Categoriile gramaticale ale verbului; recunoaşterea unui verb în textul latin.

1. Categoriile gramaticale ale verbului; recunoaşterea unui verb în textul latin.

2. CATEGORIE GRAMATICALĂ = ? Categorie gramaticală – ansamblu de trăsături gramaticale specifice unei părţi de vorbire. • În funcţie de ce distingem un verb / substantiv / adjectiv / pronume de un altul? La maşini (categorii de identificare): • Marcă; • Culoare; • Combustibil; • Putere; • Etc.

3. Categoriile gramaticale ale verbului latin • Conjugarea. • Diateza. • Modul. • Timpul. • Persoana. • Numărul.

4. 1. Conjugarea Ce este o conjugare? • O categorie de verbe care au caracteristici comune. • A lucra, a mînca, acînta • A cere, a zice, a crede.

5. 1. Conjugarea

6. 1. Conjugarea LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ • -A • a cînta • -EA • a vedea • -E • a zice • -I / -Î • a auzi / a coborî • -Ā(RE) • canto, cantare • -Ē(RE) • video, videre • -Ĕ(RE) • dico, -ere • -Ī(RE) • audio, -ire

7. 1. INFINITIVUL “LUNG” DIN LIMBA ROMÂNĂ • Infinitivul românei actuale a pierdut marca -re a infinitivul latin. • Formele verbale cu -re au devenit substantive în limba română: cînta-cîntare; vedea-vedere; zice-zicere; auzi-auzire. • În româna veche: eu nu’s ce par a fire… • Urme de infinitiv lung cu valoare morfologică în româna actuală: dar(e)-ar să dea! (= O, de ar dare (în loc de ar da) să dea!)

8. 1. Conjugarea • Vocalele specifice conjugărilor I, II, IV se regăsesc la aproape toate formele verbale, înainte de sufixe (mărcile specifice unui timp sau mod), astfel încît putem recunoaşte conjugarea verbului respectiv. • La conjugarea a III-a vocala specifică, fiind scurtă, de cele mai multe ori este transformată sau chiar înghiţită de contextul vocalic.

9. 2. Diateza LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ • Activă • Tata o laudă pe mama. • Pasivă • Mama e lăudată de către tata (“de către tata” = C. de agent) • Reflexivă • Mama se laudă. • Activă. • Pater laudat matrem. • Pasivă. • Mater laudatur a Patre. • Mater laudatur.

10. 2. MĂRCI ALE DIATEZELOR – DESINENŢELE

11. 3. Modurile În latină există trei moduri personale şi patru nepersonale. • Personal = are persoană (eu, tu, el etc.) • Nepersonal = nu are persoană (cîntînd, de văzut etc) • Atenţie! Româna are un mod personal “în plus” (optativul). În latină, funcţiile pe care le are optativul în română sînt exprimate prin conjunctiv.

12. 3. Modurile personale LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ • Indicativ • Mă bucur. • Imperativ • Lăudaţi! • Conjunctiv • Sper să vină. • Condiţional-optativ • O, de-ar veni! • Indicativ • Gaudeo. • Imperativ • Laud-a-te! • Conjunctiv • Speroutveniat. (se traduce cu conj.) • Utinamveniret! (se traduce cu cond.)

13. 3. Modurile nepersonale LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ • Infinitiv • a lăuda. • Gerunziu • lăudînd • Participiu • lăudat • Supin • de lăudat • Infinitiv • laud-a-re • Gerunziu • laudando • Participiu • laudans, laudantis (se traduce diferit) • Supin • lauda-tu-m

14. 4. Timpurile • Prezent: laud-a-t (el laudă); ven-i-mus (noi venim); dicis (tu zici). • Vocala tematică (vocala specifică a conjugărilor) se păstrează ca atare la conjugările I, II, IV. • Viitor: laud-a-bi-s (tu vei lăuda) • Imperfect: laud-a-ba-m (eu lăudam) • Perfect: cant-a-v-imus (noi am cîntat); dixit (a zis); aud-i-v-i(eu am auzit) • Mai mult ca perfect: cant-a-v-era-m (eu cîntasem) • Viitor II (anterior): laud-a-v-eri-t (va fi cîntat)

15. 5. Persoana • Latina are trei persoane, ca şi în limba română. • Persoana se exprimă prin seriile desinenţelor verbale (vezi supra): • m,s,t,mus,tis,nt; • r,ris,tur,mur,mini,ntur; • desinenţele active la perfect: i, isti, it, imus, istis, erunt. NB! Desinenţă (laud-a-s) ≠ terminaţie (laud-as).

16. 6. NUMĂRUL • Latina are două numere, ca şi în limba română: singular şi plural. • Numărul se exprimă, ca şi persoana, prin seriile desinenţelor verbale (vezi supra): Deci: o desinenţă indică persoana, numărul şi diateza: • Laudas: desinenţa sindică persoana a II-a, numărul singular, diateza activă.

17. Cele trei teme verbale În latină, modurile şi timpurile se construiesc pe baza a trei teme principale: • Tema de prezent (cf. prima şi a doua formă de dicţionar): se obţine prin îndepărtarea mărcii -re (canta-re). • Tema de perfect (cf. a treia formă de dicţionar): se obţine prin îndepărtarea desinenţei -i (cantav-i; dix-i). • Tema de supin (cf. a patra formă de dicţionar): se obţine prin îndepărtarea lui -m (laudatu-m; dictu-m)

18. MĂRCI VERBALE – REZUMAT(CU ROŞU – MĂRCI INDUBITABILE) • seriile de desinenţe active şi pasive; • -re(final) = marca (sufixul) de infinitiv; • -re- (înaintea unei desinenţei) = marcă de conjunctiv; • mărcile conjugărilor: -ā, -ē, -ĕ, -ī; • -te (final) = marca imperativul (2 pl); • ut = conjuncţie care, de cele mai multe ori, cere modul conjunctiv; • -nd- = sufix de gerunziu; • -ns / -nt- = sufix de participiu;

19. MĂRCI VERBALE – REZUMAT • -tu- = sufix de supin; • -bi-= sufix de viitor; • -ba-= sufix de imperfect; • -era-= sufix de m.m.c.p.; • -eri-= sufix al viit. anterior (dar şi al conjunctivului perfect).

20. ALTE MĂRCI VERBALE • -isse- / -isse = sufix al conjunctivului m.m.c.p. / al infinitivului perfect activ; • -turus3= terminaţie (= sufix + desinenţe adjectivale) de participiu viitor activ. • Sună ca pe româneşte… (criteriu fragil). • Verbul a fi (sum, esse, fui) la prezent:

21. 5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. 2 Et exeunto eo de navi, statim occurrit ei de monumentis homo in spiritu immundo, 3 qui domicilium habebat in monumentis; et neque catenis iam quisquam eum poterat ligare, 4 quoniam saepe compedibus et catenis vinctus dirupisset catenas et compedes comminuisset, et nemo poterat eum domare; 5 et semper nocte ac die in monumentis et in montibus erat clamans et concidens se lapidibus. 6 Videns autem Iesum a longe cucurrit et adoravit eum 7 et clamans voce magna dicit: "Quid mihi et tibi, Iesu, Fili Dei summi? Adiuro te per Deum, ne me torqueas." 8 Dicebat enim illi: "Exi, spiritus immunde, ab homine." 9 Et interrogabat eum: "Quod tibi nomen est?" Et dicit ei: "Legio nomen mihi est, quia multi sumus."