250 likes | 842 Views
Bacili Gram pozitivi. Dr. Carmen Costache. Bacili Gram pozitivi Cuprins. Genul Corynebacterium C.diphteriae + ….. Genul Bacilus B.anthracis Genul Clostridium C.botulinum C.tetani C.perfringens +… C. difficile. GENUL CORYNEBACTERIUM. bacili Gram pozitivi
E N D
Bacili Gram pozitivi Dr. Carmen Costache
Bacili Gram pozitiviCuprins • Genul Corynebacterium • C.diphteriae + ….. • Genul Bacilus • B.anthracis • Genul Clostridium • C.botulinum • C.tetani • C.perfringens +… • C. difficile
GENUL CORYNEBACTERIUM • bacili Gram pozitivi • in frotiu - forma de caractere chinezesti • Corpusculii Babes-Ernst = metacromatici “haltera” (col.Neisser)
Genus corynebacterium - reprezentanti Specii patogene Corynebacterium diphteriae Bacili pseudodifterici sau difteromorfi = comensali microbiocenoza faringiană şi cutanată Corynebacterium xerosis Corynebacteriumhoffmani
Corynebacterium diphterie 3 tipuri: • gravis (forme grave de boală), • mitis (forme clinice mai uşoare) • intermedius (forme clinice cu evoluţie medie)
Corynebacterium diphterie produce difteria • = angină febrilă • falsă membrană • Faringe, amigdale • aderentă, sângerândă la detaşare, • culoare alb-cenuşie. • + simptome generale severe, intoxicaţie şi de afectare a mai multor organe • miocardică, • nervoasă (paralizia vălului palatin, polinevrită), • hepatică, renală şi suprarenală.
False membrane Difteria
Difteria laringiană (crup difteric) • extensia pseudomembranei la trahee şi laringe • complicaţia localặ gravặ a difteriei. • poate fi: • primară (ca manifestare izolată a difteriei) sau • secundară (extinderea procesului de la angina difterică); • 20-30 % din cazurile de difterie. • mai frecventă la copiii mici, cu viroză anterioară.
Difterie • conjunctivala • cutanata: rar(plagi) - Difteria cutanata
Patogenitate • Contaminare: respiratorie • Localizare: mucoasa faringiana, • multiplicare • eliberareexotoxina=> necroza celulelor. • proces inflamator caracteristic => exsudare masiva plasmatica si celulara => falsa membrana. • bacilul difteric ramâne localizat in faringe. • Toxina difterica difuzeaza – hematogen • factorul major de patogenitate
Exotoxina difterica • toxină pantropă, • cardiotopă, • neurotropă, • Hepatotropă • letalặ in doze de 0,1µg/kg. • Rata de mortalitate estimatặ 10-30%
Exotoxina difterica • Exotoxina - antigene de suprafaţă, • substanţă asemănătoare cord factorului • trehaloza-corynemicolinat. • produsă numai în condiţii de conversie lizogenă • bacteriofagul β-tox(Freeman).
Structura exotoxinei difterice(Strauss, Pappenheimer). 3 domenii (fragmente) funcţionale: • A activ, catalitic • ADP-riboziltransferază = ADP-ribozilază • componentul N-terminal al toxinei • T - transmembranar, • B • legare pe receptori specifici ai celulei eucariote. • Initial netoxica, • Activare: • clivare proteolitica prin proteaze bacteriene • reducerea unei legặturi disulfidice
Structura exotoxinei difterice • Domeniul transmembranar T, • facilitează transportul domeniului A, prin membrana celulară; • În citoplasma celulelor eucariote: • NADcelular (cofactor pentru EF-2), • EF-2 (transferaza II) • formarea proteinelor celulare, • alungirea lanţurilor polipeptidice. • Contine diftamid - derivat modificat al histidinei (3-carboxiamido-3 trimetilamino-propil-histidină)
Pặtrunderea toxinei difterice într-o celulặ eucariotặ: • legarea toxinei prin fragmentul B, • invaginarea membranei cu receptori şi înglobarea toxinei prin endocitoza • acidifierea veziculei de endocitoză, de către o pompă de ATP asociată membranei; • inserţia domeniului transmembranar în membrană şi transportul faciliat al domeniului catalitic A în citoplasmặ. • .
Mecanismul molecular al acţiunii toxinei • Fragmentul A • inhibarea EF-2 • Catalizează • transferul ADP-ribozei • de la NAD(nicotinamid adenin nucleotid), • la diftamid din EF-2 al celulei eucariote
Elaborarea toxinei • Factori care influenţeazặ secreţia toxinei: • pH, • concentraţia aminoacizilor, • surse de C, N disponibile, • presiunea osmoticặ. • Conţinutul de fier anorganic din mediu. • elaboratặ cậnd fierul este în cantitate redusặ. • la 0,14 μg/ml mediu, producere maximă, • la 0,5 μg/ml sinteza toxinei este diminuată pânặ la O
o proteinặ codificatặ de bacterie dependenta de fierul anorganic din mediu funcţioneaza ca represor al genei „tox”. • Cậnd Fe este în cantitate mare,represorul genei „tox”, se atasaza de promoter, nu transcriere gena „tox” din bacteriofag, nu se produce toxina, • cậnd fierul este consumat şi scade, represorul se desprinde din genomul bacteriofagului, gena „tox” este transcrisa - sinteza toxinei difterice.
Tratament • Antitoxina (ser care contine anticorpi antitoxina) • Antibiotice • Penicilina, • Eritromicina • Clindamicina • Rifampicina
Profilaxie Vaccinare DTP DT ADPA - 2 L-7 ani: 5 doze (2-4-6-12- 4A/6A)
Alti reprezentantiInfecţii ale tractului respirator • Corynebacterium ulcerans- faringita: • asemănătoare cu difteria, • toxemie scăzută • toxină identică imunologic cu a bacilului difteric • Corynebacterium xerosis– faringite, • pneumonie, • bacteremielapacienţi cu boli sanguine, transplante de măduvă osoasă, cateter intravenoas). • Corynebacteriumxerosis, C. striatum, • Corynebacteriumhaemolyticum,
Alte infectii • Corynebacterium vaginale: uretrite • ant.Haemophilus vaginalis • Corynebacterium urealyticum,C. cystidis, C. pilosum- infecţii urinare • C.tenuis, C. pyogenes, C. xerosis, C. striatum - infecţii cutanate: • Corynebacterium minutissimum (minutisima) • eritrasma: plăci cutanate solzoase, cu fluorescenţă roşie-coral în lumină ultravioleta. • Corynebacterium pseudotuberculosis • contaminează plăgi:, edem, limfadenite subacute.
Corynebacteriumpseudodiphtericum • endocardita bacteriena subacuta (rar), • leziuni endocardice preexistente (reumatismale, congenitale). • Corynebacterium jeikeium • septicemii, uneori cu endocardită • imunocompromişi • Corynebacterium parvum, • anaerob • obţinerea de preparate imunostimulante cu utilizare în terapia antitumorală.