E UROREGIUNI ŞI COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ Prof. univ. dr. Ioan HORGA

1. „Sprijinirea integrării IMM-urilor cu activitate de export – import din judeţul Bihor în cadrul pieţei unice europene prin dezvoltarea unor servicii de afaceri transfrontaliere”proiect finanţat prin Programul România-Ungaria PHARE CBC 2005Nr. ref.: RO-2005/017-536.01.01.01.20 EUROREGIUNI ŞI COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ Prof. univ. dr. Ioan HORGA

2. EUROREGIUNILE I.Euroregiunea – structură de cooperare transfrontalieră II. Structuri de cooperare teritorială regională şi interregională şi transnaţională (hărţi)

3. I.Euroregiunea – structură de cooperare transfrontalieră A. Definiţie: Asociaţia Europeană a Regiunilor de Frontieră (AERF/AEBR): „…euroregiunile sunt aranjamente pentru cooperarea dintre structuri de guvernare locală sau regională (putem aprecia ca structuri teritorial- administrative de diferite ranguri) situate de-a lungul frontierei în acord cu promovarea interesului comun şi pentru ridicarea nivelului de trai pentru populaţiile frontaliere”.

4. B. Criterii de identificare a conţinutului şi competenţelor Euroregiunilor Asociaţia Europeană a regiunilor de frontieră (AEFR/AEBR) aplică următoarele criterii pentru identificarea conţinutului şi implicit a competetenţelor Euroregiunilor: • Asocieri ale autorităţilor locale sau regionale situate de o parte şi de cealaltă a frontierei de stat, având în anumite cazuri ca structuri de conducere Adunări generale; • Asocieri transfrontaliere cu secretariat permanent şi echipe administrative şi tehnice cu resurse proprii;

5. 3. Asocieri, în baza dreptului privat, de organizaţii non-profit sau fundaţii situate de o parte sau de cealaltă a frontierei, în acord cu respectarea legislaţiilor naţionale în vigoare; 4. Asocieri, în baza dreptului public, bazate pe acorduri interstatale, cu implicaţii şi asupra altor probleme, cu participarea autorităţilor teritoriale.

6. C. Denumiri sub care apare Euroregiunea Euregio, Euroregion, Europaregion, Grand Region, Regio Council, Eurodistrict etc (după AEFR/ AEBR).

7. D. Decalogul unei „bune” Euroregiuni 1.Poziţia geografică Într-un areal transfrontalier care poate deveni centru pentru dezvoltarea economică 2.Când are loc un asemenea demers? Există o tradiţie de colaborare dar fără implementarea unei instituţii euroregionale; Identificarea unor instituţii de tip euroregional care să genereze tradiţie în colaborare;

8. 3. Extensiunea Nu foarte extinsă, suprafaţa optimă fiind între 3000 şi 10 000 kmp; 4. Populaţia Număr moderat, valoare optimă cuprinsă între 500 000 şi un milion de locuitori 5. Reţele interne şi externe În funcţie de extensiunea şi densitatea acestora teritoriul euroregiunii poate fi mai adiacent şi mai continuu;

9. 6. Instituţiile euroregionale Obiectiv pe termen scurt: realizarea, mobilizarea şi transformarea organizaţiei în instituţie funcţională în arealul euroregiunii; Utilizarea resurselor interne şi externe; Perspectivă generală pentru reajustare 7.Funcţiuni Crearea sensului de „indispensabilitate” pentru cooperare care va fi urmată urgent de sentimentul de siguranţă al „Euroregionalului”

10. 8.Stagiile de funcţionare şi instituţiile Existenţa a 5 secvenţe cronologice: „Cunoaştere activă mutuală + indispensabilitatea cooperării transfrontaliere + cooperare tangibilă + acţiuni culturale + Sentiment de siguranţă euroregional” Implementarea instrumentelor instituţionale şi acţiuni reale în domeniu; 9. Acoperirea teritorială Abilitatea Euroregiunii de a reacţiona în context local, naţional şi european.

11. E. Tipologia Euroregiunilor • Euroregiuni care includ unităţi administrativ-teritoriale sau nivele de autoritate similare ca municipalităţi/comune, judeţe sau regiuni: Exemple: -Euroregiunea „Carpatica” include unităţi administrativ-teritoriale asociate nivelului NUTS III (deşi apar diferenţieri sub aspect demografic şi al suprafeţei) după cum urmează: regiuni slovace (regions), judeţe româneşti, judeţe maghiare (megyes), regiuni ucrainiene (oblast), voievodate poloneze (provincii). -Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru” care include structuri teritorial-administrative de tip judeţ atât pentru partea românească cât şi pentru cea din Republica Moldova.

12. 2.Euroregiuni care sunt constituite din structuri mixte, poziţionate pe nivele ierarhice şi cu statute de funcţionare diferite: Exemple: -„Euroregio Mass-Rhine” la nivelul căreia sunt asociate provincii belgiene şi olandeze cu „Regio Aachen” (Asociaţia municipalităţilor germane) şi Comunitatea Germană din Belgia. -Euroregiunea „Giurgiu- Ruse” care alături de municipalităţile Giurgiu şi Ruse include şi organizaţia neguvernamentală „Agenţia Municipală Energetică” din Ruse - Euroregiunea „Bihor – Hajdu-Bihar” include două structuri identice de tip judeţ (NUTS III) şi două asociaţii a localităţilor de frontieră, una constituită pe teritoriul judeţului Hajdu-Bihar şi cealaltă în judeţul Bihor. - Euroregiunea „Dunăre-Criş-Tisa-Muramureş” este formată din judeţe de partea română şi maghiară şi o provincie autonomă de partea sârbă.

13. 3. Asocieri de oraşe, comune şi judeţe şi care pot fi asimilate structurilor de tip euroregional: • Într-o anumită măsură şi Euroregiunea „Bihor-Hajdu-Bihar” a urmat acelaşi traseu având acelaşi nucleu de bază asocierea celor două Asociaţii de dezvoltare a localităţilor de dezvoltare a localităţilor de frontieră din Bihor şi Hajdu-Bihar. • - Euroregiunea româno-bulgară „Dunărea de Sud” are la bază asocierea a două structuri frontaliere: Asociaţia municipalităţilor din Bulgaria şi Asociaţia celor 4 oraşe din judeţul Teleorman. • - Euroregiunea germano-cehă „Elbe/Labe” este constituită de asemenea din două asociaţii/societăţi independente care au semnat un acord de cooperare: Kommunalgemeinschaft Oberes Elbtal/Osterzgebirge e.V de partea germană şi Klub Euroregion Labe de partea cehă (după AEFR/ AEBR, 2003).