ANALIZA POSIBILITĂŢII DE IMPLEMENTARE ÎN ROMÂNIA A SISTEMULUI FRANCEZ DE VOLUNTARIAT “TINERII POMPIERI SALVATORI ”

1. ANALIZA POSIBILITĂŢII DE IMPLEMENTARE ÎN ROMÂNIA A SISTEMULUI FRANCEZ DE VOLUNTARIAT “TINERII POMPIERI SALVATORI”

2. ORGANIZAREA FORMĂRII TINERILOR POMPIERI SALVATORI ÎN FRANŢA • În număr de 26.000 în Franţa (la o populaţie de aproximativ 63 milioane), cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani, tinerii salvatori – pompieri (J.S.P.) se instruiesc săptămânal, în fiecare miercuri şi/sau sâmbătă, privind acordarea primului ajutor, prevenirea şi lupta contra incendiilor, în cadrul celor 1.400 de secţii. • Încadrate cu instructori salvatori-pompieri profesionişti sau voluntari, JSP învaţă să fie uniţi în spiritul de întrajutorare, efort şi generozitate, în serviciul celorlalţi şi a mediului înconjurător. În fiecare săptămână şi uneori pe timpul vacanţelor, ei pot practica sport şi pot participa la aplicaţii, întâlniri şi concursuri. • Formarea se adresează adolescenţilor şi preadolescenţilor de la vârsta de 10 ani, organizaţi în cadrul unei secţii de JSP şi cuprinde trei module care pot fi completate cu un al patrulea modul destinat tinerilor care au obţinut brevetul naţional şi doresc să se perfecţioneze (modulele sunt împărţite pe categorii de vârstă impuse de Federaţia franceză de atletism).

3. ORGANIZAREA FORMĂRII TINERILOR POMPIERI SALVATORI ÎN FRANŢA • Modulul I, de iniţiere, durează circa 40 ore, se adresează tinerilor cu vârsta de 10-13 ani şi vizează însuşirea cunoştinţelor elementare privind focul, cunoaşterea materialelor inflamabile şi de stins incendii, deprinderea acordării primului ajutor. • Modulul II, de certificare, durează circa 50 ore, se adresează tinerilor cu vârsta de 13-14 ani şi vizează însuşirea cunoştinţelor referitoare la operaţiunile de stingere a incendiuluişi folosirea corectă a materialelor de stins incendii. • Modulul III, de obţinere a brevetului naţional, durează circa 80 ore, se adresează tinerilor cu vârsta de 14-18 ani sau peste şi vizează capacitatea de realizare a operaţiunilor de stins incendii şi de salvare, folosirea materialelor specifice şi obţinerea atestatului de formare în acordarea primului ajutor. Durata totală a formării nu poate fi mai mică de 170 ore (fără a include orele de sport). • Modulul IV, complementar, pentru aptitudini operaţionale, durează circa 90 ore, se adresează tinerilor cu vârsta de 16-18 ani, titulari ai brevetului naţional de JSP, care încă nu au fost recrutaţi ca salvatori-pompieri profesionişti sau voluntari. Modulul vizează însuşirea cunoştinţelor referitoare la utilizarea aparatului de respirat izolant, folosirea mijloacelor de transmisiuni şi pregătirea pentru obţinerea certificatului de formare pentru activităţi de acordare a primului ajutor în echipă.

4. METODELE DE EVALUARE EXAMENUL, organizat sub coordonarea directorului departamental al serviciilor pentru incendii şi salvare (DDSIS) se compune dintr-o probă scrisă, probe practice şi probe sportive. După obţinerea brevetului, tinerii pot fi recrutaţi în cadrul serviciilor voluntare sau profesioniste. • PROBA SCRISĂ constă în completarea unui chestionar, cu cel puţin 20 întrebări, ce vizează noţiuni de cultură administrativă şi de hidraulică. Proba evaluează nivelul cunoştinţelor pe diferite subiecte administrative şi tehnice, cunoaşterea materialelor de stingere şi se desfăşoară pe durata a 45 minute • PROBELE PRACTICE (1)constau în: • realizarea unui dispozitiv de la un tambur cu furtun (manevră efectuată prin binomul de atac); b)realizarea unui dispozitiv de la o sursă de apă (manevră efectuată prin binomul de atac); c) alimentarea unui dispozitiv de la motopompă (manevră efectuată prin binomul de alimentare);

5. realizarea unui dispozitiv cu spumă de la o sursă de apă (manevră efectuată prin 2 binoame); • înlocuirea unui furtun (manevră efectuată prin binomul de atac); • prelungirea unui dispozitiv (manevră efectuată prin binomul de atac); • salvarea persoanelor în exteriorul unui imobil (manevră efectuată prin 2 binoame); • salvarea persoanelor de sub dărâmături (manevră efectuată prin 2 binoame); • lupta contra insectelor himenoptere şi utilizarea completului de salvare şi protecţie contra acestora (manevră individuală);

6. METODELE DE EVALUARE – PROBELE SPORTIVE • Probe de atletism: • viteză 100m; • semi-fond 800 m; • săritura în înălţime: 0.9-1,55m băieţi şi 0,82-1,49 fete; • aruncarea greutăţii: 5 kg băieţi şi 3 kg fete; • Căţărare pe coardă: • 5 m în braţe sau 10 m braţe şi picioare băieţi; • 5 m braţe şi picioare fete; • Proba de nataţie: 50 m . • Parcurgerea unui traseu sportiv (probă combinată, realizată în binom): • alergare 50 m; • transportul unui distribuitor sau stingător pe o distanţă de 50 m; • trecerea jetului de apă printr-o fereastră situată la 3,5 m deasupra solului şi la 5 m distanţă (pt fete: 0,5 m deasupra solului şi la 5 m distanţă); • o cursă de 50 m cu traversarea unui tunel cu şicane; • o cursă de 50 m purtând un furtun de 20m şi 45mm diametru, cu trecerea peste un obstacol şi trecerea unei punţi suspendate; • o cursă de 25m purtând un sac de 15 kg (10 kg la fete) sărind peste trei obstacole; • o cursă finală de 25m. .

7. PROPUNERI DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI ÎN ROMÂNIA • În România există 265 de subunităţi aparţinând serviciilor profesioniste şi 3165 servicii voluntare organizate la nivelul localităţilor, pe lângă care s-ar putea organiza secţii pentru tineret, similare celor din Franţa sau Germania. • Fiecare secţie ar putea funcţiona cu următoarea structură: • şef secţie – ofiţer profesionist; • formatori – 3 din care un subofiţer profesionist şi 2 voluntari; • ajutori de formatori – 3 voluntari sau educatori din unităţile şcolare; • 30 - 36 tineri (băieţi şi fete), repartizaţi pe 3 clase (coresp. modulelor I, II şi III). • Implicaţiile implementării acestei forme de pregătire a tinerilor sunt în domeniul legislativ (elaborarea de reglementări), al resurselor umane (modificarea statelor de organizare - şef centru, formatori, ajutori de formatori), precum şi al resurselor materiale şi financiare (echipament individual, mijloace şi materiale de instruire, spaţii pentru depozitare, săli pentru cursuri teoretice, poligoane pentru probele practice şi sportive).

8. Propuneri ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, privind implementarea sistemului în România 1

9. Propuneri ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, privind implementarea sistemului în România 2

10. Propuneri ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, privind implementarea sistemului în România 3

11. Propuneri ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, privind implementarea sistemului în România 4

12. Propuneri ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, privind implementarea sistemului în România 5

13. Propuneri ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, privind implementarea sistemului în România 6

14. Propuneri ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, privind implementarea sistemului în România 7

15. Propuneri ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, privind implementarea sistemului în România NOTA: Judeţele Arad şi Brăila - propun ca şeful secţiei să fie comandantul/locţiitorul subunităţii profesioniste de intervenţie în al cărei raion se află localitatea. Judetul Argeş - propune ca şefii secţiilor de pe lângă formaţiunile profesioniste să fie ofiţeri profesionişti din cadrul Inspecţiei de Prevenire; - încheierea unui protocol MAI – MEC privind includerea în programele anuale de pregătire de la nivel gimnazial şi liceal a „Disciplinei opţionale – tinerii salvatori pompieri” în limita a două ore pe săptămână; Judeţele Argeş şi Ilfov - propun ca resursele financiare pentru funcţionarea secţiilor de tineret să fie asigurate de Comunităţile locale (Consiliile judeţene/Instituţiei prefectului) Judeţul Bihor – propune ca şefii secţiilor constituite în localităţi în care funcţionează servicii de urgenţă profesioniste să fie ofiţeri din cadrul subunităţilor de intervenţie, iar şefii secţiilor din localităţile în care funcţionează servicii de urgenţă voluntare să fie ofiţeri din cadrul Inspecţiei de Prevenire. Judeţul Alba – propune încadrarea cu cel puţin un ofiţer la fiecare municipiu şi oraş şi un subofiţer la fiecare comună cu peste 5000 locuitori cu atribuţii pe linia situaţiilor de urgenţă, prevăzuţi în organigrama ISUJ; Judeţele Covasna şi Ilfov - propun suplimentarea statului de organizare cu funcţiile necesare secţiilor pentru tineri.