Misiunea Galileo

1. Misiunea Galileo • istoric • lansare • calatorie • sosirea pe Jupiter

2. Istoric (1) • : Aproape 4 secole in urma, Galileo Galilei a inceput epoca astronomiei moderne studiind planetele si stelele cu ajutorul telescopului. Aceasta unealta ne-a facut noua legatura cu creul ca observatii stiintifice. Oamenii au visat intotdeauna sa ajunga la stele si acum acest vis poate fii realitate. • Cand navele Pioneer si Voyager au calatorit pentru prima data spre Jupiter, au zburat pe langa planata, dar nu au putut sta, si nu au reusit sa ne relateze mai nimic despre planeta. Atunci oamenii de stiinta s-au gandit ca ar fii bine sa construiasca o nava care poate lasa pe suprafata planetie o sonda si in acelas timp sa si cerceteze planeta si satelitii. Aceasta misiune s-a numit Galileo. Europa (satelit)

3. Istoric, lansare (1) • La 18 octombrie 1989, de la Cape Canaverel, este lansata nava Atlantis de bordul careia se afla si nava Galileo • Misiunea este de a studia planeta Jupiter si satelitii ei mai detaliat decat au facut-o alte nave ce au studiat-o inainte. Cand Shannon Lucid , o membra a echipajului, a dezlipit nava de Atlantis si-a inceput calatoria de 6 ani deasupra coloratei planete. De ce atata zarva in jurul acestei planete? Pentru ca Jupiter detine secretul formarii Soarelui si a S.S peste 4 miliarde si jumatate de ani. Unul dintre satelitii lui Jupiter are vulcani si altii au terenuri inghetate. Cum se compara aceste lucruri cu Pamantul? Jupiter si satelitii (pozã prelucratã)

4. Lansare(2) • Nava a ajuns la Jupiter in decembrie 1995. De cum s-au vazut datele de inceput ale navei s-a stiut ca este doar inceputul. De la inceputul drumului pe orbita planetei si pana in decembrie,28 2000, nava a completat cea de-a 29-a orbita in jurul planetei si a satelitilor. Ca un bonus pentru toate informatiile aduse navei i-a sarit in ajutor si nava Cassini impreuna cu care va observa planeta in ultimele saptamani ale mileniului zbor ce sa numit:”Zborul mileniului” pe 30 decmbrie 2000. • Oamenii de stiinta se bazeaza pe cele 2 nave pentru a le aduce mai multe informatii despre planeta si despre sateliti. Pentru prima date 2 nave vor explora o planeta din spatiu: una in interiorul invelisului magnetic si cealalta afara pentru a observa puterea vantului solar ce apasa pe invelisul magnetic. Lansare Galileo (prim plan)

5. Calatorie (1) • Nava nu a avut destul combustibil ca sa ajunga direct pe planeta dar a putut imprumuta energie de la Venus si Pamant. Proiectantii misiunii acestei cai i-au dat numele de “VEEGA”, de la Venus-Earth-Earth Gravity Assist. Prima oprire a fost Venus, unde a avut sansa de a-si testa aparatura si a facut poza planetei. Zburand de 2 ori in jurul Pamantului a reusit sa faca poze Lunii si Pmantului, impreuna.

6. Calatorie (2) • Dupa primul zbor deasupra Pamantului antena in forma de umbrela a navei nu s-a deschis asa cum era planuit, dar exista o metoda de a aduce date mai lenta. S-a lucrat mult la baza Deep Space pentru a reprograma calculatorul de la bordul navei si a trebuit de asemenea sa-si regleze antenele. Razultatul a permis sa primeasca toate datele ce trebuiau primite la timp folosind antena mai mica a navei. • In prima calatorie prim centura de asteroizi nava a facut fotografii cu un asteroid numit Gaspra. In cea de-a doua calatorie a descoperit un “satelit” mic orbitand in jurul asteroidului Ida pe care l-a numit Dactyl. In 1994, Galileo a fost pozitionata favorabil vederii cometei Shoemaker-Levy 9 lovindu-se de Jupiter. Sonda în atmosfera planetei

7. Dupa ce nava a calatorit 6 ani in iulie 1995 a eliberat sonda pentru a continua o calatorie pe Jupiter. 5 luni mai tarziu sonda a patruns in atmosfera planetei la o viteza de 106 mile pe ora, a incetinit, a deschis parasuta si a desprins scutul termic. In timp ce sonda cadea printre straturile de la suprafata a recoltat 58 de minute de date despre vreme. Aceste date au fost transmise la nava si de aici pe Pamant. S-a dovedit ca atomsfera este mai uscata decat era asteptat. Aparatele de masura au detectat putini noei si fulgere in departare; si mai tarziu s-a dovedit ca sonda intrase intr-o zona numita “zona fierbinte”.Catre sfarsitul celor 58 de minute, sonda a masurat vanturi de 450 km/h, mai mari cu mult decat pe Pamant. Sonda a fost tpoita si vaporizata intr-un final de caldura intensa a atmosferei. Lansare sonda

8. Sosirea pe Jupiter (1) • Pentru a ajunge intr-o orbita in jurul planetei nava a fost nevoita sa-si foloseasca motorul principal; cea mai mica eroare putea trimite nava undeva departe de planeta; era doar o singura sansa sa orbiteze corect. Dupa cateva ore de asteptari cei care controlau misiunea au anuntat ca nava a fost pusa pe orbita. Manevra a reusit si nava orbita in jurul planetei. • Au fost gasite pe Europa urme ca sub crusta planetei s-ar afla un ocean. Daca s-au gasit aceste urme de apa inseamna ca este posibil sa poata exista viata pe Europa? Nasa inca lucreaza la asta. Urmatoarea misiune planuita pentru nava a fost orbita planetei. Rãsãrit de Soare pe Io (desen)

9. Sosirea pe Jupiter (2) • Dupa ce a zburat in jurul lui Jupiter timp de un an, nava va cauta de la departare un ocean ce se crede ca va avea de 2 ori mai multa apa dacat Pamanatul. Daca se vor gasi urme de apa atunci, in viitor, se vor cauta locuri de aterizare si probabil se vor lasa pe sol roboti care vor putea topi gheata si explora solul mai bine numiti hidbroboti. • Acestia vor fii echipati cu camere de luat vederi, senzori, si sisteme de telecomunicati ca sa poata sa ne spuna cum sunt oceanele de pe Europa. Ar fii critic daca ar contamina in vreun tip solul. De aceea oamenii de stiinta americani fac experimente la Lacul Vostok din Antarctica.

10. Mai mult despre despre pata si despre tipurile de nori de pe planeta ne spune sonda care a fost lansata. Aproape de ecuator sonda a descoperit energie cenind din afara si din interiorul planetei. Dovezi ca ar putea fi un ocean sub crusta de gheata a lui Europa ceea ce inseamna ca se poate trai pe planeta. Se poate gasii apa termala pe planeta, dupa parerea specialistilor. Observatiile ce s-au facut pe planeta indica faptul ca atmosfera lui Jupiter este foarte variata, atat de variata incat este foarte greu inteleasa. In atmosfera se pot intalni curenti. Unul dintre acesti curenti se numeste “marea pate rosie” si dupa cum spune si numele este cel mai mare curent de acest tip de pe planeta. S-a extins in aproape 300 de ani. Ce s-a gasit pe planeta si pe sateliti Pata rosie

11. Bibliografie • www.jpl.nasa.gov/galileo • http://galileo.jpl.nasa.gov