Al doilea război mondial (De la războiul continetal la cel mondial)

1. Al doilea război mondial (De la războiul continetal la cel mondial)

2. Al doilea război mondial (1939-1945) a fost cel mai mare conflict din istoria omenirii. În acest război au fost angajate 56 de state. • Deşi principala scenă a operaţiunilor militare a rămas în Europa, luptele s-au extins aproape pretutindeni: în Asia şi în Oceanul Pacific, în nordul Africii şi în Oceanul Atlantic. • Al doilea război mondial a fost un conflict total, datorită amplorii sale şi a intensităţii confruntării dintre statele combatante, care şi-au aruncat în luptă toate resursele materiale şi umane. • La finalul ei, a doua conflagraţie mondială înregistra un bilanţ cumplit, de aproape 60 de milioane de morţi. Dintre aceştia, doar 15 milioane au fost militari, restul victimelor aparţinând populaţiei civile. Se adăugau zeci de milioane de răniţi şi mutilaţi. • Toate statele beligerante, cu excepţia SUA, erau epuizate financiar şi aveau economia distrusă în mare parte.

3. Cauzele războiului • Politica revizionistă a Germaniei, Italiei, Japoniei; • Dorinţa Germaniei de a-şi instaura hegemonia pe continent, Anglia şi Franţa netolerând acest lucru; • Politica conciliatoare a Franţei şi Angliei; • Politica de anexare de noi teritorii; • Semnarea Pactului de neagresiune dintre Germania şi URSS (Pactul Ribbentrop-Molotov – 23 august 1939)

4. Declanşarea războiului • Germania dorea anexarea Gdansk-ului (Danzig), oraşul liber de pe teritoriul polonez şi a „coridorului polonez” prin care Polonia avea ieşire la Marea Baltică. • Polonia nu acceptă pretenţiile Germaniei.

5. „Acum când s-au epuizat toate posibilităţile politice în vederea rezolvării prin mijloace paşnice a unei situaţii la frontiera de est, care este intolerabilă pentru Germania, am hotărât o rezolvare prin forţă. Atacul asupra Poloniei urmează să fie realizat conform pregătirii făcute [...]. Data atacului , 1 septembrie 1939. Ora atacului – 04.45. În vest, este important ca răspunderea pentru deschiderea ostilităţilor să revină fără echivoc Angliei şi Franţei.” Directiva nr. 1 emisă de Hitler la 31 august 1939 pentru conducerea războilui 1. Ce soluţie găseşte Germania de rezolvare a situaţiei de la frontiera sa estică? 2. Pe cine doreau germanii să-i facă responsabili pentru declanşarea războiului?

6. Determinate de opinia publică şi de obligaţiile semnate, Franţa şi Anglia au declarat, la 3 septembrie 1939, război Germaniei, fără a întreprinde însă ceva deosebit în sprijinul Poloniei, care, cu tot eroismul soldaţilor săi, nu a putut rezista forţei dezlănţuite a agresorului, fiind înfrântă în 3-4 săptămâni. • Teritoriul său a fost împărţit între Germania, ale cărei trupe au ocupat o suprafaţă de 187 000 km², şi URSS, ale cărei trupe au pătruns în Polonia la 17 septembrie şi au ocupat o suprafaţă de peste 200 000 km². • În urma acestei duble agresiuni, Polonia a dispărut ca stat.

7. Între septembrie 1939 şi decembrie 1941(momentul intrării SUA în război), conflictul a implicat în principal statele europene, iar operaţiunile militare au avut ca teatru principal continentul european şi secundar, pe cel african (Abisinia, Somalia, Libia). • După cucerirea unei părţi a Poloniei de către Germania, pe frontul de Vest a domnit o totală acalmie (toamna-iarna 1939-1940), eveniment cunoscut sub numele de „războiul ciudat”. • În noiembrie 1939, URSS atacă Finlanda, care cu toate că a întâmpinat o rezistenţă înverşunată, a fost nevoită să ceară pace şi să accepte în primăvara anului 1940 cedările teritoriale impuse de URSS.

8. Războiul fulger (Blitzkrieg) • Germania, ţară lipsită de materiile prime necesare unei conflagraţii de durată, a realizat că cale de a duce un război victorios era să dea lovituri rapide, decisive. • Războiul fulger s-a bazat pe o infanterie care ocupa teren cu ajutorul tancurilor şi al aviaţiei. • Prima ţară care a fost supusă cu ajutorul blitzkrieg-ului a fost Polonia. • Au urmat Danemarca (în aprilie 1940), Norvegia (aprilie-mai 1940), iar în mai 1940 Belgia, Olanda şi Luxemburgul. • La 22 iunie 1940, Franţa cere armistiţiu. Germania instaurează un regim de ocupaţie militară în jumătatea de nord a Franţei (inclusiv în Paris). • În sudul Franţei neocupate, mareşalul Pétain conduce un guvern francez cu sediul la Vichy, care a avut o umilitoare colaborare cu inamicul.

9. Germania şi Blitzkrieg-ul

10. Bătălia Angliei • În vara anului 1940 Germania a încercat distrugerea prin bombardament aerian a principalelor oraşe engleze pentru a forţa Anglia să capituleze (Operaţiunea Leul de mare) şi să debarce în această ţară. • Datorită avioanelor de vânătoare ale englezilor (huricane, spitfire), a invenţiei radarului, Germania suferă pierderi şi opreşte bătălia Angliei.

11. Pactul Tripartit încheiat între Germania, Italia şi Japonia la 27 septembrie 1940 „Art. 1. Japonia recunoaşte şi respectă conducerea de către Germania şi Italia a operei de creare a unei noi ordini în Europa. Art. 2. Germania şi Italia recunosc şi respectă conducerea de către Japonia a operei de creare a unei noi ordini în marele spaţiu răsăritean asiatic. Art. 3. Germania, Italia şi Japonia sunt de acord să colaboreze [...]. Ele îşi asumă în continuare obligaţia de a se sprijini una pe alta prin toate mijloacele politice, economice şi militare [...].” 1. Ce îşi doreau să creeze Germania şi Italia? Dar Japonia? 2. În ce domenii îşi promiteau sprijin cele trei ţări?

12. Invadarea sud-estului Europei - 1940 • În octombrie 1940, Italia atacă Grecia, dar trupele italiene suferă mari înfrângeri. • În 1941, Germania trimite trupe în ajutorul Italiei. • Astfel, în aprilie-mai 1941, Grecia şi Iugoslavia vor fi ocupate.

13. Situaţia României - 1940 • La începutul războiului România se declarase neutră. • În urma ultimatumului din 26-28 iunie 1940, adresat României, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. • La 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, România este nevoită să cedeze Ungariei o parte a Transilvaniei, coborând de la nord-vest spre sud-est. • În urma negocierilor de la Craiova, România îi cedează Bulgariei sudul Dobrogei (Cadrilaterul) la 7 septembrie 1940.

14. Pierderile teritoriale româneşti - 1940

15. Reactualizarea conoştinţelor • Care au fost principalele operaţiuni militare până la 22 iunie 1941? • Ce a însemnat războiul fulger? • Care erau statele care formau Pactul Tripartit?

16. De la războiul continental la cel mondial (partea a II-a) • Scopul acestei lecţii este de a comunica, sistematiza, fixa, verifica cunoştiinţele privind cauzelele, declanşarea celui de-al doilea război mondial, principalele operaţiuni militare din perioada 1939-decembrie 1941, de a forma priceperi şi deprinderi de lucru cu ajutorul vocabularului, documentelor istorice. • La şfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili: să prezinte contextul declanşării războiului, să identifice principalele operaţiuni militare, să vizualizeze ţările ocupate de Germania prin războiul fulger, să descopere importanţa constituirii Naţiunilor Unite, să-şi dezvolte deprinderi de lucru cu resursele necesare studiului istoriei: vocabularul, documente istorice, să conştientizeze ororile unui război

17. Atacul Germaniei împotriva URSS-ului (Planul Barbarossa) • Încălcând tratatul de neagresiune încheiat cu URSS în 1939, Hitler a ordonat invadarea prin surprindere a statului sovietic la 22 iunie 1941. • Alături de Germania intră în război: Italia, Finlanda, Ungaria, România (pentru recuperarea teritoriilor pierdute în 1940).

18. Adolf Hitler, Directive de război „Rusul este o fiinţă inferioară. Armata nu are comandant... În primăvară [1941], nivelul nostru (comandament, material, trupe) va fi cu certitudine foarte ridicat, iar cel al ruşilor foarte scăzut. O dată marea armată rusă învinsă, dezastrul va fi imposibil de oprit. [...] Armata rusă trebuie decupată prin modul nostru de atac şi fiecare parte trebuie măcelărită. Pentru aceasta trebuie să creăm o poziţie de plecare care să ne permită să ajungem la mari mişcări de încercuire. Dacă ruşii sunt atacaţi în mai multe puncte cu lovituri viguroase, se va ajunge ca, într-un anumit moment, la fel ca şi în Polonia, mijloacele de comunicaţie, transmisiuni etc., să se prăbuşească pentru a face loc unei dezorganizări complete.” • Cum credea Hitler că trebuie luptat în URSS? • Care sunt avantajele germanilor în faţa URSS-ului? • La ce altă ţară ocupată face referire Hitler?

19. Atacul Germaniei împotriva URSS-ului (Planul Barbarossa) • În primele luni de război, Armata Roşie suferit un lung şir de grave înfrângeri, pierzând mari cantităţi de armament şi un număr considerabil de soldaţi făcuţi prizonieri. • Germanii produc grele pierderi sovieticilor cu ajutorul aviaţiei şi al blindatelor. • În octombrie 1941, armatele germane ajung la porţile Moscovei. • Înaintarea pe un spaţiu atât de întins, rezistenţa înverşunată a Armatei Roşii şi venirea iernii excesiv de friguroase au slăbit forţa de atac a armatei germane. • URSS-ul trece la contraofensivă în decembrie 1941 şi respinge trupele germane ajunse aproape de periferiile Moscovei. • Bătălia Moscovei (prelungită până la începutul anului 1942) a spulberat mitul invincibilităţii armatei germane.

20. Luptele din Africa • Italienii, intraţi în război în iunie 1940, pornind din Libia, i-au atacat pe englezi în Egipt. • Italienii au fost respinşi şi nu au reuşit să se menţină în Africa de nord decât cu ajutorul trupelor germane conduse de generalul Erwin Rommel. • Corpul expediţionar german a obţinut unele succese importante, dar apoi a fost nevoit să bată în retragere, fiind înfrânt de marea ofensivă britanică de la El’Alamein (Egipt, octombrie 1942). • Debarcarea anglo-americană în Maroc şi Algeria (noiembrie 1942) a încercuit şi nimicit forţele germano-italiene şi a pus capăt războiului din Africa (mai 1943).

21. Soluţia finală • În programul regimului nazist a figurat şi Soluţia finală, adică exterminarea evreilor din Europa. • Naziştii au înfiinţat lagăre de concentrare şi de exterminare, unde au deportat şi au exterminat prin gazare şi malnutriţie populaţii întregi. • Circa 6 milioane de evrei, bărbaţi, femei şi copii au pierit în acest fel pe parcursul războiului. • Singura lor vină a fost aceea că aberanta ideologie nazistă îi considera o rasă inferioară şi un pericol pentru „puritatea sângelui” german. • Şi alte populaţii nevinovate, cum erau ţiganii, au suferit un genocid asemănător.

22. Măsuri împotriva evreilor „Duminică, 23 august 1942 Nimic nou pe fronturi. Săptămâna încheiată azi ne-a adus trei măsuri antisemite: pâine scumpă, biciclete confiscate şi – alaltăieri – interzicerea de a avea servitori începând de la 1 octombrie. Neliniştitor e faptul că se stabileşte un fel de serie, în care noi măsuri de oprimare devin automate. Te întrebi ce va urma.” (Mihail Sebastian, Jurnal, 1935-1944) • Ce măsuri antisemite sunt amintite în text? • Ce observaţie face autorul la final? • Ce stare de spirit denotă aceasta?

23. Principalele lagăre de exterminare

24. Constituirea Coaliţiei Naţiunilor Unite • Statele ameninţate de agresiunea Germaniei, Italiei şi Japoniei şi-au concentrat forţele într-o largă coaliţie în care s-au impus, prin contribuţia lor, URSS, Anglia şi SUA. • Livrările de armament american către Anglia şi creditele de miliarde de dolari acordate în cadrul legii de împrumut şi închiriere (Lend and Lease) au fost printre primele manifestări ale colaborării. • Acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc (iulie 1941) şi mai ales Carta Atlanticului (august 1941) – prin care Anglia şi SUA şi-au declarat ţelurile politice comune – au grăbit încheierea oficială a coaliţiei prin Declaraţia Naţiunilor Unite (1 ianuarie 1942, Washington), semnată de 26 de state, care şi-au luat angajamentul de a colabora şi de a nu încheia pace separată cu agresorul. • Naţiunile Unite reprezentau o alianţă a ţărilor democratice, iubitoare de libertate, hotărâte să salveze omenirea.

25. Carta Atlanticului „1. Ţările lor nu urmăresc nici o mărire teritorială sau de altă natură. 2. Ei nu doresc să vadă nici o modificare teritorială care să nu fie în acord cu voinţele liber exprimate ale popoarelor interesate. 3. Ei respectă dreptul ce are fiecare popor de a alege forma de guvernământ sub care vrea să trăiască; ei doresc să fie redate drepturile suverane şi liberul exerciţiu de guvernare celor care au fost privaţi de ele prin forţă.” („Carta Atlanticului”, adoptată de F.D. Roosevelt şi W. Churchill, la 14 august 1941) 1. Ce îşi propun ţările semnatare ale acestui document?

26. Declaraţia Naţiunilor Unite (1 ianuarie 1942) „Manifestul colectiv al Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Chinei, Australiei, Belgiei, Canadei, Republicii Costa-Rica, Cubei, Cehoslovaciei, Republicii Dominicane, Republicii Salvador, Greciei, Guatemalei, Republicii Haiti, Hondurasului, Indiilor, Luxemburgului, Olandei, Noii Zeelande, Republicii Nicaragua, Norvegiei, Republicii Panama, Poloniei, Uniunii Sud-Africane, Iugoslaviei. Convinşi că victoria completă asupra inamicilor lor este indispensabilă apărării existenţei lor, a libertăţii, a independenţei şi a libertăţii religioase, precum şi apărării drepturilor [...]. • Fiecare guvern se angajează să întrebuinţeze toate resursele sale, militare sau economice, contra acelor membrii ai Pactului Tripartit şi contra acelor aderenţi ai acestui din urmă Pact [...]. • Fiecare guvern se angajează să colaboreze cu guvernele semnatare şi se obligă să nu semneze cu inamicul un armistiţiu separat sau o pace separată.” • Care sunt principalii semnatari ai declaraţiei? • De ce lucruri sunt convinşi Aliaţii? • Ce se angajează să facă semnatarii declaraţiei?

27. Intrarea SUA în război (decembrie 1941) • Japonia dorea să-şi asigure dominaţia în Asia şi Oceanul Pacific, să pună mâna pe piaţa Chinei şi Asiei de sud-est, să folosească imensele resurse de materii prime din teritoriile aflate în mările sudului. • Războiul început de Japonia împotriva Chinei (1937) trebuia extins. • Atacul aerian asupra bazei aeronavale a SUA de la Pearl Harbor (Hawaii) la 7 decembrie 1941 a marcat extinderea agresiunii. • Armatele japoneze au ocupat Indochina, Thailanda, Malaya, Singapore, Indonezia, Birmania, Filipine, Hong Kong. • Această ofensivă a fost oprită de americani (în mai-iunie 1942) prin victoriile navale din Marea Coralilor şi din apropierea insulelor Midway. • Intrarea în război a SUA a marcat mondializarea conflictului şi considerabila extindere a teatrului deoperaţiuni militare. • Ţară cu un extraordinar potenţial industrial şi cu teritoriul invulnerabil, datorită poziţiei geografice, SUA au înclinat decisiv, ca şi în primul război mondial, balanţa în favoarea adversarilor Axei.