Etapele proiecţiei unei economii naţionale comunitare – între obiective şi instrumente

1. Etapele proiecţiei unei economii naţionale comunitare – între obiective şi instrumente Vasile Dogaru, Cerc.st gr I dr. Universitatea de Vest din Timişoara

2. Starea de fapt • Propuneri de (re) alocare de resurse prin obiective-instrumente • Concluzii

3. Starea de fapt Aspecte pozitive în ecomonia UE-27 • obiectivul Lisabona 2005 (modificat). • relaţie slabă în folosirea în comun a resurselor. • cele trei obiective principale – menţinute în ultimele două decenii. • alocarea de fonduri comunitare (se recunoaşte protecţionismul in forma sa liberală). • se neagă ştiinţa economică de tip pozitiv (neostandard). Aspecte negative • lipsa măsurării corecte/ exacte a obiectivelor . • obiectivul economiei României în 2015 – 55% din media productivităţii muncii UE - nerealizabil. • lipsa unor structuri proiective având consistenţă în relaţiile intra-europene.

4. Stareade fapt (cont.) • lipsa target-urilor din UE-27 şi la nivel naţional pentru urmatorii 10 ani (refacutila 2 ani). • proiecţia unor marimi fără fundament (ex. ANCS – face proiecţii pentru nr. de patente din „birou”) • lipsa aplicării unor instrumente unitare, validate şi compatibile cu economia nord-americană

5. Problema crizei • Criza, in sens de conflicte sau interese contrare, este permanentă. • Este o criză a resurselor nominale. • Influenţează şi deplasează asimetric resurse reale. • Ex: un calculator de 1 milion euro importat şi productia naţională agricolă pentru plată. Aspecte pozitive • Se recunoaşte limitarea economiei pozitive. • Se recunosc limitele analizei formale (cu unele aspecte pozitive).

6. Cerinţe • Necesitatea participării active a României la proiecţie în UE-27 (cazul EU KLEMS 2003) . • recensamantul economic al populaţiei (cu 20-30 caracteristici) în 2011-2012 – o necesitate. • recensământul economic (nu numai inventarul agricol) . • consecinţe pozitive pentru Strategia 2020.

7. Propuneri de instrumente • Schema teoretică a/i :d. • analiza şi recensământul periodic şi structural al populaţiei. • participarea la forme de cooperare extinsă în alegerea folosirii resurselor.

8. În plan operaţional în planul schimbului/alegerii sunt 3 situaţii posibile: - ambele colectivităţi/ participanţi câştigă (20-30% din cazuri); - numai unul din participanţi câştigă (peste 50-60%); - nici unul din participanţi nu câştigă (10-20%) – al treilea câştigă. Consecinţe • se distrug ireversibil resurse naturale în mod nejustificat în ultimile două cazuri; • în cazul trei se pierde prin neparticiparea la schimb extins a producătorilor eficenţi; Cauza: lipsa calculării relaţiei regresionale (sochastice) din avantaj competitiv (AC) şi eficenţă economică (productivitate). Soluţie: extinderea măsurarii AC la orice tip de schimb (von Mises, 1949); schema teoretică Manoilescu, FNPCE, 1937/1986, subcap 10, studiul Problema teoretică.., 1940, W.A.)

9. Necesităţi în proiectie • trecerea de la proiecţie formală codificată, fără semnificaţie, la proiecţia cu semnificaţie, partiţionată pe colectivităţi. • reducerea folosirii de concepte abstracte, mărimi „continui” şi noţionale în explicarea unor scheme operationale.

10. Masurare folosind cele 4 numere de aur/„magice” • calcularea convergenţei şirurilor de preţuri ale bunurilor principale în fiecare din cele 27 ţări. • recensământul periodic şi proiecţia la 2 ani a populaţiei active pe meserii şi profesii pentru obiectivul folosirea FM. • inventarierea resurselor fezabile şi a capitalului (naţional) eficient. • studiul comparativ în cele 27 de ţări şi în cele aprox. 500 regiuni NUTS II. • Construirea/participarea de clustere, zone de dezvoltare pentru cooperarea transfrontaliere;

11. Consecinţe posibile • reducerea oscilaţiilor ample ale mişcărilor de capital, resurse naturale şi forţă de muncă. • reducerea consumului de resurse de la optimul de gradul trei la gradul doi. • estimări – creşteri ale PIB/ului între 0,6-1,3% anual.

12. Măsuri corelate permanente la nivel UE si naţional • Inventarierea resurselor: • Calculul energetic şi de materie/substanţă al resurselor fezabile/ disponibile/ utile/ totale. • Calculul pe canalul de consum al tuturor eforturilor.

13. La nivel operaţional /departamental in Romania - Proiecţia dezvoltării primelor de 100-200 sectoare şi a 10.000 produse tip - Calcul productivităţii muncii pe fiecare sector. - Ierarhizarea eficienţei în funcţie de obiectivul convergenţă – simultan în toate regiunile UE. - încheierea de parteneriate de schimb şi specializare, în baza unor câştiguri reciproce.

14. Direcţii de urmat: - Reanaliza relaţiei capital – factor uman în funcţie de etapele de dezvoltare; - Spre o economie a colectivităţilor; - Trecerea de la analiza obiectelor la cea a proceselor.

15. Sarcini pentru proiecţia pentru 2020 şi 2030: • Susţinerea concertată a sectoarelor şi produselor prioritare cu fonduri europene şi naţionale (toţi câştigă). • Includerea sectoarelor şi produselor eficiente la nivel regional în Strategia 2020 prin CNSR în baza PND.

16. Cerinte: • Repartizarea sarcinilor şi subobiectivelor pe direcţii/„ministere” la nivel naţional. • Realocarea (trecerea) sarcinilor la nivel regional (Ministerul dezv regionale/ teritoriale). • Calcule operaţionale ale resurselor pe submatrici I-O. • Agregarea si dezagregarea (partiţionarea) matricilor la diferite niveluri: naţional, regional, judeţean, local (principiul reprezentativităţii).

17. Cerinte (cont.): • corecţii periodice de dezvoltare • reproiectarea la 2 ani a forţei de muncă (dupa modelul Bureau of Labor Statistics, SUA) • studiul mineralelor critice şi a stocului de energie.

18. Propuneri (sinteza) • proiecţia (sub) sectoarelor în funcţie de efort şi performanţă (100 sectoare) si 10.000 produse tip; • o fundamentare teoretică a direcţiilor de dezvoltare la nivel de UE-27 si la nivel naţional, în baza obiectivului de convergenţă şi de folosire a FM; • calculul necesarului de investiţii pentru a fi competitive la nivel mondial. • Înfiinţarea şi/sau intrarea in clustere, reţele etc.

19. Concluzii • criza actuală este un semnalizator/clignotant pentru resurse şi instrumente. • proiecţia populaţiei la recensamântul din 2011-2012. • proiecţia sectoarelor performante (relaţia resurse naturale, investiţii, fonduri europene, intrari în clustere) la nivel regional şi naţional.

20. VĂ MULŢUMIM