1 / 10

Legumele nucleul sanatatii

Legumele nucleul sanatatii. Ghicitori despre legume. Verde, roşu! Cine-mi eşti? Lung, subţire, gras ori dulce, Iute, Poţi să mi-l ghiceşti? ( Ardeiul). Nas la omul de zăpadă, Iepurele vrea să-l roadă!

Download Presentation

Legumele nucleul sanatatii

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Legumele nucleul sanatatii

  2. Ghicitori despre legume Verde, roşu! Cine-mi eşti?Lung, subţire, gras ori dulce,Iute,Poţi să mi-l ghiceşti? (Ardeiul) Nas la omul de zăpadă,Iepurele vrea să-l roadă! (Morcovul) Când o tai, e cu temei;De ce plângi de mila ei?Doar dă gust mâncării! (Ceapa) Nu-ica varza-nfoiată,Dar e sora ei, gătităC-o rochiţă încreţită. (Conopida)

  3. Informatii : Cartoful este o plantăerbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete şi tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată pentru aceşti tuberculi care sunt comestibili, bogaţi în amidon, motiv pentru care sunt folosiţi în alimentaţie, dar şi ca furaj. Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munţilor Anzi. În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador şi Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu şi porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară.

  4. stiati ca.....? Legumă este un termen culinar generic care desemnează orice parte a unei plante consumată uzual de oameni ca hrană, fiind o plantă cultivată sau necultivată care este cunoscută şi apreciată de cultura populaţiei locale, dar nu face parte dintr-una din următoarele categorii culinare: cereale, fructe, ierburi sau mirodenii. Aceste plante fiind apreciate datorită conţinutului lor în substanţe nutritive ca hidrocarbonate, proteine, grăsimi vegetale, vitamine, substanţe minerale, uleiuri eterice, acestea din urmă având rol important în digestie.

  5. Hora legumelor! Legumele toate, toate Sunt izvor de sanatate Fiecare-n felul ei: Ne ajuta cu temei: Usturoiu-alungǎ boala Ceapa vindeca raceala Frunza verde de spanac Este buna la stomac; Iar salata, neaparat Face bine la ficat. Morcovii, cartofii, varza, Ardeii, fasolea boabe Au pornit si ele hora! Oricum ar fi consumate Fierte,crude, toate, toate, Sunt izvor de sanatate!

  6. Legumele sunt... Cele mai cunoscute si cele mai gustate legume sunt spanacul, varza, broccoli, morcovii, cartofii, ardeii, ceapa, mazarea, conservate sau proaspete, preparate intr-un fel sau altul, fiecare cu gustul si calitatile specifice, multe insotite de adevarate povesti. Sunt legume importante, dar si altele, in functie de zona, climat si preferinta, se pot dovedi cel putin la fel de populare. Clar este ca in special popoarele occidentale au facut o greseala reducand cantitatea si variatia legumelor din alimentatia zilnica, lipsindu-se astfel de protectia oferita de acestea. Este o adevarata alienare culinara.

  7. Legumele trebuie să ocupe un loc important în hrana omului datorită conţinutului mare de substanţe hrănitoare şi, în special, de vitamine, a căror lipsă sau insuficienţă în alimentaţie poate provoca serioase tulburări în metabolismul uman, în special la copii, predispunându-i la diferite boli. Cele mai frecvente vitamine ce se găsesc în majoritatea legumelor sunt:A, B, C, D, E, K, PP. Un om matur, în funcţie de activitatea pe care o depune în 24 ore, are nevoie de vitamina A - 1 mg, vitamina B1 si B2 câte 2 mg, vitamina C - 50 mg, vitamina PP - 20 mg. În cazul efortului fizic, cantitatea de vitamine C, B si PP se dublează. Conţinutul în săruri minerale sporeşte valoarea alimentară a legumelor. Sărurile minerale au un rol important în formarea şi întărirea oaselor, în formarea hemoglobinei din sânge, precum şi la neutralizarea activităţii secreţiilor gastrice. Majoritatea legumelor conţin săruri de calciu, fier, magneziu, fosfor etc. Având aceste calităţi, legumele nu ar trebui să lipsească din meniul nostru zilnic.

  8. Vitaminele din legume - Vitamina A stimulează funcţiile pielii şi ale ochilor. Se găseşte, în cantităţi mai mari, în morcov, praz, tomate, salată, spanac, ardei gras, mărar, pătrunjel verde. De reţinut că vitamina A nu se distruge prin fierbere, de aceea mâncărurile gătite din aceste legume reprezintă o importantă sursă de vitamina A.- Grupul de vitamine B stimulează creşterea, cu rol însemnat în formarea globulelor roşii. În cantităţi mai mari, se găsesc în sfecla roşie, ridichi de lună, cartofi, mazăre, spanac,fasole. A B C - Vitamina C influenţează pozitiv rezistenta organismului la boli. Se găseşte mai mult în ardei, tomate, conopidă, gulii, varză albă, varză roşie, spanac, salată, mărar, pătrunjel verde.- Vitamina D contribuie la prevenirea şi chiar vindecarea rahitismului. Se găseşte în conopidă, varză, gulii.- Vitamina E ajută la buna funcţionare a ficatului şi se găseşte, în special, în ţelină şi în salată. D E

  9. K - Vitamina K are o acţiune coagulantă asupra sângelui. Se poate găsi în pătrunjel şi morcov. - Vitamina PP este prezentă în conopidă, varză albă şi roşie, praz, ardei gras, mazăre. PP SFARSIT! Proiect sustinul de:Mocan Denisa Cordonator: prof.Gahiorgina Barladeanu & Goina Felicia

  10. ACTIVITATEA MEMBRILOR GRUPULUI!

More Related