INTERVEN ŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT

1. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT General-locotenent prof.univ.dr. Teodor Frunzeti NESECRET

2. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Violenţa dintre state a dat naştere legilor internaţionale ale războiului; • Unii diplomaţi şi jurişti au fost supuşi tentaţiei de a îngrădi excesiv acţiunea militarilor; • Instrumentele juridice de drept se aplică diferenţiat, factor relevant prin impactul pe care îl produce în sfera conducerii acţiunilor militare; • Dreptul conflictelor armate este o parte a dreptului internaţional public universal, una din ramurile cele mai importante ale sistemului dreptului.

3. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Dreptul internaţional public – jus gentium – “ansamblul de norme scrise sau nescrise, având ca scop reglementarea conduitei statelor în relaţiile dintre ele”; • La origine, dreptul internaţional a fost divizat în: • Dreptul păcii; • Dreptul războiului; • Dreptul neutralităţii. • Prin ilegalizarea şi condamnarea războiului de agresiune, s-a considerat că divizarea nu se mai justifică.

4. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Dreptul conflictelor armate: • Reprezintă o realitate juridică ale cărei rădăcini se regăsesc în zorii civilizaţiei umane; • Apare ca un drept special, elaborat pentru reglementarea unor situaţii ce decurg în mod nemijlocit din starea de conflict sau de război; • Obiectul dreptului conflictelor armate – îl formează relaţiile dintre părţile la un conflict armat internaţional, referitoare la desfăşurarea operaţiunilor militare.

5. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Scopul şi sensul dreptului conflictelor armate – să atenueze efectele războiului, impunând limite alegerii mijloacelor şi metodelor întrebuinţate pentru ducerea operaţiunilor militare şi ocrotirea şi protejarea persoanelor care nu participă la ostilităţi; • Definiţia dreptului conflictelor armate, consacrată în doctrina românească – “ansamblul de norme de drept internaţional, de sorginte cutumiară sau convenţională, destinate a reglementa, în mod special, problemele survenite în situaţii de conflict armat internaţional şi neinternaţional”.

6. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Caracteristicile dreptului conflictelor armate: • Este un drept consensual, întrucât el se formează pe baza acordului de voinţă al statelor; • Este considerat un drept de coordonare, caracterul coordonator al voinţei statelor stă la baza obligativităţii normelor sale, a aplicării şi respectării lor; • Izvoarele tradiţionale sunt cutuma şi tratatele; • Raporturile dreptului conflictelor armate cu dreptul intern sunt de condiţionare şi de influenţare reciprocă.

7. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT (cont.) • Dreptul conflictelor armate este un drept special, care se aplică exclusiv în situaţia excepţională care este conflictul armat; • Cunoaşte un câmp de aplicare mai restrâns, deoarece marea majoritate a regulilor se aplică numai “persoanelor protejate”, noţiune care prezintă un anumit grad de exclusivitate; • În caz de conflict internaţional, dreptul protejează interesele statale şi interesele individuale, adresându-se atât statelor cât şi indivizilor.

8. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Trăsăturile Dreptului conflictelor armate în relaţia cu fenomenul război: • Este rezultatul unui compromis între interese diferite, ţinând cont de nevoile militare legitime – criteriul necesităţii militare; • Este un instrument de limitare a efectelor distructive pe care le generează conflictele armate; • Războiul este o recurgere la forţă, dar nu la forţă neînfrântă; • Deasupra actelor de violenţă subzistă un ansamblu de drepturi şi obligaţii – legile războiului.

9. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Atenuarea rigorilor luptei armate este o necesitate socială care poate fi îndeplinită numai prin intermediul dreptului conflictelor armate; • Dreptul conflictelor armate nu subminează eforturile de eliminare a războiului din viaţa internaţională, ci doar tinde să reducă suferinţele provocate de război; • Aplicarea sa nu depinde de natura conflictului, distincţia între războaie juste şi războaie nejuste, operând numai în cazul lui jus ad bellum – împrejurările în care se poate recurge la forţa armată.

10. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Aplicarea dreptului conflictelor armate comportă dificultăţi şi servituţi care nu pot fi depăşite decât printr-o temeinică instruire; • Experienţa războaielor a demonstrat că normele sale nu sunt respectate întotdeauna, ba chiar sunt încălcate frecvent; • Tendinţa evenimentelor şocante cultivate de mass-media pentru priza lor la public face ca o încălcare a unei reguli să fie adusă la cunoştinţă întregii lumi.

11. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Relaţia dreptului conflictelor armate cu statulevidenţiază următoarele trăsături: • Normele de drept al conflictelor armate au un caracter imperativ – just cognes şi nu dispozitv; • Datorită caracterului său dezinteresat şi a valorilor superioare pe care le apără, a vechimii şi universalităţii sale, dreptul conflictelor armate conţine angajamente cu caracter absolut; • Aplicarea dreptului conflictelor armate nu ar putea fi supusă unor condiţii, indiferent de natura lor.

12. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Dreptul conflictelor armate autorizează entităţi să comită violenţă care, înfăptuite de alte forţe sau în alte condiţii decât cele de război, ar putea fi definite drept criminale; • Conflictul militar – reprezintă, din perspective diferite, punctele comune dintre ştiinţa militară şi dreptul conflictelor armate; • Între conflictul armat, care reprezintă nivelul structural, şi nivelul normativ – există o relaţie de intercondiţionare şi influenţare reciprocă, relaţie mediată de nivelul conceptual, reprezentat de ştiinţa militară.

13. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Evoluţiile fenomenului conflictual, determinate de cele mai noi cuceriri tehnologice, au propria lor dinamică şi generează schimbări profunde într-un ritm mult mai rapid decât cel specific celorlalte domenii sociale, în ştiinţa şi arta militară; • De-a lungul timpului, trei conflicte au avut o importanţă deosebită, atât pentru arta militară cât şi pentru promotorii dreptului: • Războiul româno-turc, 1877; • Războiul anglo-bur, 1899-1901; • Războiul ruso-japonez, 1904-1905.

14. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Declaraţia de la St. Petersburg: • Atacurile trebuie să fie limitate la obiectivele militare şi la forţele armate, persoanele civile şi bunurile cu caracter civil bucurându-se de o protecţie specială; • Dreptul părţilor la conflict de a alege metodele sau mijloacele de război nu este limitat; • Este interzis să se utilizeze arme şi alte mijloace de război de natură să cauzeze daune exagerate.

15. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Primul Război Mondial a întrerupt dezvoltarea dreptului războiului şi a demonstrat insuficienţa normelor Convenţiilor de la Haga; • Izbucnirea celui De-al Doilea Război Mondial a găsit dreptul războiului neadaptat la noile modalităţi în care se desfăşoară ostilităţile; • Fiecare conflict postbelic a întărit concluzia că numărul victimelor din rândul populaţiei civile a crescut neîncetat. NESECRET

16. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Imperativele umanitare – sunt neglijate şi se creează riscul ruperii echilibrului dintre necesitatea militară şi cerinţele umanitare; • Constrângerile – limitări ale libertăţii de acţiune prin impunerea unei obligaţii specifice care trebuie îndeplinite; • Restrângerile – elementele prohibitive pentru care este instituită interdicţia de a fi efectuate; • Recomandările – măsuri neobligatorii pentru situaţiile neprevăzute în acte normative prin care se sugerează adoptarea acelor atitudini care menţin în stare compromisul dintre necesitatea militară şi imperativul umanitar.

17. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT • Instrumente juridice de drept al conflictelor armate: • Cele patru Convenţii de la Geneva din 1949: • Convenţia I – pentru îmbunătăţirea soartei răniţilor şi bolnavilor din forţele armate în campanie; • Convenţia II - pentru îmbunătăţirea soartei răniţilor şi bolnavilor din forţele armate pe mare; • Convenţia III – privitoare la protecţia persoanelor civile în timp de război.

18. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT (cont.) 2. Convenţiile de la Haga, 1907: • Convenţia III – privitoare la începerea ostilităţilor; • Convenţia IV – privitoare la legile şi obiceiurile războiului terestru; • Convenţia V – privitoare la drepturile şi îndatoririle puterilor şi persoanelor neutre în caz de război terestru; • Convenţia VI – regimul navelor de comerţ inamice la începutul ostilităţilor; • Convenţia VII – referitoare la transformarea navelor de comerţ în bastimente de război.

19. INTERVENŢIILE UMANITARE. ROL, SCOP, MANDAT (cont.) • Convenţia VIII – punerea minelor submarine automatice de contact; • Convenţia IX – privind bombardamentul efectuat de către forţele navale în timp de război; • Convenţia XI – privitoare la unele restricţii în exercitarea dreptului de captură în războiul naval; • Convenţia XII – privitoare la drepturile şi îndatoririle puterilor neutre în războiul naval. • Un corp distinct de norme îl reprezintă cele două Protocoale Adiţionale la Convenţiile de la Geneva, adaptate pentru a reafirma şi dezvolta reglementările conţinute în dreptul de la Geneva din 1949 şi o parte din dreptul de la Haga din 1907.