1.Gnomon orizontal – Obelisc - Werner Warland

1. 1.Gnomon orizontal – Obelisc - Werner Warland http://eaae-astronomy.org/WG3-SS/WorkShops/pdf/ws7_2008.pdf Gnomon viking-Sakari Ekko http://eaae-astronomy.org/WG3-SS/WorkShops/pdf/ws3_2008.pdf 2.Solar Motion Demonstrator - Werner Warland http://eaae-astronomy.org/WG3-SS/WorkShops/SMB_GB.html

2. www.shadowspro.com Shadows 3.5 software Cluj 46 grade 46 minute N 26 grade 36 minute E Gnomon orizontal cu înălţimea de 33mm

3. Ce curbă descrie în decursul zilei umbra unui gnomon orizontal? • Marcaţi pe o hârtie A4 vârful umbrei descrise de un creion la fiecare oră din zi. • Uniţi punctele printr-o curbă. Descrie o hiperbolă a cărei formă se modifică zilnic. La echinox degenerează într-o dreaptă. Arătaţi de ce.

4. Obeliscul de la Luxor dus la Paris de Napoleon La intrarea oraşului Luxor se aflau două obeliscuri.

5. Până în sec. XVII fiecare oraş avea timpul propriu indicat de un ceas solar. Pe cer soarele se mişcă cu 360/24=15 grade pe oră datorită mişcării de rotaţie a Terrei.

7. Vârful conului ese vârful gnomonului. Soarele parcurge un arc de cerc, iar umbra gnomonului parcurge o hiperbolă, ambele curbe se află pe acelaşi con.

10. Steaua polară La echinocţiu, când umbra descrie o linie dreaptă în decursul zilei, putem determina latitudinea la care ne aflăm. Latitudinea=90-Alt (Altitudinea soarelui) Alt= atan(h/s) h –înălţimea gnomonului s-lungimea umbrei

11. 7 6 5 4 3 2 1 Putem determina latitudinea cu o formulă mai complicată pentru orice zi a anului dacă ştim declinarea soarelui în acea zi.

12. Steaua polară Într-o zi oarecare, când umbra descrie o hiperbolă în decursul zilei, putem determina latitudinea la care ne aflăm. Latitudinea=90-Alt+(Declinaţia Soarelui) Alt= atan(h/s) h –înălţimea gnomonului s-lungimea umbrei

15. Calculul declinaţiei Soarelui începe cu data de 22 decembrie când N=-10 faţă de 1 ian. Modificarea declinaţiei se datorează mişcării de revoluţie (circulară) a Terrei cu 360/365 grade pe zi. Eroarea este de 2 grade.

16. 2. Ce curbă descrie umbra unui gnomon orizontal la aceeaşi oră din zi (de exemplu ora 12) în decursul unui an (analemma)?

17. Analemma Clujului Váradi Nagy Pál 2012.08-2013.07

18. Primul număr – luna Al doilea număr - ziua 6.21 6.11 6.02 7.3 5.16 7.19 4.15 4.28 8.3 9.19 8.16 3.31 8.31 10.4 3.11 10.19 2.26 11.2 2.12 11.30 1.26 12.04 1.12 12.18 1.7 12.29

20. Fixăm dispozitivul la latitudinea de aprox 47 grade pt. Cluj. • Cât de sus este Soarele la amiază? (în funcţie de lună) • Unghiul variază între 23.5 şi -23.5 grade în jurul valorii de 47 grade. • 2. Cât de mult durează ziua în comparaţie cu noaptea? • În trecut latitudinea unui oraş se stabilea în funcţie de durata celei mai lungi zi raportată la cea mai scurtă zi în decursul anului. În Alexandria era raportul 7:5 adică cea mai lungă zi era de 14 ore, iar cea mai scurtă zi de 10 ore. În Babilon raportul era de 3:2. • 3. Când este ziua egală cu noaptea? Depinde de latitudine? • Echinocţiile de la 21 martie şi 22 septembrie sunt la fel pe tot globul. • 4. Când este Soarele cel mai sus şi cel mai jos pe cer? • La solstiţiile de iarnă şi vară. Soarele se opreşte şi îşi inversează mişcarea (ca altitudine).

21. De ce are Terra anotimpuri? • Durata zilei şi unghiul sub care ating razele solare suprafaţa. • 2. Sunt locuri unde Soarele nu apune niciodată? • Dincolo de Cercul Polar la 66.5 grade latitudine • 3. Ce traiectorie are Soarele la ecuator? • Latitudinea 0. Semicerc cu diametrul complet • 4.Ce mişcare ae Soarele la Polul Nord? • 5. Când şi unde trece Soarele la Zenit? • Unghiul solar la zenit Z=90-Alt (altitudinea în grade)

22. Orice obiect ceresc este determinat de două variabile: azimutul şi altitudinea. Determinaţi azimutul Soarelui la răsărit şi apus la începutul fiecărui anotimp.