Hardy Weinberg

1. Hardy Weinberg Realizat de : Mitut George, Grupa a III-a

2. Un algoritm inseamna o metoda de calcul, alcatuita din mai multi pasi. Prin urmarea acestor pasi se ajunge la rezolvarea unei probleme. Algoritmul este o notiune fundamentala in informatica. Descrierea unui algoritm intr-un limbaj de programare poarta numele de program.

3. Instructiunile sunt operatiile necesare pentru reprezentarea algoritmilor. Exemple de instructiuni: 1.Instructiunea decizionala: if(expresie) instructiune Execuţia instrucţiunii decizionale începe cu evaluarea expresiei. Dacă valoarea expresiei este diferită de 0, atunci se execută instrucţiunea instructiune. 2.Instructiunea decizionala multipla: if(expresie1) instructiune 1 else if(expresie2) instructiune 2 ... else instructiune n

4. 3.Instrucţiunea de selecţie switch(expresie) { case k1 : prelucrare_1 case k2 : prelucrare_2 ... case kn-1 : prelucrare_n-1 default : prelucrare_n } ; 4.Instrucţiunea while Sintaxa: while(expresie) instrucţiune

5. 5.Instrucţiunea do – while Sintaxa: do instrucţiune while(expresie) Instrucţiunea for Sintaxa: for(expresie_int;expresie_cond;expresie_act)

6. Echilibrul Hardy-Weinberg Savanţii Hardy (englez) şi Weinberg (german) au putut demonstra că frecvenţa homozigoţilor şi cea a heterozigoţilor într-o populaţie rămâne constantă timo de generaţii dacă anumite condiţii sunt îndeplinite.Legea omonimă permite calculul teoretic al frecvenţei pe care o are un anumit în cadrul unei populaţii indiferent de numărul de alele existente.Legile mendeliene pornesc de la doi părinţi individuali împreună cu descendenţii lor. Problemele despre ereditate aşa cum au fost descrise până acum pot fi înţelese numai sub anumite condiţii. Raţii precum 3:1 pot fi cu greu descoperite în natură deoarece fiecare specie trebuie privită ca un grup de populaţii în care un anumit genotip apare în cantităţi greu de determinat. Frecvenţa unei alele poate fi foarte mică şi combinaţiile genetice la care aceasta va lua parte vor fi în consecinţă foarte rare.

7. Cei doi savanţi au demonstrat independent în 1908 respectiv 1909 faptulcă frecvenţa homozigoţilor şi cea a heterozigoţilor rămâne constantă timp de generaţii cu condiţia ca: -populaţia să fie foarte numeroasă -indivizii să se poată împerechea fără constrângeri (în cazul în care aparţin sexelor opuse şi locuiesc în acelaşi loc şi în acelaşi timp, binenţeles) -nu există selecţia anumitor alele -nu apare migrare de gene -nu apar mutaţii. Modelul lor matematic s-a propagat în literatură sub denumirea de echilibrul Hardy-Weinberg.

8. Problema Pentru o populatie in care se produc mutatii si in care nu are loc selectia, proportia diferitelor gene ramane constanta de la o generatie la alta . Ne propunem sa determinam frecventa genotipurilor AA,Aa si aa intr-o generatie noua (unde A si a reprezinta formele alternative ale genei). Sa verificam astfel legea cunoscand : -p,frecventa alelei A=0,75; -q,frecventa alelei a=0,25’

9. Rezolvare #include<iostream.h> Void main() { Real p,q,a,b,c; Cout<<”frecventa alelei A este”; Cin>>p; Cout<<”frecventa alelei a este”; Cin>>q; If (p+q=1) { a:=p*p; b:=2*p*q; c:=q*q;

10. cout<<”Frecventa genei AA este “,a; cout<<”Frecventa genei Aa este”,b; cout<<”Frecventa genei aa este”,c; } }

11. Teorie informatica :Garaiacu Ionut Alexandru; Mitut George; Ivanis Carmen ; Teorie matematica:Garaiacu Ionut Alexandru; Mitut George; Ibrea Ionut Alin ; Problema :Garaiacu Ionut Alexandru; Mitut George; Fierascu Marius; Motorga Gabriel; Ivanis Carmen; Editori