SITUA ŢIA BOLILOR PROFESIONALE DIN JUDEŢUL MUREŞ 2004-200 9

1. SITUAŢIA BOLILOR PROFESIONALE DIN JUDEŢUL MUREŞ 2004-2009 Dr.Fanfareţ Michaela Vali DSP Mureş - Comp.Medicina Muncii

2. Boala profesională(Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, HG 1425-2006) este afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă; • Cunoaşterea structurii morbidităţii profesionale este importantă, deoarece reflectă efectul expunerii profesionale la agenţii nocivi din mediul de muncă, oferind posibilitatea remedierii prin măsuri precoce de profilaxie tehnico-organizatorică şi medicală. • Lucrarea are drept scop descrierea evoluţiei morbidităţii profesionale din judeţul Mureş, a unor aspecte legate de expunerea la factorii de risc din mediului de muncă, şi dinamica modificărilor în timp ale structurii "clasice" a patologiei profesionale, legate de expunerile la agenţii nocivi profesionali prin introducerea unor noi tehnologii.

3. Conform raportărilor anuale efectuate de medicii de medicina muncii, un procent de peste 45% din numărul mediu scriptic de lucrători sunt expuşi profesional unuia sau mai multor agenţi nocivi (noxe), datele prezentate fiind relative în condiţiile perioadei actuale, în care au loc schimbări rapide la nivelul economiei. Din datele statistice pe anul 2007 ale Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, precizăm : - Expunerea la agenţi fizici (zgomot, etc.), agenţi biologici şi suprasolicitarea diferitelor sisteme ale organismului, reprezintă 67,94% din totalul lucrătorilor expuşi; - Expunerea la agenţi chimici reprezintă 16,58%; - Expunerea la agenţi fizico-chimici (pulberi) reprezintă 15,48%. • Schimbarea în structura expunerii la agenţii nociv, ca urmare a celei survenite şi în structura economiei, va determina modificări ale tabloului viitor al morbidităţii profesionale.

4. Tabel nr. 1. Bolile profesionale declarate în perioada 2004-2009în România, comparativ cu judeţul Mureş Analizând bolile profesionale declarate în perioada 2004-2009 din România, (Tabelul nr.1), s-a constatat că în 2007 s-a înregistrat o creştere evidentă a cazurilor de îmbolnăvire profesională, 1353 cazuri faţă de 910 în anul 2006, urmată de o scădere la1286 cazuri în anul 2008 şi apoi de o creştere la 1366 cazuri în anul 2009. Tendinţa de creştere a cazurilor noi de îmbolnăvire profesională, s-a înregistrat şi în judeţul Mureş, de la 17 cazuri în 2006, la 26 cazuri în 2007 şi 29 cazuri‚ în 2008. În anul 2009 însă, în judeţul Mureş constatăm o scadere evidentă a cazurilorde boală profesională semnalate şi declarate, la 16 cazuri, reprezentând cel mai mic număr de cazuri din ultimii 6 ani, dar care păstrează tendinţele noi ale structurii morbidităţii profesionale. Această situaţie necesită o analiză mai complexă, luând în considerare şi factorii socio-economici din judeţ.

5. Tabel nr. 2 . Incidenţa bolilor profesionale în judeţul Mureş 2007-2009 Incidenţa bolilor profesionale în anul 2007, este în creştere atât peţară-72,5 la %000 de expuşi, cât şi în judeţul Mureş - 59,97 la %000 de expuşi la agenţi nocivi. În judeţul Mureş în anul 2008 se menţine tendinţa uşor crescatoare, a cazurilorde boală profesională declarate, precum şi a incidenţei acestora, la 60,89 %000. În anul 2009 însă, se înregistrează o scadere semnificativă a incidenţei bolilor profesionale, la 40,67 %000, ca urmare a numarului mai mic de cazuri declarate.

6. Tabel nr.3. Frecvenţa bolilor profesionale declarate în perioada 2004-2009, în judeţul Mureş

7. Astfel, în perioada analizată 2004-2009, în judeţul Mureş, pe primele 5 locuri se situează bolile profesionale: • cauzate de zgomot, • intoxicaţiile şi bolile profesionale determinate de expunerea la agenţi chimici, • astmul bronşic profesional, • bolile profesionale determinate de suprasolicitarea aparatului locomotor, • bolile profesionale determinate de pulberile silicogene şi azbestogene,precum şi bolile profesionale cutanate, • iar pe următoarele locuri 6-7 se situează: bolile infecţioase şi parazitare profesionale, respectiv bolile profesionale determinate de vibraţii.

8. 1. Zgomotulrămâne în continuare un flagel de care omenirea nu poate scăpa. În judeţul Mureş ca şi în ţara, aceste îmbolnăviri se situează pe primul loc, cu cel mai mare număr de cazuri raportate: 46 cazuri, reprezentănd 34,6 % din totalul îmbolnăvirilor profesionale, numărul de cazuri înregistrate cuprinzând atât surdităţile de percepţie profesionale - 6 cazuri, cât şi hipoacuziile de percepţie bilaterale profesionale - 40 cazuri. • Zgomotul devine factor etiologic principal în apariţia hipoacuziei şi surdităţii de percepţie profesionale, atunci când depăşeşte valoarea limită de expunere profesională zilnică, care este de 87 dB(A). • Tabloul repartiţiei pe ramuri de activitate a cazurilor declarate se prezintă astfel:14 cazuri în industria chimică, 14 cazuri industria extractivă a petrolului şi gazului, 7 cazuri în industria mobilei şi industria de prelucrare a lemnului, 6 cazuri în industria constructoare de maşini şi industria metalurgică, 2 cazuri industria sticlei, 3 cazuri alte ramuri de activitate.

9. 2.Intoxicaţiile profesionale si afecţiunile cronice datorate urmărilor expunerii la agenţi chimici, ocupă locul al doilea în structura morbidităţii profesionale. În ultimii 6 ani s-au declarat 23 cazuri noi, reprezentând un procent de 17,3% din totalul îmbolnăvirilor profesionale, cazurile cronice fiind în procent de 54,5% din cazurile declarate. • Intoxicaţiile acute (1 caz), intoxicaţiile subacute (7 cazuri), precum şi efectele cronice din 5 cazuri, sunt cauzate de expunerea la gaze şi vapori iritanţi (oxizi de azot, etc.). • Alte efecte cronice sunt ca urmare a expunerii la crom hexavalent (2 cazuri); cele 15 cazuri au fost declarate în unităţi care aparţin de industria chimică; • S-au declarat 2 cazuride polineuropatie prin expunere la hidrocarburi alifatice în industria de prelucrare a încălţămintei şi 3 cazuri de febră de fum la alte activităţi şi servicii.

10. 3. Din experienţa clinică se constată că astmul bronşicprofesional apare mult mai frecvent la muncitorii din locurile de muncă cu expunere la pulberi, fumuri şi vapori. • Au fost declarate 20 cazuri de astm bronşic profesional, reprezentând 15,0% din totalul cazurilor declarate în perioada 2004-2009, ocupînd locul al treilea ca frecvenţă. • Cazurile de astm bronşic profesional au apărut ca urmare a expunerii la pulberi de lemn, pulberi de lemn exotic, făină, izocianaţi, lacuri poliuretanice, nitrolacuri, iritanţi sau alergeni respiratori diverşi. De menţionat, că pulberile de lemn de esenţă tare figurează printre agenţii cancerigeni ( H.G. 1093 din 2006) • Majoritatea cazurilor, 13 au fost declarate în unităţi aparţinând industriei mobilei şi industriei de prelucrare a lemnului, 4 cazuri ca urmare a expunerii la iritanţii respiratori din industria chimică, 2 cazuri în unităţi din industria alimentară, un caz la alte activităţi şi servicii.

11. 4.Bolile profesionale prin suprasolicitarea aparatului locomotor, fiind în creştere în anii 2007-2008, se situează pe locul al patrulea, cu 13 cazuri noi, (sindrom de tunel carpian, periartrită scapulo humerală, epicondilită, spondilodiscartroza cervico-dorso-lombară, tenosinovită, tendinită, discopatie lombară, etc), reprezentând 9,8% din totalul imbolnăvirilor; pe ramuri de activitate, cazurilor declarate provin din unităţi care aparţin industriei de prelucrare a lemnului, industriei textile şi confecţiilor, industriei energetice, respectiv sectoarelor de sănătate, celei de asistanţă socială, etc. • 5.În perioada analizată, bolile profesionale cauzate de pulberi silicogene, silicoza,o afecţiune extrem de gravă, care pe ţară se situează pe locul al doilea, în judeţul Mureş s-a situat pe locul al cincilea (7,5%), dar şi ca urmare a unui număr mai mic de persoane expuse. Din cele 9 cazuri, 8 au fost declarate în unităţi apaţinând industriei constructoare de maşini şi un caz în industria construcţiilor industriale.

12. 6.O analiză specială se impune pentru Tuberculoza profesională, care face parte din categoria bolilor infecţioase şi parazitare profesionale, care se situează ca număr de cazuri declarate - 9 cazuri, pe locul al şaselea, reprezentând 6,8%, cu 7 cazuri TBC pulmonar,1 caz nefropatie infecţioasa TBC şi un caz de borelioză. Toate cele 9 cazuri au fost declarate personalului medico-sanitar din mediul de muncă cu expunere la Mycobacterium tuberculosis. • În mediul infecţios din spitalele TBC, profesiunile de medic, asistent, laborant, infirmieră etc., venind în contact cu bolnavul, sunt expuse riscului biologic, de îmbolnăvire prin tuberculoză profesională. Numeroase studii epidemiologice arată că personalul medico-sanitar din mediul tuberculos are un risc de a face boala de 2-3 ori mai crescut decât media populaţiei.

13. Tabel nr. 4. Repartiţia pe entităţi morbide a cazurilor de boală profesională declarate în perioada 2004-2009

14. Concluzionând, trebuie să remarcăm modificări importante şi tendinţe noi în tabloul morbidităţii profesionale; • − ca şi în alte state ale Uniunii Europene, asistăm la o creştere a numărului cazurilor noi de boli profesionale declarate ca urmare a suprasolicitării osteo-musculo-articulare; • −cele mai numeroase cazuri s-au înregistrat ca urmare a expunerii la zgomot profesional peste valoarea limită de expunere zilnică; • −utilizarea în diverse tehnologii a unor substanţe chimice noi, are repercusiuni asupra sănătăţii celor expuşi (astmul bronşic la izocianaţi, iritanţi şi alergeni respiratori şi cutanaţi diverşi, etc); Actuala sinteză trebuie să constituie un semnal de alarmă atât pentru conducătorii locurilor de muncă, cât şi pentru medicii care monitorizează starea de sănătate a lucrătorilor, în scopul remedierii situaţiilor cu impact negativ asupra sănătăţii lucrătorilor.

15. Sănătatea angajaţilor stă la baza preocupărilor tuturor specialiştilor care lucrează în echipă în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, în vederea evaluării factorilor de risc profesional şi a influenţei lor asupra stării de sănătate, prin depistarea precoce a bolilor profesionale • Monitorizarea dinamicii tabloului morbidităţii profesionale de către medicul de medicina muncii are rolul de a surprinde, grupurile ţintă expuse, impactul pe care noile tehnologii îl au asupra organismului în mediul de muncă. • Este importantă prezentarea la examenele medicale periodice, acestea fiind un mijloc de depistare incipientă a bolilor, de evitare a apariţiei formelor grave de îmbolnăvire, de cele mai multe ori ireversibile. • Deasemenea, implementarea de către angajator a unor programe de promovare a sănătăţii la locul de muncă, pot avea ca rezultat: scăderea cheltuielilor pentru serviciile medicale, reducerea absenteismului, scăderea morbidităţii şi mortalităţii, atitudinea pozitivă faţă de muncă şi locul de muncă, etc

16. Bibliografie: • 1.MORBIDITATEA PROFESIONALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN 2007 • AUTORI:Dr. Adriana Todea, Dr. Aurelia Ferencz • 2. MONITORIZAREA INCIDENŢEI BOLILOR PROFESIONALE SI A ABSENTEISMULUI MEDICALPRIN BOALĂ PROFESIONALĂ 2008, 2009 • AUTORI:Dr. Adriana TodeaDr. Aurelia Ferencz

17. VA MULTUMESC PENTRU ATENŢIE!