Cum să abordăm urgențele veterinare

1. Cum să abordăm urgențele veterinare Dr. Ifteme Constantin Asistent Mănescu Vlad

2. Rolulasistentului… • Casier? • Recepționer? • Femeie de serviciu? • Îngrijitor de animale? • Vânzător în petshop sau farmacie?

3. Rolul asistentuluiar trebui să fie… • AJUTORUL MEDICULUI • MÂNA DREAPTĂ A MEDICULUI

4. Pași ce trebuie urmați în urgențe: • Triajul (telefonic / în cabinet) • Evaluarea primară și anamneza • Acces venos • +/- Oxigenoterapie • Evaluarea secundară

5. Triajul • Sau “sortarea” reprezintă procesul prin care se determină rapid urgența unei probleme la un pacient în acest regim. • Este un rol de bază al asistenților din urgențe • Toți pacienții sunt triați în urgență de către un asistent pregătit, imediat ce ajung • În timpul triajului se face un scurt istoric al pacientului în relație cu simptomele principale și progresul acestora.

6. Triajul la sosirea unui pacient în regim de urgență • Asistentul trebuie să dea dovadă de calm și de control • Prioritate: ne asigurăm că orice risc este identificat în ceea ce privește personalul medical, pacientul și aparținătorii • La evaluarea unui pacient în regim de urgență, mai ales dacă acesta prezintă dureri, trebuie luate precauții iar asistentul de triaj trebuie să se întrebe dacă urmează să se pună în vreo situație de risc fizic. Dacă aveți îndoieli cereți asistența medicului. NU VĂ ASUMAȚI RISCURI!

7. Triajul la sosirea unui pacient în regim de urgență • Abordarea logică a pacientului în urgență asigură cunoașterea completă a tuturor problemelor importante. Asistentul de triaj trebuie să urmeze un plan de acțiune concret care permite prioritizarea problemelor pacientului și stabilizarea și strategiile de tratament.

8. ANIMALELE CARE SE AFLĂÎN CUȘTI SAU ÎN PĂTURI TREBUIE SCOASE DIN ACESTEA ȘI EXAMINATE

9. Este foarte important să respectăm ABC – ul • A: Airways (căi aeriene) • B: Breathing (respirația) • C: Circulation (circulația)

10. Pași ce trebuie urmați în cazul prezentării unui pacient în urgență Evaluațipacientul Pacientuleste conștient? Răspundepacientul la numesau la stimuli ușori? Evaluați situația Există riscuri pentru voi sau pentru pacient? NU DA STRIGAȚI DUPĂ AJUTOR Urmeazăevaluareasecundarăefectuată de către medic Verificați permeabilitatea căiloraerieneșirespirația Poziționațipacientulîndecubit lateral Înclinațicapulpentru a deschide căileaeriene Asigurați-vă călimbaestescoasă din cavitateabucală (Mare atenție la degete!!!!!) Cu capulaplecat lângacapulpacientuluiuitați-văspretorace: urmăriți, ascultațișisimțițirespirația Pacientul respiră și căile aeriene sunt permeabile Pacientul nu respiră Păstrațipacientulîndecubit lateral șiajutațimediculpentru a continua cu evaluareasecundară Asigurați-vă căcelpuțin unul din colegiivoștri poateintubapacientul

11. Dacă nu puteți intuba Cereți ajutorul medicului Faceți două respirații gură la nas Asigurați-vă că limba este trasă și scoasă din cavitatea bucală Poziționați-vă mâinile în jurul nasului pacientului și insuflați până vedeți ridicarea cutiei toracice. (Asigurați botul pacientului cu o botniță pentru a preveni accidentele) Dacă puteți intuba Intubați și asigurați cateterul endotraheal Conectați balonul pentru a putea ventila pacientul Verificați circulația Puteți auzi, vedea sau simți bătăile inimii? Puteți simți pulsul pe artera femurală? Pacientul tușește sau se mișcă? Pacientul sângerează? Dacă nu aveți semne de circulație spontană începeți manevrele de resuscitare cardiopulmonară

12. 6 sisteme majore trebuie evaluate: • Respirator • Cardiovascular • Neurologic • Renal + Urinar • Digestiv • Sistemul de termoreglare • Disfuncția în oricare din acestea poate amenința viața pacientului și trebuie abordată cât se poate de repede.

13. Sistemul respirator • Rata respirației • Efortul respirator • Culoarea mucoaselor • Orice zgomot care se aude în timpul respirației

14. Intubareaoro-traheala • Intubarea orotraheală se face doar în cazul în care pacientul este în stare comatoasă sau intră în apnee. • Dacă pacientul se prezintă în urgență în urma unui incendiu acesta trebuie mai întâi sedat și apoi intubat. • SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE

15. Intubareaoro-traheală • Pentru a putea fi intubat pacientul trebuie anesteziat. Se verifică reflexul palpebral.

16. Intubareaoro-traheală • Pacientul este așezat în decubit sternal și i se deschide gura

17. Intubareaoro-traheală • Cu ajutorul unui laringoscop i se deschide glota și se administrează anestezic local

18. Intubareaoro-traheală • Se introduce sonda endotraheală, apoi se retrage laringoscopul.

19. Intubareaoro-traheală

20. Sistemul cardiovascular • Rata cardiacă • Ritm cardiac (regulat / neregulat) • Calitatea pulsului • Timp de reumplere capilară • Tensiunea arterială • Șocul hemoragic • Culoarea mucoaselor

21. Șoculhemoragic extern • Toaletă locală • Se aplică pansament compresiv

22. Semneneurologice • Păstrarea poziției și abilitatea de a merge • Coma • Sincopa • Crize de tip epileptiform, tetaniforme, convulsive • Hiperexcitabilitate

23. Semnerenale / urinare • Palparea vezicii urinare • Capacitatea de a urina • Miros de amoniac al respirației

24. Sistemul renal / urinar- sondajulurinar - • În cazul obstrucției uretrale • Paralizii în urma unor accidente • Obstrucția uretrei la nivelul prostatei • Fracturi peniene • Parafimoza • SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE

25. Sistemul renal / urinar- sondajulurinar - http://www.youtube.com/watch?v=RaoF9yOg8Yo

26. Semne digestive • Vomă • Vomă cu sânge • Diaree / diaree cu sânge • Dilatație gastrică

27. Sistemuldigestiv- sondajul gastric - • Se efectuează lavaj gastric în cazul intoxicațiilor medicamentoase sau din cauza altor substanțe toxice ingerate de animal • Dilatația gastrică • SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE

28. Sistemuldigestiv- sondareagastrica -

29. Accesulvenos • Este una din manoperele cele mai importante pe care un asistent / tehnician veterinar trebuie să le stăpâneasca. • Asistentul trebuie să cunoască poziția anatomică a celor mai folosite vene • Vena cefalică și vena cefalică accesorie • Vena digitală dorsală • Vena safenă internă și externă • Pentru câinii cu urechile mari – venele auriculare • Vena jugulară - ca ultimă soluție deoarece necesită o experiență mai mare și o echipă pregătită să pună un cateter venos central

30. Accesulvenos • Un număr de factori trebuie luați în considerare în alegerea tipului de acces intravenos pentru fiecare pacient în parte • Selectarea venei și pregătirea acesteia • Alegerea cateterului intravenos (tip, lungime, diametru) • Ușurința accesului • Ușurința menținerii liniei venoase

31. Alegereavenei • În momentul în care selectăm o venă trebuie să avem în minte următoarele întrebări: • De ce pun acest cateter? • Cât timp avem nevoie de acest cateter? • Ce soluții vor fi administrate pe acest cateter?

32. Abordareavenoasa • În momentul cateterizării venoase e foarte important să recoltam sânge pentru: • Biochimie • Ionogramă / rezervaalcalină • Hematologie

33. Tehnica de abordarevenoasăperiferică • Un asistent trebuie să contenționeze animalul în decubit sternal sau decubit lateral • După alegerea venei pe care o abordăm zona din jurul acesteia va fi rasă

34. Tehnica de abordarevenoasăperiferică • Se aplicăgaroul

35. Tehnica de abordarevenoasăperiferică • Zona va fi dezinfectată

36. Tehnica de abordarevenoasăperiferică • Cateterul venos periferic se poate puncționa și penetra pielea animalului în cele mai multe cazuri, dar pentru a facilita abordul venos se poate face o mică incizie prin piele cu o lamă de bisturiu de 11.

37. Tehnica de abordarevenoasăperiferică • In momentul puncționării și penetrării pielii cateterul este ținut la un unghi de 30-40 de grade

38. Tehnica de abordarevenoasăperiferică • În momentul în care sângele poate fi vizualizat, unghiul dintre cateter și membrul animalului este redus. Cateterul va fi introdus în venă concomitent cu retragerea acului

39. Tehnica de abordarevenoasăperiferică • În momentul în care cateterul a fost introdus complet, asistentul poate pune presiune în zona distală a cateterului pentru a se putea monta dopul și limitarea pierderii de sânge.

40. Tehnica de abordarevenoasăperiferică • Cateterul va fi fixat în poziție cu bandă adezivă și va fi “spălat” cu ser fiziologic.

41. Măsurareaglicemiei

42. Măsurareaglicemiei • Zona de unde trebuie recoltat sânge trebuie pregătită în prealabil: - rasă și dezinfectată. • Vena se va puncționa cu un ac și se va recolta sânge.

43. Măsurareaglicemiei • Se va înlătura prima picătură • Următoarea picătură de sânge se va aplica pe strip în vederea măsurării glicemiei.

44. Tehnica de abordarevenoasă centrală http://www.youtube.com/watch?v=YCu4ckWtdyM

45. Sistemele de termoreglare • Măsurarea temperaturii (termometria) este esențială în cazul prezentării unui pacient în urgență

46. Sistemele de termoreglare- HIPOTERMIA - • Se va urmarii cresterea temperaturii prin: • Perna electrica, alta sursa de caldura • Perfuzie incalzita

47. Sistemele de termoreglare- HIPERTERMIA - • Se va urmări scăderea temperaturii prin: • Medicație antipiretica (metamizol) • Antibioterapie • Tratament perfuzabil • În cazul în care nu se corectează temperatura prin cele enumerate mai sus (sindrom febril de origine centrală) se pot folosi dușuri reci sau baie de gheață

48. Monitorizarea EKG înurgențe • Monitorizarea EKG este importantă în cazul urgențelor deoarece este o modalitate extrem de facilă și pentru asistenți de a diagnostica orice aritmie cardiacă.

49. Pentru a putea efectua un EKG sau pentru a monitoriza un pacient trebuie urmați următorii pași: Pacientul este așezat în decubit lateral drept (dacă este posibil) 2. Pentru o mai bună transmitere a impulsului electric între pacient și electrodul EKG pliurile axilare și inghinale trebuie tratate cu substanțe ce favorizează transmiterea impulsului electric (gel special pentru EKG, spirt, gel ecografic) 3. Se poziționează electrozii

50. Poziționareaelectrozilor EKG ROSU – red, right – membru ant. dr. GALBEN – membru ant. stg. VERDE – membru posterior stg. NEGRU – membru posterior dr.