Download
1 / 23
470 likes | 1.39k Views
ADJECTIVUL. Defini ţie. - Din punct de vedere semantic , adjectivul exprimă proprietăţi ale obiectelor ( fiinţelor , fenomenelor etc.): fular roşu , cal roib , copil inteligent etc.
E N D
Definiţie - Din punct de vedere semantic, adjectivul exprimă proprietăţi ale obiectelor (fiinţelor, fenomenelor etc.): fular roşu, cal roib, copil inteligent etc. - Din punct de vedere morfologic, categoriile gramaticale: genul, numărul, cazul şi intensitatea (gradele de comparaţie). • Din punct de vedere sintactic, • determină un substantiv (fular roşu) • un substitut al substitut al substantivului (doi diferiţi). • se acordă cu substantivul pe care îl determină în gen, număr şi caz. Eg. fată voioasă/fete voioase; maşină stricată/maşini stricate; maşinii stricate/maşinilor stricate; tablou pictat/tablouri pictate/tabloului pictat etc.
Clasificarea adjectivului (1) În funcţie de tipul informaţiei pe care o atribuie substantivului a.) propriu-zise/calificative şi categoriale. eg. roşu, înalt, parfumat, exuberant, tânăr, fermecător, zeiesc, gustosi, geometric, bătrânesc b.) provenite din verb, adverb, pronume. Eg. pomul îndoit de vânt mâini tremurânde haine gata această casă, casa mea, fiecare om, niciun om etc.
Clasificarea adjectivului (2) Din punctul de vedere al formei: • Cu patru forme flexionare • masculin singular - feminin singular - masculin plural - feminin plural • Eg. frumos • Cu trei forme • dintre cele patru enumerate mai sus adjectivul înregistrează doar trei eg. mic, prevăzător; • Cu două forme - dintre cele patru enumerate mai sus adjectivul înregistrează doar două eg. vechi, dulce, limpede, mare, gălbui, greoi; • invariabile eg. bordo, kaki, bleu, maro, mişto, aparte.
Gradele de comparaţie. Gradul pozitiv În funcţie de intensitatea trăsăturii pe care o atribuie unui obiect, adjectivele se caracterizează prin grade de comparaţie. Om bun, roşu Om la fel de bun, fular la fel de roşu Om mai bun, fular mai roşu Om mai puţin bun (decât…), fular mai puţinroşu Omul cel mai bun (dintre toţi pe care îi cunosc), fularul cel mai roşu(dintre toate fularele tale) Omul cel mai puţin bun (dintre toţi pe care îi cunosc), fularul cel mai puţinroşu(dintre toate fularele tale) Om foarte bun, fular foarte roşu
Gradele de comparaţie. Gradul pozitiv • gradul pozitiv este neutru din punctul de vedere al intensităţii. Eg. om bun.
Gradele de comparaţie. Gradul comparativ însuşirea este considerată superioară, inferioară sau egală în raport cu aceeaşiînsuşire a altor obiecte sau a aceluiaşi obiect în circumstanţe diferite. • comparativ de egalitate: locuţiunilela fel de, tot aşa de, deopotrivă de+adjectivul la gradul pozitiv. Eg. om la fel de bun (ca/ ca şi/ precum părinţii), om tot aşa de bun, om deopotrivă de bun; vecinul era tot atât de bun ca şi vecina. b. comparativ de superioritate Eg. mai bun. Ion este mai deşteptfaţă de/ în comparaţie cu/ în raport cu/ pe lângă Petre. c. comparativ de inferioritate Eg. mai puţin bun. Ion este mai puţindeşteptfaţă de/ în comparaţie cu/ în raport cu/ pe lângă Petre.
Gradele de comparaţie. Gradul comparativ - adjective cu sens de superioritate sau de inferioritate, forme ale comparativului de superioritate sau de inferioritate în limba latină de unde au fost împrumutate: eg.anterior, posterior, ulterior, inferior, superior, exterior, minor, major. Greşit: mai inferior, mai superior etc. - adjective al căror sens nu permite comparaţia: complet, enorm, fundamental, infinit, principial, adevărat, electric, lingvistic, tipografic etc.
Aspecte normative Sunt mai înalt ca şi tine/Sunt mai înalt ca tine. zboară ca şi fulgul / zboară ca fulgul Ion ca şi profesor este foarte rigid / Ion ca profesor este foarte rigid.
Gradele de comparaţie. Gradul superlativ (1) indică o intensitate maximă a însuşirii 1. superlativul relativ - cel / cea / cei / cele: cel mai bun, cea mai bună, cele mai bune, cei mai buni (superlativ relativ de superioritate); - cel mai puţin bun, cea mai puţin bună, cei mai puţini buni, cele mai puţin bune (superlativ relativ de inferioritate). - termenul cu care se face comparaţia este adesea introdus prin dintre, din: cel mai bun băiat din clasă; cel mai bun băiat dintre toţi etc.
Gradele de comparaţie. Gradul superlativ (2) 2. superlativul absolut: o intensitate a însuşirii la un grad înalt fără o evaluare prin raportare la alte repere. • foarte + forma de pozitiv. Eg. foarte bun • cu ajutorul altor adverbe (extraordinar de bun, prea bun, nemaipomenit de bun etc.) • cu prefixe şi sufixe (extra-, hiper-, prea-, ultra-, super- ) • prin repetarea adjectivului (frumos-frumos) • prin repetarea unui sunet (buuuună mâncare) • cu adverbe provenite din pronume relative (Ce mâncare bună!) • cu substantive (foc de inteligent, brici de deştept)
Funcţii sintactice • atribut adjectival: se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat eg. casa femeii frumoase – G i-am dat fetei frumoase – D fata frumoasă –N. Ac. -nume predicativ (Fetiţa este voioasă)
atenţie Când este antepus substantivului, adjectivul preia mărcile de caz ale substantivului frumoasei fete –fetei frumoase deştepţilor profesori – profesorilor deştepţi.
Exerciţii Indicaţi forma corectă a adjectivelor din enunţurile de mai jos: • Grădina casei zugrăvită e în paragină/ grădina casei zugrăvite e în paragină. • Am trimis felicitări micii/micei artiste laureată la Cannes/ Am trimis felicitări micii/micei artiste laureate la Cannes. • Indicaţi formele de feminin singular, masculin plural şi feminin plural: propriu, analog, crud, viteaz.
Adjective • Adjective calificative • Adjective categoriale • Adjective provenite din verb, adverb, prononume (adjective pronominale)
Aspecte normative. Calificativ vs. categorial • Sistem nervos vs. Om nervos • Rocă vulcanică vs. Comportament vulcanic • Consiliu profesoral vs. Atitudine profesorală
Adjective gradabile vs. negradabile • Anterior, inferior, posterior (comparativ de superioritate), maxim, minim, proxim, suprem (superlative latineşti) • Colosal, cumplit, desăvârşit, enorm, arhicunoscut, extrafin • Acid clorhidric, sulfuric, uniformă militară, şcolară
Adjective care acceptă complemente vs. nu acceptă • Folositoare copiilor, premergătoare vacanţei; dragă copiilor, atentă la zgomote • *lovitură cauzatoare-copil politicos cu părinţii/politicos • Casă nouă şi curată, elev inteligent şi drăgălaş, curent filosofic
Dificultăţi de interpretare • Adjectiv sau substantiv? • Ion este muncitor/luptător/aducător de profit vs. Ion este foarte muncitor (adjectiv)/ este simplu luptător (substantiv)/ este adevărat aducător de profit. • Dragul meu prieten vs. Dragul meu b. Adjectiv sau adverb? • La vârsta asta, orice copil e dificil. (adjectiv) vs. Orice copil e dificil de strunit. (adverb); • Sportul e sănătos. (adjectiv) vs. E sănătos să faci sport. (adverb).
Aspecte normative • Copii cei mai uşor influenţabili/copii cel mai uşor influenţabili • Ţările cele mai atent monitorizate/ţările cel mai atent monitorizate • Contra fetei dependente de droguri/contra fetei dependentă de droguri • Acestei cântăreţe considerate talentate/acestei cântăreţe considerată talentată/acestei cântăreţe considerate talentată
Aspecte normative. Marcarea comparaţiei • Este mai frumoasă/mai puţin frumoasă decât sora ei. • Este la fel de frumoasă/tot aşa de frumoasă ca (şi) sora ei. • Este mai frumoasă ca sora ei. • Este mai frumoasă/mai puţin frumoasă ca şi sora ei.
Aspecte normative • Ochi stranii, cărţi proprii, propriii tovarăşi, propriii-i colegi „colegii lui proprii” • Dragii mele surori, largii mele rochii, întregii mele cariere, vagii mele amintiri, aprigei mele mame, blegei mele surori, dulcegei mele poezii, vitregei noastre soarte • Dragi, largi, întregi, vagi, dar aprige, blege, dulcege, vitrege
