1 / 24

Consecinte ale practicarii inotului la nivelul sanatatii varstnicilor Dr. Claudiu Avram

Consecinte ale practicarii inotului la nivelul sanatatii varstnicilor Dr. Claudiu Avram. Antrenamentul fizic. Beneficii generale. Cresterea capacitatii de efort Scaderea greutatii corporale Scaderea tensiunii arteriale Ameliorarea profilului glicemic Ameliorarea profilului lipidic

kiet
Download Presentation

Consecinte ale practicarii inotului la nivelul sanatatii varstnicilor Dr. Claudiu Avram

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Consecinte ale practicarii inotului la nivelul sanatatii varstnicilor Dr. ClaudiuAvram

  2. Antrenamentul fizic Beneficiigenerale • Cresterea capacitatii de efort • Scaderea greutatii corporale • Scaderea tensiunii arteriale • Ameliorarea profilului glicemic • Ameliorarea profilului lipidic • Ameliorarea profilului psihologic • Cresterea calitatii vietii

  3. ANTRENAMENTUL FIZICCRESTEREA CAPACITATII DE EFORT • ↑ VO2 max • ↓necesarul O2 acelasi efort • ↑ CALITATEA VIETII • ↑ pragul anginos si ischemic • ↓ incidenta evenimentelor CV fatale si non-fatale independent de controlul FR

  4. Antrenamentul fizic Beneficii generale Pollock ML et al. Circulation 2000

  5. Beneficiileinotuluipentru organism (1) • Tonifica musculatura– imbunatateste postura prin efect tonifiant asupra tuturor grupelor musculare • Imbunatateste circulatia sangvina- favorizeaza intoarcerea sangelui venos datorita alternantei contractie/relaxare musculara. Pozitia orizontala in timpul inotului si presiunea apei favorizeaza de asemenea circulatia venoasa, • Intareste sistemul cardio-respirator. Inotul stimuleaza mai putin decat alte sporturi aerobe (alergare, ciclism, gimnastica) travaliulinimii si sustine buna functionare a capacitatilor pulmonare. • Stimuleaza scaderea in greutate si mentinerea greutatii castigate - apa solicita toti muschii si implicit articulatiile. Consumul energetic in timpul inotului este crescut (la 57kg-450kcal; la 80kg-650kcal)

  6. Beneficiileinotuluipentru organism (2) • Menajeaza articulatiile -in apa, riscul de a se produce leziuni articulare (cartilaginoase sau ligamentare) sau musculare (intinderi) este minim deoarece miscarile sunt intarziate de rezistenta apei. • Dezvolta capacitatea de coordonare - Inotul este un sport tehnic cu o disociere motrica a picioarelor si a bratelor, dar si cu un ritm inspiratie/expiratie particular. • Relaxeaza - Este o modalitate excelenta de producere a endorfinelor, ceea ce duce la creearea unei stari de buna dispozitie, de destindere, de relaxare. • Creste speranta de viata -un studiu recent care a urmarit peste 40.000 de barbati, pe o perioada de 32 de ani arata ca inotul reduce, in cazul barbatilor, riscul de deces, cu 50%, fata de sedentari.

  7. Impactul antrenamentului fizic asupra ratei evenimentelor cardiace Meta-analiza ce a cuprins 48 de trailuri randomizate Taylor RS et al. Am J Med. 2004

  8. Ameliorarea simptomatologiei la pacientii cu BC Incidenta evenimentelor ischemice în grupul de antrenament vs. control Hambrecht et al. Circulation 2004

  9. CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVHipertensiuneaarteriala • Meta-analiza: - 54 trialuri clinice controlate, randomizate; - 2419 participanti - AF aerob ↓ - ↓ TA sist [-5 mmHg] - ↓ TA diastolica [-2.5 mmHg] Whelton SP,Ann Intern Med. 2002

  10. CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVMetabolismullipidic • mers alert/jogging 24 - 32 km/sapt ↔ 1200 - 2200 kcal/sapt - ↑HDL cu 2 - 8 mg% - ↓ TG cu 5 - 38 mg% • antrenament fizic + dieta: -↓ LDL cu 8-12% Durstline JL, Sports Med. 2001

  11. CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVMetabolismulglucidic • scaderea insulinorezistentei • imbunatatirea homeostaziei glucozei - scăderea producţiei hepatice - utilizare crescuta la nivel muscular Kelley DE, Med Sci Sports Exerc 2001

  12. CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVMetabolismulglucidic • Trial controlat randomizat; DZ tip II; 4 luni: AF de anduranta • AF anduranta: - glicemia a jeun: 204 mg% → 147 mg% ( P<0,001) - insulinorezistenta: 9.11→ 7.15 (P=0,04) - colesterol total: 207 mg % → 184 mg % (P<0,001) - LDL-c: 120 mg %→ 106 mg % (P=0,001), - TG: 229 mg %→ 150 mg % (P=0,001) - HDL-c: 43 mg %→ 48 mg % (P=.004) Cauza E, Arch Phys Med Rehabil. 2005

  13. CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVObezitatea • Trial randomizat, 231 subiecti, 1 an: - Antrenament fizic: ↓ 2-3 kg - Antrenament fizic + dieta: ↓8,5 kg - Control: ↑1,7 kg • Amelioreaza distributia tesutului adipos: - indice talie/sold < 0,9 la antrenati vs. sedentari Ross R, Med Sci Sports Exerc 2001

  14. SISTEMUL AUTONOM • ↓ activitatea simpatica • ↑ tonusul vagal - ↓riscul de tahiaritmii ventriculare - ↓ riscul de moarte subita Iellamo F, Circulation 2000

  15. CELULE ENDOTELIALE PROGENITOARE (EPC) • Antrenamentul fizic creste nivelul EPC circulante Laufs U,Circulation, 2004

  16. Activitatea fizica Problema de sanatatepublica • copii- mai putin activi fizic (calculator, TV) • adolescenti: • - ore insuficiente de educatie fizica in scoli • - nu efecueaza activitati fizice extrascolare • adulti: • - reducerea solicitarilor fizice la locul de munca (automatizare) • - reducerea activitatilor de timp liber (calculator, televizor) • varstnici – sedentari, partial datorita comorbiditatilor

  17. Activitatea fizica Ponderea activitatilor fizice in afara orelor de serviciu EuroAspire III Primary Care. 2008

  18. Activitatea fizica Exercitiu fizic regulat NO and NO INTENTION EuroAspire III Primary Care. 2008

  19. Activitateafizica Recomandari

  20. Antrenamentulfizic Recomandari • Intensitatea: • 60-75% din frecventa cardiaca maxima • in functie de intensitatea maxima atinsa la TE • (formula Karvonen) • Durata • Incalzire (5-10 minute) • Efortaerob (30 minute) • Revenire (5 – 10 minute) • Frecventa • 4 – 5 oripesaptamana • 2 – 3 oripesaptamana • (atuncicandduratasedintelorestecrescuta)

  21. Evaluarea intensitatii efortului • Doua metode sunt folosite in mod • uzual: • Subiectiv: Scala Borg de autoperceptie a intensitatii efortului • Obiectiv: folosirea unor pulsmetre sau accelerometre Pulsmetru – apreciaza intensitatea efortului cu ajutorul frecventei cardiace

  22. SIGURANTA • Programe supervizate * 1 stop cardiac la 112 000 ore de efort * 1 deces la 784 000 ore de efort • Efort fizic intens nesupervizat (estimare) * pacienti - 1 deces la 60 000 – 65 000 ore de efort * subiecti sanatosi - 1 deces la 565 000 ore de efort

  23. Concluzii Beneficiile asupra sanatatii se manifesta odata cu aproape orice crestere a nivelului de activitate fizica Recomandarea unor activitati fizice de timp liber placute si acceptate de catre subiecti 30 minute/zi de activitate fizica cu intensitate moderat-crescuta conduce la imbunatatirea fitnesului cardiorespirator si reducerea riscului de imbolnavire Beneficii suplimentare sunt demonstrate in ceea ce priveste scaderea/mentinerea greutatii corporale, scaderea riscului de accidentare (fracturi, afectiuni musculo-articulare) si ameliorarea profilului psiholgic

  24. Concluzii Practicarea exercitiului fizic in compania familieisau a prietenilor va creste motivatia si complianta varstnicilor pe termen lung Folosirea unor echipamente de monitorizare si inregistare a efortului tinde sa imbunatateasca si mai mult complianta Incurajari repetate si suportul pe termen lung Evaluarea nivelului de activitate fizica trebuie sa fie parte integranta a evaluarii riscului de imbolnavire Facilitatarea practicarii exercitiului de timp liber trebuie sa faca parte din politica de peventie a sistemului de sanatate publica

More Related