PREVEDERILE PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND EFICIENȚA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR

1. MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI CONSTRUCȚIILOR AL REPUBLICA MOLDOVA PREVEDERILE PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND EFICIENȚA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR Dr.ing. Gheorghe Croitoru Șef Direcție reglementări tehnico-economice CHIȘINĂU 21martie 2014

2. Clădirile – consumatoare mari de energie Majoritatea clădirilor nu corespund cerințelor actuale privind eficiența energetică O mare parte din clădirile existente în Republica Moldova au o vechime cuprinsă între 20-60 ani, ale căror caracteristici termice sunt scăzute; Acestora le revin circa 45% din totalul consumului final de energie faţă de 40% înregistrate în UE; Intensitatea energetică din Rep. Moldova depăşeşte cu aproximativ de 3 ori pe cea din ţările europene, ceea ce înseamnă că Moldova consumă mai multă energie pentru obţinerea serviciilor şi bunurilor în comparaţie cu alte ţări; În mediu 75 % de energie în clădiri se consumă pentru încălzire. Clase de eficiență energetică a clădirilor Normele UE Normele naționale

3. Clădirile – consumatoare mari de energie Performanţa energetică a clădirilor fiind redusă are un impact social puternic, în primul rînd, asupra păturilor social vulnerabile de populaţie. Astfel, în anul 2011 circa 22,1% din populaţia ţării se regăsea în sărăcie; cheltuielile de consum medii lunare per persoană au constituit 1371,7 lei (× 2,6 persoane per gospodărie) din care 17,8% reprezentau cheltuieli pentru întreţinerea unei locuinţe. În acelaşi timp, salariul mediu lunar nominal al unui lucrător din economia naţională a constituit 2972,2 lei (circa 180 de euro), iar tariful la energia termică a constituit 911 lei/Gcal pentru consumătorii S.A. "CET Nord" şi 821 lei/Gcal pentru consumătorii S.A. "Termocom". 78,1% din populaţie întîmpină greutăţi la achitarea agentului termic; 32,8% - la achitarea gazului în reţea. De asemenea 50,9% din proprietarii apartamentelor şi 44,3% din proprietarii caselor individuale apreciază condiţiile locuinţei ca fiind foarte rele.

4. Clădirile – consumatoare mari de energie În clădirile publice, ponderea cheltuielilor pentru energie de asemenea este enormă. Astfel, bugetele şcolilor din Moldova din învățământul primar şi secundar au atins 38,5% în 2010 din totalul cheltuielilor curente. Consumul excesiv de combustibil se datorează în mare parte sistemelor de încălzire fizic și moral uzate, cu un randament redus al cazanelor, care nu corespund standardelor moderne şi care în mare parte au fost moştenite încă din perioada sovietică. Structura cheltuielilor curente în instituţiile din învățământul primar şi secundar

5. Situația energetică în Republica Moldova Republica Moldova importă circa 94-96% din sursele necesare pentru acoperirea consumului energetic al ţării Energia electrică 0,069 $/кWh Căldura75 $/Gigacaloria Gaz400 $/1000 м3

6. Cadrul de politici în domeniul eficienţei energetice În anul 2011, cu susținerea financiară a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a început elaborarea proiectului de Lege privind eficiența energetică a clădirilor pe baza: - Planului de Acţiuni privind armonizarea legislaţiei, normelor şi standardelor Republicii Moldova la cele ale Uniunii Europene, semnat în a. 1998; - H.G. 958 din 21.08.2007 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2020 (actualizată prin H.G. 102 din 05.02.2013 pînă a. 2030); - Legii nr. 117 din 23.12.2009 pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de Constituire a Comunităţii Energetice; - Legii nr. 142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică; - H.G. nr. 833 din 10.11.2011 cu privire la Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020; - H.G. nr. 289 din 07.05 2012 cu privire la Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015; - Legii nr. 166 din 11.07.2012 cu privire la strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”; - H.G. nr. 113 din 07.02.2013 cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015.

7. Proiectul de Lege PEC Proiectul de Lege cu privire la performanța energetică a clădirilor transpune Directiva nr. 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 153 din 18 iunie 2010 (EPBD). Scopul prezentului proiect de Lege constă în promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor, ţinînd cont de condiţiile climatice, cerinţele legate de climatul interior şi de raportul cost-eficienţă. Proiectul de Lege stabileşte cerinţe cu privire la: a) cadrul general pentru metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor acestora; b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică pentru: - clădirile noi şi noile unităţi ale clădirilor existente; - clădirile existente şi unităţile acestora atunci cînd acestea sînt supuse unor renovări majore; - elementele care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii atunci cînd sînt modernizate sau înlocuite; - sistemele tehnice ale clădirilor, ori de cîte ori acestea sînt instalate, înlocuite sau modernizate; c)certificarea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădiri; d)inspecţia periodică a sistemelor de încălzire şi de climatizare din clădiri; e)sistemele de control independent al certificatelor de performanţă energetică a clădirilor şi al rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi de climatizare din clădiri; f)planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

8. Eficienţa energetică a clădirilor: domenii cheie 1. Orientarea geografică; 2. Tipuri de clădiri; 3. Materiale de construcţie şi izolaţie; 4. Ferestre şi uşi; 5. Ventilare; 6. Alimentarea descentralizată cu energie; 7. Asigurarea calităţi.

9. Măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice Consumul de energie a unei clădiri înseamnă cantitatea de energie calculată sau măsurată pentru a se asigura necesarul de energie în condiţiile exploatării normale a clădirii, care presupune energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă şi iluminat. Performanţa energetică a clădirilor, cumulat, este reprezentată prin consumul energetic anual per metru pătrat de suprafaţă a clădirii (kWh/m²/an). După criza energetică din 1973, toate țările din Europa de Vest și, în special țările nordice, au trecut la efectuarea unor programe naționale de protecție termică, care au fost realizate în etape progresive. Consum de căldură (kWh/м²an) pentru diferite tipuri de case.10 kWh corespunde aproximativ cu 1м3de gaze naturale sau cu 1 litru de combustibil lichid. În cadrul acestor programe s-au aplicat diferite soluții de îmbunătățire a gradului de protecție termică beneficiindu-se de facilități fiscale precum: credite de stat cu dobândă mică; tarife diferențiate la energia termică; scutirea de impozite sau impozite diferențiate etc. Ca urmare a acestor politici, a fost încurajată perfecționarea unor tehnologii și folosirea de materiale de construcții performante energetic pentru realizarea elementelor exterioare de închidere a clădirilor de locuit, asigurându-se o creștere treptată a rezistențelor termice ale acestora.

10. Eficienţa energetică a clădirilor: domenii cheie Astfel, consumul specific de energie pentru încălzirea clădirilor a scăzut continuu: - în Germania s-a ajuns în 2001, față de 1978, la o reducere a consumului de energie cu 65%; - în Italia s-a ajuns în 1994, față de 1978, la o reducere a consumului de energie cu 40%; - în Austria s-a ajuns în 1997, față de 1984, la o reducere a consumului de energie cu 55%; - în Franța s-a ajuns în 2001, față de 1974, la o reducere a consumului de energie cu 60%; - în Suedia s-a ajuns în 1990, față de 1976, la o reducere a consumului de energie cu 65%. În plus, analizele au indicat ca investiția unei sume în reabilitarea termică a clădirilor a condus la crearea de cca. noua ori mai multe locuri de muncă (activități directe și indirecte) decât în cazul investirii aceleiași sume în creșterea capacităților de producție în sursele termice. Reabilitarea și modernizarea termică a clădirilor existente, precum și a sistemelor de alimentare cu căldura pentruîncălzirea și prepararea apei calde menajere, va face ca sursele termice actuale să nu mai necesite dezvoltări decapacitate, acestea fiind suficiente și pentru noi extinderi. De asemenea, reabilitarea termică a blocurilor de locuințe și a clădirilor tip locuințe unifamiliale, constituie o acțiune de interes public în scopul reducerii consumurilor energetice la consumatorii finali, cu efect direct în reducerea costurilor cu încălzirea și prepararea apei calde de consum și indirect în reducerea consumului de combustibil convențional și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

11. Reabilitarea și modernizarea termică a clădirilor existente Reabilitarea termică are ca scop: - scăderea consumurilor energetice şi de combustibil în exploatare; - scăderea costurilor de întreţinere pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum cu cca. 40...60% din valorile actuale; - reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie; - îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi confort termic interior. Măsuri aplicabile elementelor aflate în proprietate comună: - termoizolarea pereţilor exteriori; - termoizolarea planşeului peste subsol; - transformarea terasei în şarpantă; - contorizarea utilităţilor termice; - termoizolarea conductelor şi înlocuirea armăturilor cu pierderi. Măsuri aplicabile elementelor aflate în proprietate individuală: - etanşarea elementelor mobile: ferestre – uşi; - contorizarea consumurilor individuale de apă caldă; - montarea de repartitoare de consum pentru elementele de încălzire.

12. Implementarea Legii - Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor (în proces de elaborare); - Metodologia de calcul al costului, din punct de vedere al consumului și cerințe minime față de eficiența energetică a clădirilor (în proces de elaborare); - NCM E.04.01-2006 Protecţia termică a clădirilor; - NCM E.04.03-2008 Сonservarea energiei în clădiri; - CP E 04.02-2013 Reguli tehnice de execuţie a sistemelor de termoizolaţie exterioară şi interioară a clădirilor; - CP E.04.05-2006 Proiectarea protecţiei termice a clădirilor; - NCM G.04.07-2006 Reţele termice; - NCM G.04.08-2006 Izolaţia termică a utilajului şi a conductelor; - NCM G.04.10-2009 Centrale termice; - CP G.04.01-2002 Certificatul energetic al clădirii; - CP G.04.02-2003 Regulament privind auditul energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde menajere; - CP G.04.03-2005 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire locală pe gaz cu elemente radiante infraroşu; - СР G.04.05-2006 Proiectarea izolaţiei termice a utilajului şi a conductelor.

13. Reabilitarea și modernizarea termică a clădirilor existente În România, în cadrul evaluării nivelului de protecție termică a clădirilor existente, care se face concomitent cu evaluarea nivelului de protecție acustică și cu evaluarea gradului de siguranță a structurii de rezistență la acțiunea seismică, precum și inspecția instalațiilor aferente, se disting trei faze principale: 1) Investigarea clădirii; 2) Determinarea performanțelor clădirii; 3) Concluzii asupra evaluării – întocmirea raportului de expertiză. În baza unui program pilot de reabilitare termică din România, cu finanțare din Fondul elveţian de contrapartidă în valoare de 4,6 milioane Euro, au fost reabilitate 32 de clădiri din domeniul public. Înainte şi după reabilitare

14. Reabilitarea și modernizarea termică a clădirilor existente În baza studiului de caz efectuat, rezultă repartiţia medie a pierderilor de căldură prin elementele anvelopei, pînă și după reabilitare, astfel: Se constată ponderea importantă pe care o au pereţii şi ferestrele în consumul de căldură pentru încălzire. De asemenea prin măsurile de reabilitare se constată reducerea consumului de căldură pe ansamblul clădirii cu 40-50%.

15. Reabilitarea și modernizarea termică a clădirilor existente Lucrări executate: - termoizolare pereți exteriori; - termoizolare și hidroizolare acoperiș-terasa; - termoizolare placă peste subsol. Cost lucrări: A. Audit + Proiectare - 8.840 Euro; B. Executie- 68.130 Euro = 3.407 Euro/ap. Înainte și în timpul reabilitării a unui bloc de 20 apartamente(2 şi 3 camere) - 34% Finanțare externă- 23.164 Euro; - 33% Consiliu Local- 22.483 Euro; - 33% Asociația de Proprietari- 22.483 Euro. Autoritățile centrale și locale au sprijinit reabilitarea termica a cladirilor prin: - Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor (transpunerea Directivei 2010/31/CE); - O.G. 22 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie (transpunerea Directivei 2006/32/CE); - H.G. nr. 381/2008 pentru aprobarea programului “Termoficare 2006-2015 căldura și confort”; - OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe; - Ordinul Ministrului dezvoltarii regionale și locuinței, al Ministrului finantelor și al viceprim-ministrului și al Ministrului administrației și internelor, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 18/2009.

16. Soluții de reabilitarea și modernizarea termică a clădirilor existente În Ucraina băncile fac oferte de creditare a Asociațiilor de Proprietari ai blocurilor de locuit. Variante de proiecte, care pot fi finanțate: - finanțarea măsurilor de asigurare a eficienței energetice în blocuri de locuit (termoizolarea pereților, economie de energie electrică etc.); - finanțarea măsurilor de efectuare a reparațiilor a elementelor constructive ale clădirii; - finanțarea măsurilor de îmbunătățire a condițiilor de trai (amenajarea clădirii, construcțiilor, terenului aferent, modernizarea elementelor constructive ale blocului de locuit); - finanțarea altor măsuri ce corespund nevoilor Asociațiilor de Proprietari. Condiții de finanțare: Dobînda – 16% anual în Grivne UA; Suma-de la 10 000 Grivne UA; Termen de rambursare-pînă la 12 luni; Fără gaj; Rambursare – lunar cote egale sau un grafic adaptat.

17. Soluții de reabilitarea și modernizarea termică a clădirilor existente Programul MoREEFF oferă împrumuturi pentru implementarea tehnologiilor energo-eficiente în locuințe. Pentru a-i ajuta pe locatarii și proprietarii spațiilor locative din Moldova să-și reducă consumul și facturile de energie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a elaborat Facilitatea de Finanțare a Eficienței Energetice în Sectorul Rezidențial din Moldova (MoREEFF). Această Facilitate de Finanțare prevede acordarea liniilor de credit băncilor moldovenești notorii cu scopul de a oferi împrumuturi pentru realizarea proiectelor de eficiență energetică în sectorul rezidențial din Moldova. Beneficiarii împrumuturilor pot fi proprietarii și locatarii spațiilor locative, Asociațiile proprietarilor de apartamente, Companiile de administrare a fondului locativ, Companiile de servicii energetice și alte companii eligibile care prestează servicii de întreţinere, funcţionare, construcţie şi renovare, activează în bază de contract semnat cu proprietarii/ locatarii şi au scopul de a implementa proiecte eligibile. Proiectele eligibile includ următoarele lucrări: instalarea ferestrelor energo-eficiente; izolarea pereților, pardoselelor și acoperișurilor; instalarea cazanelor eficiente pe biomasă, sistemelor solare de încălzire a apei, cazanelor eficientepe gaz; sistemelor de pompe termice, sistemelor fotovoltaice, inclusiv cele integrate arhitectural, stațiilor cu schimbătoare de căldură și sistemelor inginerești.

18. CONCLUZII • - Fondul existent de locuințe din Moldova, executat în diferite etape, cu diferite soluții structurale și arhitecturale și cu grade diverse de protecție termică, va trebui în viitorul apropiat, să constituie obiectul unei acțiuni coordonate și extrem de necesare de reabilitare termotehnică și, eventual, de modernizare arhitecturală și funcțională, în scopul ridicării calității confortului interior, reducerii consumului de energie și atenuării emisiilor poluante pentru mediul înconjurător. • - Desfășurarea eșalonată a operațiunii propriu-zise de reabilitare și modernizare termică și energetică a clădirilor existente presupune un important efort tehnic, tehnologic, organizatoric și financiar. În prezent populația proprietară a majorității locuințelor și statul (atât ca proprietar cât si ca instituție), sunt cei doi factori interesați în declanșarea unei acțiuni de modernizare a blocurilor de locuințe. Câteva din problemele majore întâlnite în implementarea eficientizării energetice a clădirilor sunt următoarele: • investiția pentru ameliorarea protecției termice nu este considerată în prezent o investiție rentabilă, dată fiind valoarea sa mare și durata ei de recuperarea lungă; • veniturile și rezervele majorității populației ca și posibilitățile financiare ale statului sunt foarte reduse; • în cazul blocurilor de locuințe, acțiunea de modernizare nu poate fi făcuta pe apartament, ci numai pe ansamblul unui bloc, tronson, scară. Locuirea în bloc se caracterizează în prezent prin diversitatea veniturilor locatarilor – cel puțin 50 % nu au capacitate de a investi; • statul, confruntat în prezent cu o mare varietate de probleme, care trebuie rezolvate, nu are capacitatea de a investi în construcții, mai ales în fondul de locuințe, care trebuie modernizate, este mare și necesită fonduri uriașe;

19. CONCLUZII • ar fi fezabilă realizarea în centrele raionale a unor clădiri demonstrative, care să-i lămurească pe cei interesați asupra problemelor tehnice, costurilor reale ale investiției, precum și a economiilor reale în exploatare. Realizarea acestor clădiri ar trebui să se facă cu o contribuție majoritară a statului și ar avea rol stimulativ. • - Modelul țărilor europene dezvoltate ne arată că eforturile care se fac pretutindeni pentru realizarea unor clădiri cu consumuri energetice scăzute, reducându-se prin aceasta și emisiile poluante cu efect atât de grav asupra schimbărilor climatice la scară planetară, au condus, în scurt timp, la progrese importante în domeniul materialelor de construcție eficiente și a tehnologiilor de construcție performante. Materialele, produsele și tehnologiile performante au pătruns și pe piața Moldovei prin diverse firme, unele de prestigiu internațional. În plus, este absolut necesar ca, în cel mai scurt timp, lucrările de îmbunătățire a protecției termice să se realizeze conform prevederilor cuprinse de reglementările aflate în vigoare. - Legislația și normativele ce urmează a fi adoptate în curând în privința reducerii consumurilor de energie în clădirile noi dar și în stocul de clădiri existente este în concordanță cu politica dusă de UE în acest domeniu, problemele majore rămânând cele legate de finanțarea investițiilor necesare pentru desfășurarea acțiunilor ce se impun.

20. MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!