Expertiza peisajului (2)

1. Expertiza peisajului (2) • Elemente structurale ale peisajului • Interconectarea pentru constituirea unei rețele care să permită conservarea durabilă a habitatelor peisajului european • Patrimoniul european și Convenția europeană asupra peisajului

2. Elemente structurale ale peisajului 1. Structuri lineare / longitudinale: • Tufișuri lineare, garduri vii • Borduri, margini de terenuri agricole cu mare biodiversitate • Perdele de protecție plantate de om • Terenuri agricole mai lungi și înguste • Pajiști cu pomi fructiferi plantați linear • ziduri despărțitoare • Vechi terase agricole • Ape curgătoare cu vegetație de zăvoi în formă de galerii • Drumuri, poteci, căi ferate (tăirea, resp. fărâmițarea habitatelor naturale, bariere) renaturării și ideia interconectării

3. Elemente structurale ale peisajului 2. Elemente în grupe mici mai mult sau mai puțin concentrice • Tufișuri grupate (naturale ex. zălog) • Arborete foarte mici (amestec tufișuri și arbori) • Stejari bătrâni izolați pentru umbrire, de protecție împotriva soarelui (pe pășuni) • Alți arbori singulari, pomi fructiferi: nuci, păr, măr, prun, dud etc.)

4. Elemente structurale ale peisajului 3. Elemente de suprafețe întinse, unități spațiale largi • Pajiști, inclusiv pajiști tip livadă cu pomi fructiferi, livadă cu dublă funcție • Terenuri agricole • Păduri naturale, virgine • Păduri seminaturale, (cu tăiere în crâng, tăiere selectivă), plantații • Păduri / poieni resp. păduri împoienite • Livezi • Vii în terasă sau în suprafețe întinse • Straturi de grădină • Așezări omenești intravilan / extravilan • Amplasamente industriale, agricole etc.

5. Elemente structurale ale peisajului • Interconectarea unor părți de peisaj • în cadrul rețelei ecologice paneuropene • (Paneuropean Ecological Network) • Această rețea concepută la scara largă • este aplicabilă și pentru zone mai mici, • unde sunt necesare structuri asemănătoare, mai ales în ceea ce privește elementele de legătură între • diferitele părți ale peisajului: • Coridoare lineare • „pietre de călcare“(„stepping stones“) • coridoare de peisaj

6. Coridorul verde al Dunării inferioare (o inițiativă a guvernului României sprijinită și promovată de WWF Fondul Mondial pentru Natură: O rețea de arii protejate și arii propuse pentru a fi puse sub protecție, precum și arii de propuse pentru restaurare / reconstrucție ecologică – un program transfrontier al țărilor Dunării inferioare: Bulgaria, România, Moldova și Ucraina Coridorul verde cuprinde părți de peisaj de luncă, peisaj de luncă transformată în terenuri agricole (peisaj de agricultură intensivă),

7. Proiect UE cu finanțare PHARE pentru evaluarea biodiversitățiiîn peisajul de luncă/zonă umedă pe Dunărea inferioară

8. Europa, un patrimoniu comun • Peisajele constitue partea cea mai vizibilă a patrimoniului european / e spațiul nostru de trai, mediul de viață cotidian, în care se întrunesc atât natura cât și cultura popoarelor europene • Peisajele europene constitue moștenirea comună a tuturor europenilor, nu numai pentrucă trăim pe același continent, ci și pentru că împărțim aceleași realități cotidiene (cu diferențe între diferite țări) și aceleași valori resp. valori asemănătoare cu specificul țărilor, regiunilor respective

9. Europa, un patrimoniu comun • România trăind în același spațiu european geografic, spiritual, cultural, geopolitic și economic posedă un patrimoniu natural și de cultură foarte bogat și diversificat, care a rezultat din istoria, cultura și modul de viață a poporului român strâns legate de cea a altor popoare europene.

10. Convenția Europeană asupra Peisajului – Convenția de la Florența 20 octombrie 2000 • Multitudinea de culturi ale Europei a pus amprenta asupra peisajului, care se prezintă foarte diversificat. Datorită acestui fapt un obiectiv important al Convenţiei asupra Peisajului este de a da o atenţie deosebită istoriei, a prezenta în adevărata sa valoare peisajul şi a-l privi ca leagănul identităţii noastre culturale, expresie a unui patrimoniu cultural comun, expresie a unei Europe diversificate. Dar convenţia cuprinde şi – poate mai mult ca toate celelalte -o punere în valoare a peisajului prezent ca spaţiu vital, ca habitat cotidian.

11. Convenția Europeană asupra Peisajului • Abordarea nouă a peisajului ia în considerare importanța culturală și valoarea socială a fiecărui peisaj. • „Peisajul este o regiune (arie) așa cum este percepută de om, a cărei caracter este rezultatul acțiunii și interacțiunii de factori naturali și /sau a factorilor uman“.

12. Convenția Europeană asupra Peisajului • Convenția europeană asupra peisajului se bazează pe necesitatea de a introduce măsuri eficiente de protecție, management și planificare pentru peisaje și a ține cont de dimensiunea peisajului și în politica agriculturii, a economiei, a culturii, în politica socială, în urbanism și planificarea spațială rurală și toate celelalte politici sectorale care influențează peisajul.

13. Convenția Europeană asupra Peisajului • România posedă multe zone de importanță națională peisaje montane unice (Retezat, Ceahlău, Piatra Craiului, Munții Apuseni, Munții Făgăraș), • litoralul Mării Negre, Delta Dunării • Peisaje rurale și urbane unice și multe altele etc. Protecția acestui valoros peisaj defapt a diferitelor tipuri de peisaje foarte diversificate este unul din obiectivele cele mai importante a politicii de mediu și a strategiei pentru dezvoltarea durabilă în România. Prin legea 451/8 iulie 2002 Parlamentul României a ratificat Convenția Europeană, fiind publicată în Monitorul Oficial Nr. 536 din 23 iulie 2002

14. Convenția Europeană asupra Peisajului Este prima convenție care se ocupă direct, în mod specific și integral cu peisajele și anume cu • Protecția • Planificarea • Managementul durabil al peisajului Nici o altă convenție dinainte nu s-a ocupat direct și nemijlocit cu peisajele. Acest gol este acum închis prin CEP. • De la început a fost semnată de 26 țări europene și ratificată de 7 state. In prezent sunt mai multe ratificări

15. Convenția Europeană asupra Peisajului • Convenția este valabilă pentru fiecare tip de peisaj, nefiind necesar să fie deosebit, ieșit din comun. Curpinde și peisajul cu totul cotidian , fără caractere deosebite. In obiectiv sunt deci și peisaje cu totul „obișnuite“, indiferent dacă este un spațiu tradițional rural, un oraș sau împrejurimile orașelor moderne. Pentru oamenii care trăiesc acolo constitue spațiu vital. • Peisajul contribue în mod esențial la calitatea de viață a oamenilor. Dat fiind acest fapt, convenția și-a pus ca obiectiv o abordare actuală integrativă, dat fiind faptul că multitudinea culturilor europene și diversitatea peisajelor europene sunt strâns legate între ele.

16. Convenția Europeană asupra Peisajului • Preocuprările cu peisajul să nu fie lăsate numai pe mâna specialiștilor, ci să corespundă și dorinței comune a tuturor cetățenilor de a avea un spațiu de trai de calitate, indiferent dacă este situat în oraș sau în mediul rural. • Ingrijirea, managementul corespunzător al peisajului să nu fie acordat numai peisajelor de deosebită frumusețe, ci și peisajelor normale de toate zilele ca și acestora să li se ridice valoarea (prin management corespunzător).

17. Peisaj natural fluvial resp. de zonă umedă pe Rinul superior în 1832 (pictură de Peter Birman/Muzeul de Artă din Basel (Elveția)

18. Peisaj fluvial artificializat, Hidrocentralade la Iffezheimpe Rinul superior, pusă în funcțiune în 1978

19. Schimbările intervenite în peisajul de luncă pe Rinul superiorîn zona orașului Rastatt, Germania (pe baza hărților topografice din 1838, 1872, 1940 și 1989) după D. Günther-Diringer și Musall 1989

20. Ostrovul Călărași-Răul, incintă indiguită Vedea /Pietroșani, luncă veche scoasă de sub regimul inundabil Balta Brăilei

21. Fostul lac Mahâru Dunărea Schimbarea completă a peisajului de luncă

22. Harta generală a Europei centrale, Generalkarte von Mitteleuropa Viena, 1889 - 1915 Harta Dunării, București 1935 România/Bulgaria, Moskova, 1971 - 1994 SPOT-Images2002 - 2004

23. Die Dörfer am Terrassenrandund ihre Traditionen Doar o pictură naivăpe o casă în satul Vedea mai amintește de activitățile tradiționale pescărești De activitățile tradiționale cum ar fi pescuitul doar se mai povestește cum a fost înainte de a se deseca lunca Dunării Pierderea identității datorită pierderii aproape în întregime a peisajului de luncă

24. Convenția europeană asupra peisajului • Pentru a face un management corespunzător este necesară o cooperare interdisciplinară la nivel științific, cu grupele intersate și cu factorii politici de decizie. • Trebuie în același timp să se facă o conștientizare a populației pentru păstrarea valorilor tradiționale ale peisajului prin care defapt înțelegem istoria proprie, cultura și defapt și identitatea noastră.

25. Convenția europeană asupra peisajului • Convenția europeană asupra peisajului este o completare foarte utilă a celorlate activități ale Consiliului Europei în domeniul culturii, naturii și a drepturilor omului (Enrico Buergi, Președinte al Conferinței statelor semnatare ale Convenției cadru asupra Peisajului octombrie 2000). Se completează foarte bine cu celelalte instrumente ale legislației europeene, cu Directiva FFH, cu convenția de la Bern, DCA/Directiva cadru apă etc.

26. Convenția europeană asupra peisajului • Peisajul se poate considera ca adevăratul fundament al identității culturale, deoarece limba, literatura, muzica și bunuri materiale care își pun amprenta pe cultură, chiar dacă ele sunt ușor transportabile, respectiv pot fi transferate în alte zone, sunt totuși înrădăcinate în peisajul în care s-au dezvoltatși care i-a format.

27. Managementul peisajului • Managementul peisajului cuprinde elemente ale protecției naturii și are ca obiectiv principal conservarea, restaurarea resp. ajungerea la o stare cât se poate de naturală, respectându-se aspecte de diversitate ecologică și diversitate a peisajului, • planificarea peisajului cuprinde și aspecte sociale, de agrement și ecoturistice. • In multe țări are un cadru legislativ bine conturat exact ca și legislația de protecția naturii.