Download
1 / 13
E N D
Jurnalele Corneliei Blaga-Brediceanu, sotia lui Lucian Blaga, intr-o editie ingrijita si prefatata de Dorli Blaga, evoca viata agitata a familiei in timpul peregrinarilor lor prin lumea occidentala in anii vitregi de dupa primul razboi modial. Fiind mai putin cunoscuta marelui public din tara, ne vom referi la munca plina de daruire a Corneliei, care si-a pus inteligenta si cunostintele, in sprijinul profesiei de diplomat.
Cornelia Brediceanu isi petrece primii ani din copilarie in casa parintesca din centrul Lugojului, str. Fagetului nr. 4, casa ce mai exista si acum. Desi nu mai este a familiei, pe poarta mare, potrivita sa intri cu trasura, se pare ca mai exista o tabla de metal ovala care indica biroul de avocatura al lui Coriolan Brediceanu, tatal Corneliei.
Cornelia se dovedeste, pe tot parcursul vietii, o femeie extrem de ambitioasa care se afirma prin performanta. Dupa studii facute la gimnaziul din Sibiu, este inscrisa la scoala Comerciala din Brasov, apoi Lausanne, din Elvetia, – pentru invatarea limbii franceze – dupa care se intoarce in Banat si se inscrie "particular," la liceul "Andrei Saguna" din Brasov. si cum pe atunci nu erau licee pentru fete, ea si-a dat toate examenele cu regularitate la aceasta scoala de mare prestigiu de pe atunci, astfel ca dupa absolvire si fotografia ei a fost afisata pe tabloul absolventilor (bacalaureatilor). • Dar, cu toate ca nu era atrasa in mod deosebit de medicina, indemnata de familie si de fratii in special, s-a inscris la facultatea de medicina din Viena. si asa tanara cum era, calatorea singura in toate drumurile facute in Elvetia, Viena si Sebes. • In 1919 termina primii trei ani de medicina, dupa care continua studiile la facultatea de medicina din Cluj, din cadrul universitatii "Regele Ferdinand"... Era anul in care lui Lucian Blaga ii aparusera "Poemele luminii" si "Pietre pentru timpul meu", care s-au bucurat de un real suces de public.
Acest an i-a adus si Corneliei o surpriza ce avea s-o consacre international, in sensul ca, la inceputul lui aprilie, primeste o adresa de la Cabinetul Ministrului-Secretar de Stat, dr. Alexandru Vaida-Voevod, de la Conferinta de Pace din Paris, prin care i se comunica oficial ca a fost numita secretar al Conferintei Internationale, solicitand-o sa vina urgent in capitala Frantei pentru a-si prelua atributiile. • Delegatia Transilvaniei avea nevoie de cunoscatori ai unor limbi de circulatie europeana, mai ales ca Al Vaida-Voevod organizase si o sectie de tineret, al carei secretar a fost numita Cornelia. In sectie se aflau o serie de tineri romani, intre care si Traian Vuia
Sa mai spunem ca, probabil, succesul Corneliei in toate intalnirile si relatiile din strainatate se datorau in parte si frumusetii ei iesite din comun, frumusete care l-a determinat pe Blaga, atunci cand, student fiind, a vazut-o prima data, s-o intituleze "Ghiocelul negru" referindu-se la tenul ei masliniu...
Casa în care s-a nascut Lucian Blaga – poet, filosof, dramaturg, eseist, prozator, traducator – a devenit „casa amintirii” acestuia în vara anului 1995, când a fost cumparata de statul român de la ultimii proprietari pentru a fi înscrisa în patrimoniul cultural national si transformata în casa memoriala. • Cladirea este situata în Lancram, pe Ulita Veche, nr. 234, având dupa 1909, anul în care Ana Blaga, ramasa vaduva, vinde gospodaria, mai multi proprietari, fiecare dintre acestia intervenind cu modificari în forma si functiunile casei, motiv pentru care a fost necesara o restaurare a acesteia, urmarindu-se recupararea imaginii descrise în Hronicul si cântecul vârstelor, sursa cea mai autorizata în ceea ce priveste trecutul si povestea locului.
În luna mai 1998, odata cu terminarea lucrarilor de restaurare, casa natala a lui Lucian Blaga începe lungul drum sprecasa memoriala, amenajându-se primele expozitii cu reproduceri din manuscrise, fotografii, documente, aflate în patrimoniul Muzeului Literaturii Române din Bucuresti. • Colectiile si alte obiecte aflate în patrimoniul casei s-au construit exclusiv din donatii ale unor membri ai familiei Blaga, ale unor personalitati literare, institutii, Fundatia Culturala „Lucian Blaga” Sebes sau ale satenilor, cele mai semnificative fiind: piese de mobilier vechi, tablouri (potrete Blaga, ulei pe pânza), fotografii, carti cu autograf, editii princeps, manuscrise originale (corespondenta de familie, poezii), productie editoriala curenta, piese de mobilier taranesc si obiecte de etnografie locala.
Modalitatile de valorificare si promovare, fara a fi spectaculoase, încearca sa dobândeasca particularitati specifice locului si stapânului sau: expunere libera a obiectelor de mobilier, tablouri, fotografii, obiecte personale, productia editoriala curenta, expozitii de baza (din întreaga creatie blagiana) sau expozitii temporare, prilejuite de Festivalul International „Lucian Blaga” cea mai complexa manifestare de traditie prin care se omagiaza personalitatea si opera gânditorului din Lancram. • Continuarea si definitivarea lucrarilor de restaurare a întregii gospodarii (sura si anexele acestuia) va constitui suportul material pentru imaginea spirituala a locului si pentru crearea unei miscari culturale pe masura personalitatii lui Lucian Blaga, cea mai stralucita minte pe care Ardealul a dat-o culturii române.
„Casa parinteasca din Lancram, sat situatîntreoraselulSebes-Alba siCetateaBalgradului (Alba Iulia) era o cladireveche, destul de masivaînasemanare cu celelalte case dimprejur. Ne ramase de la mosulSimionBlaga, care fusese, pevremuri, pânape la 1870, preotîn sat. Catreulita, de o parte si de alta a ograziieraudouagradiniteîmprejmuite cu stâlpi de zidsi de gard (…).Trepte de piatra, cizelate de pasisinetezite de ploi, suiau din curteîn casa. Alaturi era gârliciul, peundecoboramînpivnita, pelespezi sub care forfoteaumedasi cu mirospatrunzator o enormaprasila de broasterâioase (…). Între casa sisura se înghesuia, pitita, bucataria de vara, strajuita de un dud cu frunzadeasa, sub care varaluammasa, învaluiti de cânteculputerilorpasaresti.” (Lucian Blaga, Hroniculsicânteculvârstelor )
