mai mult sau mai putin decât de obicei; • - sa manânce la o întâlnire la fel cu ceilalti participanti; • - sa poata sa prepare masa pentru sine si ceilalti fara a fi anxioasa;

43. Stabilirea unui comportament alimentar normal • Anormal: - cântarirea alimentelor, calcularea caloriilor; - dieta pentru a scadea în greutate daca nu e obeza; - alimentarea doar cu preparate care nu contin grasimi si care au continut mic de calorii; - sentimentul ca nu se poate opri când consuma un anumit preparat; - sa evite anumite preparate daca nu stie ce contin; - sa fie obsedata de mâncare (Abraham,1997 citat de F.Iftene,1999)

44. Terapia familiala -metoda Maudsley • Metoda Maudsley consideră: • Pacientul în faza acută de înfometare incapabil să folosească acest tip de insight atâta timp cât nu a avut loc un proces de rehrănire; • Consideră că familia este cel mai bun context de re-alimentare.În loc de a blama familia, aceasta este văzută ca cea mai importantă resursă aflată la îndemâna terapeutului; • Terapeutul împuterniceste familia să-şi asume responsabilitatea de a îngriji copilul grav bolnav pentru a fi din nou sănătos; • Familia trebuie să fie capabilă să schimbe abordarea autoânfometăriipe care anorexia a impus-o copilului lor; • Metoda Maudsley plasează familia într-o “legătură terapeutică”.

45. Evoluţie şi prognostic • Vârsta medie pentru apariţia anorexiei mentale este de 16 ani cu două peak-uri la 14 si 18 ani. Apariţia tulburării este de obicei asociată cu un eveniment de viaţă foarte stresant ca de exemplu: plecarea de acasă la liceu, sau la facultate. • Evoluţia anorexiei mentale este foarte variabilă. Unele persoane îşi revin complet după un singur episod, altele prezintă o fluctuaţie continuă de creştere în greutate urmată de scăderi în greutate, iar altele prezintă o deteriorare continuă de-a lungul anilor, care poate duce la o mortalitate de 10% ( Luban-Plozza,2000).

46. Bulimia-Definitie • Bulimia nervoasă se defineşte ca un sindrom caracterizat prin repetate pusee de supraalimentare şi o preocupare excesivă privind controlul greutăţii corporale, conducând pacientul la adoptarea de măsuri extreme,pentru a diminua ingrăşarea datorită alimentelor ingerate .

47. Epidemiolgie • Prevalenţa pe viaţă a bulimiei nervoase printre femei este de aproximativ 1% - 3%. Rata apariţiei acestei tulburări la bărbaţi este de aproximativ 1/ 10 din cea a femeilor. • Bulimia este cel mai des întâlnită în rândul adolescentelor şi al femeilor tinere .

48. Criteriile de diagnostic DSM-IV-TR pentru bulimie • Episoade recurente de mâncat compulsiv. Un episod de mâncat compulsiv se caracterizează prin cei doi itemi : 1). Mâncatul într-o perioadă scurtă de timp ( de exemplu, în decursul unei perioade de două ore) a unei cantităţi de mâncare mai mare decât cea pe care ar mânc-o majoritatea oamenilor intr-o perioadă similară de timp şi în circumstanţe similare. 2). Sentimentul de lipsă de control al mâncatului în cursul episodului ( de exemplu, sentimentul că persoana respectivă nu poate stopa mâncatul sau controla ce sau cât mănâncă).

49. Criteriile de diagnostic DSM-IV-TR pentru bulimie B. Comportamentul compensator inadecvat recurent în scopul prevenirii creşterii în greutate, cum ar fi vărsăturile autoprovocate , abuzul de laxative, diuretice, clisme sau alte medicamente, postul sau exerciţiile excesive. C. Mâncatul compulsiv şi comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele în medie de cel puţin de două ori pe săptămână, timp de trei luni. D. Autoevaluarea este in mod nejustificat influenţată de conformaţia şi greutatea corpului. E. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul episoadelor de anorexie nervoasă.

50. Tipuri de bulimie • Tip de purgare: în cursul episodului curent de bulimie nervoasa, persoana s-a angajat regulat în autoprovocarea de vărsături sau în abuzul de laxative, diuretice sau clisme; • Tip de nonpurgare: în cursul episodului curent de bulimie nervoasa, persoana a utilizat alte comportamente compensatorii inadecvate , cum ar fi postul sau exerciţiile excesive, dar nu s-a angajat în mod regulat în vărsături autoinduse sau în abuzul de laxative, diuretice sau clisme.