300 likes | 1.84k Views
Partea de vorbire care exprimă însuşirea sau însuşirile unui substantiv se numeşte adjectiv. Exemple Era o fetiţă marunţică , însă voinică şi plinuţă . Ochii lui căprui, mari, vioi şi adânci mă priveau uimiţi. Care e fiinţa miloasă, bună, iertătoare, înţelegătoare, iubitoare?
E N D
Partea de vorbire care exprimă însuşirea sau însuşirile unui substantiv se numeşte adjectiv. Exemple Era o fetiţă marunţică, însă voinică şi plinuţă. Ochii lui căprui, mari, vioi şi adânci mă priveau uimiţi. Care e fiinţa miloasă, bună, iertătoare, înţelegătoare, iubitoare? Buturuga mică răstoarnă carul mare. Păsările călătoare se întorc în curând din ţările calde. DEFINIŢIE: ADJECTIVUL
ACORDUL ADJECTIVULUI CU SUBSTANTIVUL • Adjectivul se acordă în gen şi în număr cu substantivul determinat, adică îşi schimbă forma în funcţie de genul şi de numărul substantivului.
În propoziţie, adjectivul poate sta înainte sau după substantivul pe care îl determină. Fetiţa fericită alearga prin parcul verde. Fericita fetiţă aleargă prin verdele parc. Fluturi străvezii zburau printre florile multicolore. Străveziii zburau printre multicolorele flori. Priveau codrii nesfârşiţi. Priveau nesfârşiţii codrii. POZIŢIA ADJECTIVULUI ÎN PROPOZIŢIE
Adjectivul îmbogăţeşte enunţul şi dă claritate comunicării. Adjectivul se foloseşte pentru a exprima o părere despre cineva sau despre ceva. Era o fetiţă. Era o fetiţă mărunţică, însă voinică şi plinuţă. Moşneagul avea o fată. Moşneagul avea o fată frumoasă, harnică, robace şi ascultătoare. Colţunii arătau picioruşele şi genunchii. Colţunii căzuţi arătau picioruşele pârlite şi genunchii murdari. IMPORTANŢA ADJECTIVULUI