Ceramica

1. Ceramicaesteunul din celemaivechimestesuguri,datandinca din epocaneoliticului,adica cu maibine de 6000 de anii.Hr. Putemadmira in muzeeletariisuperbele vase din ceramica din aceaepoca,careapoipeteritoriuRomaniei a datnastereuneicivilizatiideosebite.

2. Ceramica Ceramicapopularadatoritaexistenteimilenare, reprezintadovadacontinuitatiisiunitatiipoporului roman in spatiulcarpato-danubiano-pontic. In secolele IV si III i.e.n. apareceramicadaco-getilor, ceramica care se poateregasiprintehnicasi decor , in productiaunor centre de olari. Pesteacestetipuri de ceramica s-au suprapusformeleceramiciigrecestisiapoiceleromane. Mai tarziu, prinaparitiaceramiciismaltuite, ceramicaromaneasca se inscrie in aria ceramiciibizantine de lux. Celemaiimportante centre de olarit din tarasunt la HorezusiOboga in Oltenia, ArgessiDarmanesti in Muntenia, Marginea,Cucuteni. Ceramica de Horezu are un caracterpropriu,unitar, binedefinitprin forma, decor ,tehnicasicolorit. Olarituleste o meseriedeosebit de grea, necesitandindemanare, puteresicunostintedeosebite. Ceamai mica gresealagresealapoatedistrugeobiectul.Ceramicaesteprodusa in maimulteetape: Extragereapamantului (lutul) din filoanespeciale,dopirealui, framantarea cu mainile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-se cu apa. Aceasta pasta se curata de impuritati, printaiere in feliisubtiri cu o sarmasau o lama metalica.

3. Ceramica Obiectul se realizeazaprinasezareabulgarelui de argilamoaleperoataolarului.Mesterul o roteste cu piciorul, cu maiinilemodeleazabucata de lutconstituind forma doritavasului Aceasta pasta se curata de impuritati, printaiere in feliisubtiri cu o sarmasau o lama metalica.Obiectul se realizeazaprinasezareabulgarelui de argilamoaleperoataolarului.Mesterul o roteste cu piciorul, cu maiinilemodeleazabucata de lutconstituind forma doritavasului. Roata e formata din douaparti, unu disc micsussiunulmai mare in partea de jos, acesteafiind unite printr-un ax vertical. Pediscul de sus se punebulgarele de pamant, iardiscul de josestemiscat de mester, imprimandu-i cu piciorul o miscarecirculara.Modelareavasuluinecesita o foartebunatehnicasi o viteza de lucru mare, pentru ca lutulsa nu se usuce.Dupacesuntmodelatevasele, se aseaza la uscatcatevazile.

4. Ceramica Una din celemairaspanditetehnici de decorareestecea cu cornul de vita avand in varf o pana de gasca. Cornulesteumplutiarculoarea se scurgeprinpana de gasca. Avemastfel o penitaveritabila. Decorurile fine se obtinfolosindgaita un betisor din lemn cu fire de par de porc. Absoluttoateculorilefolositesuntnaturale. - Rosulesteobtinutdintr-un pamantbogat in oxid de fier (ruseala) Acestaesteuscataa,toacatmarunt, rasnitasiinmuiata in apa. Se obtineastfel un lichid dens care se strecoaraprintr-o sita. - Negrul se obtinesi el dintr-un pamant special, gasit in eroziunile de pamantdupaploi. - Verdele se obtineprinarderea in cuptor a cuprului. Zgura se cojeste, se piseaza, se macinasiapoi se amesteca cu huma. - Albul se obtine din varamestecat cu piatra alba de munte, arsasipisata. -Galbenulesteobtinut din huma de Medgidia , amestecata cu ruseala. Cromaticavaselor de ceramicapastreazatraditiistravechi. Ceramicarosie din sud-vestultariieste de provenientaromana, iargalbenul, verdelesialbul din diferite centre indicatraditiibizantine.

5. Ceramica Solutiileplasticeadoptate de mesterii din zonaHorezusuntbazateperepetitie, alternantasisimetrie. In ceeaceprivestegamacromaticacentrulHorezuestedefinit de tricromie: caramiziu, verdesialbastrupe fond alb-galbui. Multimeavaselorproduseisipoategasi o explicatie in obiceiul ca la nuntasau la inmormantareacesteasa fie sparte. Multe vase de ceramica se spargeausiinainteainceperiipostului, pentru ca bucatelemancatesa nu fie puse din gresealaintr-un vas vechisisa se spurce cu mancare de dulce. Oalele de ceramica se adunau in fundulcurtiisi se spargeau cu ciomagul, fiindapoiinlocuite cu altelenoi. Mestesugulolarituluifolosea in primul rand in alimentatie, darceramicaestefolositasi in scopdecorativ, in constructiisaupentruanumiteritualuri. Locuintataraneascacuprinde o varietate de vase de ceramica - oale, ulcioare, cani, strachini, chiupuri, blide, oalepentrutinutlaptele, oaleenorme in care se pregateamancareapentrusarbatorilereligioase, vase pentruflori, statuete, fluiere, jucarii etc.Vaselesmaltuite, bogatornamentatesifrumoscolorate se folosescsi in scopuri practice, darsi la decorareainteriorului.Deosebitesuntobiectelelucrate cu ocaziispeciale, cum arfimarileulcioarele de nuntaintalnite in Oltenia. Acesteafolosescculori vii pefondulnegru.