LITERATURA PERSANA

1. LITERATURA PERSANA

2. Cele mai vechi texte, cele ale inscriptiilor persane, prezinta doar interes istoric. Primele opere literare majore au fost scrierile zoroastrismului si textele in scriere pahlavi din vremea partilor si Sasanizilor, candviata literara era in mod sigur foarte activa. Dar singurele informatii despre aceasta literatura constau in cateva referiri indircte si cateva texte scurte in persana medie sau pahlavi, care s-au pastrat, impreuna cu unele carti religioase, in comunitatilezeroastriene, niste culegeri de proverbe, un roman istoric ( Cartea ispravilor lui Ardashir) si fragmente dint-un roman epic (Memoriul lui Zarir) Poezia este cultivata de cantaretiide curte numele unora dintre poetii-muziceni de atunci au ajuns pana la noi, de exemplu cel al lui Bordad, Foarte apreciat de KhosrowParviz, dar creatia lor nu a fost niciodata consemnata in scris si nu ni s-a pastrat. Arheologii au dezgropat de sub mormanele de nisip fragmente ale unor poeme religioase maniheice, care sunt atat de elevate incat pot ficonsiderate expresia unei indelungatetraditii in materie. Unele dintre acestea au patruns pana la mari distante, fiind gasite acum chiar si in China.

3. Invazia araba (secolul al VII-lea d. Hr.) a avut ca urmare utilizarea arabei ca limba literara; temele literare dominante aveau acum ca izvor de inspiratiecredinta islamica. Multe dintre operele de seama ale literaturii arabe au fost realizate de autori persani. Persana (farsi) a redevenit limba literara in secolul al IX-lea d. Hr., iar in secolele care au urmat, literatura clasica persana a cunoscut o mare inflorire.Creatia literara a fost, faraindoiala, expresia cea mai stralucita a geniului iranian. Multe dintre scrierile in proza proza sunt foarte interesante, dar poezia cea mai bogata din lumea islamica, este partea cea mai de pret a patrimoniului literar iranian. Cultivata mai bine de zece veacuri, a fost apreciata si imitata mult dincolo de Podisul Iranului, in Asia Mica, in Asia centrala si in sinul comunitatilor musulmane din India. Creatia literara din India si din Turcia a suferit puternice influente persane.

4. Printre cei mai vechi autori cunoscuti se numara poetul orb Rudaki si poetul Daqiqi. Poemele lui Rudaki au fost compuse in anul 940 d. Hr.; putine s-au mai pastrat pana astazi, desi se spune ca erau in numar de cateva mii. Poetul epic Daqiqi este cel care a inceput sa scrie Shahname, dar a murit inainte sa reuseascasaalcatuiasca mai mult de o mie de stihuri. Misiunea lui a fost dusa la capat ulterior, cu mult talent de Ferdousi. Marele poet Ferdousi, care s-a nascut in anul 940 d. Hr. la Tus, in apropiere de Mashhad, avea patruzeci de ani atunci cand s-a apucat sa compuna epopeea nationalaShahname (Cartea Regilor). A avut nevoie de circa treizeci de ani pentru a alcatui cele 60 000 distihuri ale monumentalei lucrari, care reprezinta istoria Iranului pana la sfarsitul perioadei sasanide.

5. La curtea sultanului Mahmud se aflau, din cate se spune, patru sute de poeti. Unii dintre acestia s-au bucurat, pe buna dreptate de mare faima: Onsori, Farrokhi, Manuchehri, Asadi etc. Tot la curtea lui, al- Biruni a scris Cronica neamurilor de demult. Literatura clasica persana s-a dezvoltat sub patronajul regilor si sub cel, tot atat de puternic, al religiei. Desi unele fragmente de poezie persana au fost datate de experti ca apartinind secolului al VIII-lead. Hr., istoria cunoscuta a literaturii persane incepe in secolul al IX-lea, o data cu primele semne de declin ale Califului din Baghdad. In acea vreme in Iran au inceput sa se afirme dinastii regale locale, care au ajuns sa fie din ce in ce mai putin dependente de califi. Scrierile in proza- povesti, fabule, alegorii, dar si lucruri filosofice si stiintifice, au luat deasemenea un mare avant. Cele mai remarcabile lucrari in proza au cele cu caracter istoric; multe dintre ele au depasit ca valoare scrierile arabe din care se inspirasera autorii.

6. Perioada selgiucida se evidentiaza in perioada literaturii iraniene prin bogatia operelor in versuri si proza. Dintre scrierile in proza se remarca lucrarile lui Ghazali: Reinsufletirealucrarilor religioase (in limba araba) si versiunea prescurtata, in limba persana, Alchimia fericirii; lucrarile lui Bayhagi (Istoria Ghaznavizilor), Nizam ul-Mulk (Cartea guvernarii), Kaykavus ( Cartea de la Qabus, tradusa de profesorul Levy sub numele de Oglinda printilor), fabulele lui Kalilev va Demneh si Patru discursuri ale lui NezamiAruzi. Toate acestea sunt si acum considerate si acum capodopere ale prozei persane. Un loc aparte il ocupa Nasser Khosrow, poet si mare invatat; din lucrarile lui s-au mai pastratcinsprezece scrieri in proza ( dintre care sapte sau opt sunt carti de calatorie) si circa 30 000 de versuri. Cea mai cunoscuta lucrare a sa este Relatarea calatoriei in Egipt. Poemele lui Nasser Khosrow sunt in general lungi ode cu subiect religios sau moralizator. Unii specialisti iranieni considera ca Nasser Khosrow ar trebui pus alaturi de cei saptepoeti de seama care alcatuiesc Muzeul Celebritatilor poetice iraniene: Ferdousi, Khayyan, Anvari, Molavi, Sa'di si Hafez. OmmarKhayyan( secolul al XI-lea d. Hr.), care a fost in acelasi timp poet si matematician, imbinand astfel doua aptitudini opuse, este creatorul vestitelor robaiuri. Alti creatori importanti sunt poetii sufismului: Faridal- Din Attar si Jalal ad-DinRumi. Perioada selgiucida se poate mandri si cu alte personalitati de seama in domeniul literaturii, ca Onsori, Abu Sa' eed, Baba Taher, Ma'sudSa'd Salam, Gorgani si Sana'ei. Mo'ezzi, Anvari si Khaqani sunt maestri ai unui stil de poezie persana mai sofisticata, imposibil de tradus in alte limbi, de aceea ei sunt putincunoscuti peste hotare.

7. Dupa secolul al XV-lea literatura persana a cunoscut un declin care a durat pana in secolul al XIX-lea.In secolul XX influenta occidentala si lupta pentru independenta si dreptate sociala din Iran au facut ca temele politice si culturale sa devina preponderente, iar limba literara sa fie simpla si directa. Printre poetii moderni se remarca IrajMirza, ArefQazvini, MirzadehEshghi, Adib-ePishavari, Malekosh-Sho'araBahar, HushangEbtehaj (H A Sayeh), Parvin E' tesaami, Nima Yushij, Ahmad Shmlu, MehdiAkhavanSaales, Forugh Farrokhzad si SohrabSeperhri. Cei mai renumiti prozatori moderni din Iran sunt SaadeghHedayat, Ali-Mohamad Afghani si Jamal Mir-Saadeghi.

8. Creat de: AlexandruCismaru Clasa a XI-a A Sursa: www.iranembassy.ro