Poluarea şi rolul chimiei în soluţionarea problemelor ecologice

1. Poluarea şi rolul chimiei în soluţionarea problemelor ecologice

2. NOŢIUNI GENERALE DESPRE POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURǍTOR Prin poluarea mediului înconjurătorse întelege ansamblul modificărilor defavorabile pe care le suferă calităţile naturale ale mediului sub influenta activiăţilor societăţii omeneşti. • Poluarea naturalǎ are importanţǎ secundarǎ în condiţiile în care aportul antropic de poluanţi devine tot mai grav. • Erupţiile vulcanice • Eroziunea solului, eolianǎ sau cauzatǎ de ploi • Reziduurile vegetale şi animale • Polenul sau fungii

3. Poluarea artificialǎ: iniţial, produsele poluante erau de naturǎ organicǎ şi uşor biodegradate de bacterii şi ciuperci. Pe mǎsura dezvoltǎrii industriale şi exploziei demografice au apǎrut deşeuri nebiodegradabile, pentru care nu existǎ în naturǎ enzime capabile sǎ le descompunǎ. Poluarea artificialǎ este de naturǎ: • fizicǎ ( sonorǎ, radioactivǎ, termicǎ), • chimicǎ • biologicǎ ( agenţi patogeni: virusuri, bacterii, fungi).

4. Dupǎ mediul în care acţioneazǎ:

5. POLUAREA AERULUI, CONSECINŢE ALE POLUǍRII ATMOSFERICE • Compoziţia şi structura atmosferei • Surse de poluare a aerului • Principalii poluanţi atmosferici • Consecinţele poluǎrii atmosferice Structura şi compoziţia atmosferei

7. PRINCIPALII POLUANŢI ATMOSFERICI

8. CONSECINŢELE POLUǍRII ATMOSFERICE Poluanţii atmosferici afecteazǎ atât fiinţele vii cât şi mediul înconjurǎtor. Acţiunea complexǎ a poluanţilor asupra mediului este consecinţa dezvoltǎrii industriale impresionante şi se concretizeazǎ în urmǎtoarele efecte: • smogul • efectul de serǎ • ploile acide • distrugerea stratului de ozon

9. Smogul Smogul fotochimic este o ceaţă toxicǎ produsă prin interacţia chimică între emisiile poluante şi radiaţiilesolare. Smog în Los Angeles

10. Efectul de serǎ Soarele, principala sursǎ de energie pe Pǎmânt lumineazǎ şi încǎlzeşte planeta noastrǎ, fǎcând astfel posibilǎ existenţa vieţii. Anumite gaze din compoziţia atmosferei, numite şi gaze de serǎ, lasǎ sǎ treacǎ radiaţiile UV scurte, pline de energie ale Soarelui spre Pǎmânt, dar absorb o parte din radiaţiile infraroşii emise de Pǎmânt încǎlzind pǎtura inferioarǎ a atmosferei şi implicit suprafaţa Pǎmântului. Acesta este efectul natural de serǎ.

11. Ploile acide Ploile acide distrugculturile,omoară peştii prin otrăvirea locurilor şi farâmiţează pietrele. Copacii îşi pierd frunzele şi, în final mor. Cauza acidifierii precipitaţiilor constǎ în poluarea aerului cu oxizi de sulf şi oxizi de azot, gaze ce provin din arderea combustibililor cu sulf şi din intensificarea traficului rutier. Oxizii de sulf şi de azot sunt solubili în apa din atmosferǎ ducând la formarea acizilor sulfuric şi azotic ce ajung pe sol, pe vegetaţie, pe clǎdiri, odatǎ cu precipitaţiile.

12. Distrugerea stratului de ozon Stratul de ozon acţioneazǎ ca un protector al Pǎmântului împotriva radiaţiei ultraviolete solare prin absorbţia radiaţiei ultraviolete de tip B, care nu mai ajunge astfel pe Pǎmânt. Aceasta înseamnǎ cǎ viaţa tuturor organismelor vii: plante, animale, om nu mai este pusǎ în pericol. Acest proces este natural şi asigurǎ echilibrul atmosferei terestre şi protecţia vieţii pepǎmânt. Ozonul din straturile superioare ale atmosferei este numit şi ozonul bun.Distrugerea acestui strat duce la accentuarea efectului de serǎ iar în timp poate duce la dispariţia vieţii pe pǎmânt datoritǎ creşterii temperaturii. Gaurǎ în stratul de ozon

13. COMBATEREA POLUǍRII ŞI ROLUL CHIMIEI ÎNSOLUŢIONAREA PROBLEMELOR ECOLOGICE Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii. Legǎtura chimiei cu mǎsurile practice de ameliorare a mediului pretinde o necesitate de prim ordin, motivatǎ de progresul chimiei şi cel al tehnologiei ambientale, care se condiţioneazǎ reciproc, tehnica oferind chimiei aparaturǎ de investigaţie, iar cercetǎrile chimiei extind permanent aplicaţiile tehnice ale noilor cunoştinţe dobândite. “Contemplarea vie” a teoriei cu practica imprimǎ elevilor o motivaţie a studierii chimiei, însuşind în mod conştient şi activ o serie de acţiuni practice pentru protejarea mediului în condiţii de zi cu zi (conservarea resurselor naturale, evaluarea stǎrii mediului, extinderea spaţiilor verzi, ocrotirea bazinelor acvatice, separarea şi colectarea deşeurilor, etc).