650 likes | 3k Views
RELATII TROFICE IN ECOSISTEME CATEGORII TROFICE. BIOLOGIE CLASA a VIII-a. GENERALITATI. Între vieţuitoarele care alcătuiesc BIOCENOZA unui ecosistem se stabilesc diferite relaţii dintre care cele mai importante sunt relaţiile de nutriţie numite RELAŢII TROFICE.
E N D
RELATII TROFICE IN ECOSISTEMECATEGORII TROFICE BIOLOGIE CLASA a VIII-a
GENERALITATI • Între vieţuitoarele care alcătuiesc BIOCENOZA unui ecosistem se stabilesc diferite relaţii dintre care cele mai importante sunt relaţiile de nutriţie numite RELAŢII TROFICE. • Relaţiile trofice asigură circulaţia substanţelor în biocenoză şi fduncţionarea ecosistemului. • Datorită relaţiilor trofice fiecare ecosistem, terestru sau acvatic, prezinţă o anumită STRUCTURĂ TROFICĂ A BIOCENOZEI.
STRUCTURA TROFICĂ A BIOCENOZEI • Cuprinde 3 categorii trofice: • PRODUCATORI – plantele verzi şi fitoplanctonul • CONSUMATORI – animale heterotrofe • DESCOMPUNĂTORI – reducători,microorganisme din categoriile bacterii şi ciuperci
PRODUCATORII • REPREZENTANŢI : • PLANTELE VERZI – ecosisteme terestre • FITOPLANCTONUL –ecosisteme acvatice • Producătorii au rolul de a sintetiza substanţele organice din substanţe anorganice; această producţie de substanţă organică constituie elementul de bază în nutriţia majorităţii organismelor. • Producătorii sunt consumaţi direct ( ex.de către om sau unele animale- ierbivore) sau indirect ( ex.producţii ale animalelor consumate de om sau alte animale).
CONSUMATORII • Consumatorii sunt animale heterotrofe; aceştia consumă substanţele organice produse de plantele verzi pe care le transformă în substanţe proprii. • Consumatorii influenţează răspândirea producătorilor în sensul de a stimula sau limita iar uneori ajungându-se până la distrugerea unor specii de plante. • Clasificare • Dup felul hranei consumatorii pot fi: • Consumatori primari sau de ordinul I : aşa zisele animale fitofage; ex. - animalele ierbivore; • Consumatorii secundari sau de ordinul II : animale care se hrănesc cu consumatori primari; ei folosesc indirect substanţele organice de la producători; • Consumatori terţiari sau de ordinul III : animale care se hrănesc cu consumatori secundari; ei sunt carnivori, de talie mare, care nu cad pradă altor animale; se numesc şi carnivori de vârf; ex. leul, acvila, rechinul, etc. • Consumatori cuaternari sau de ordinul IV: animale care se hrănesc cu consumatori terţiari; ex. paraziţii păsărilor răpitoare mari. • Consumatorii care se hrănesc numai cu animale se numesc animale zoofage. Tot în această categorie a consumatorilor intră şi animalele onivore (se hrănesc atât cu plante cât şi cu animale; ex. mistreţ, lup, porc , urs), precum si animale saprofage care se hrănesc cu dejecţii sau detritus organic( ex. râmele).
CONSUMATORI omnivore • ANIMALE carnivore ierbivore
CONSUMATORI • ANIMALE
Descompunători • Sunt bacteriile şi ciupercile microscopice care descompun, prin oxidare sau reducere, substanţele organice în substanţe anorganice, din materia provenită după moartea producătorilor şi consumatorilor. • Aceste substanţe anorganice sunt redate biotopului şi vor fi folosite de producători în fotosinteză. • Bacteriile găsesc condiţii de viaţă favorabile în materialul de origine animală aflat în putrefacţie, iar ciupercile, în materialul vegetal. • Descompunătorii sunt prezenţi în toate categoriile de ecosisteme.
Bibliografie • http://us.latifa.ro– foto mamifere domestice, sălbatice; • www.geocities.com – Taine din lumea vie, foto păsări; • www.iturism.ro – imagini păduri; • Aurora Mihail, Gh. Mohan- BIOLOGIE , manual, editura ALL Educational, 2000