Textul literar raportat unei teme. Abordare din perspectiva inteligen ţelor multiple

1. Textul literar raportat unei teme.Abordare din perspectiva inteligenţelor multiple

2. Aplicaţie pe tragedia ,,Romeo şi Julieta’’ de W.Shakespeare în cadrul unităţii IUBIREA(Iubirea tragică: Eros şi Thanatos)

3. Argument: Capacitatea cognitivă a omului este mai bine descrisă printr-un set de abilităţi, talente, deprinderi mentale,pe care Howard Gardner le numeşte inteligenţe.

4. Tipuri de inteligenţe Ierarhia de competenţe • 1.Inteligenţa lingvistică.......................... Utilizarea exprimării scrise sau a exprimării orale pentru înţelegerea textului; • 2. Inteligenţa logico-matematică............. Utilizarea structurilor logice, a grupării datelor textului, a ordonării secvenţiale pentru reprezentarea ideilor, a motivelor subordonate temei; • 3.Inteligenţa spaţial-vizuală................... Folosirea imaginilor picturale, a albumelor de artă pentru a reprezenta portretele personajelor sau pentru a conceptualiza spaţiul; • 4.Inteligenţa muzicală............................ Utilizarea unor ritmuri, a unor melodii înregistrate din dramatizarea proiectată pe ecran care să exprime artistic sentimentele trăite de protagoniştii scenei;

5. 5.Inteligenţa corporal-kinestezică.......... Folosirea mişcării, artei coregrafice şi scenice pentru a exprima esenţa dramatică a textului; • 6.Inteligenţa naturalistă...........................Folosirea informaţiilor referitoare la tipologiile umane urmărite pentru a le integra spaţiului şi timpului de evocare artistică; • 7.Inteligenţa interpersonală....................Folosirea informaţiilor din sfera interacţiunilor sociale pentru a defini relaţiile dintre cele două personaje şi raportarea acestora la conflictul generat între familiile lor din Verona; • 8.Inteligenţa intrapersonală...................Utilizarea cunoaşterii de sine prin suprapunerea identităţilor ficţionale ale textului asupra propriei identităţi cu scopul de a penetra profund în mesajul dramatic al textului.

6. Sarcini de lucru: • Inteligenţa lingvistică: Prezentaţi sub forma unui dialog al Julietei cu Romeo modul în care aceştia se raportează la situaţia conflictuală care îi sileşte să se vadă doar la adăpostul întunericului, în balcon. • Inteligenţa logico-matematică: Grupaţi datele fragmentului, ordonaţi secvenţele pentru reprezentarea ideilor, a motivelor subordonate temei iubirii. • Inteligenţa spaţial-vizuală: Sugeraţi, apelând la imagini ale epocii elisabetane, la albume de artă cu portrete ale Renaşterii/ Clasicismului sau la grafii personale, ipostaza balconului şi a poziţiei celor doi protagonişti, folosindu-vă doar de informaţii oferite doar de fragmentul citit. • Inteligenţa muzicală: Indicaţi instrumentele muzicale, ritmurile sau sonorităţile cele mai potrivite pentru a exprima conţinutul unor secvenţe ale textului dat. Ce simbolizează cântecul ciocârliei şi al privighetorii în mod obişnuit în text?

7. Inteligenţa corporal-kinestezică: Imitaţi mimica şi gestica, patetismul specific despărţirii îndrăgostiţilor la sosirea dimineţii. • Inteligenţa naturalistă: Asemănaţi personajele Romeo şi Julieta cu altele întâlnite în lecturile efectuate anterior, din literatura naţională şi universală. • Inteligenţa interpersonală: Nuanţaţi relaţiile celor doi tineri cu lumea în care trăiesc, dominaţi de conflictul generat între familiile lor din Verona. • Inteligenţa intrapersonală: Imaginaţi-vă că sunteţi unul dintre cele două personaje. Cum acceptaţi aparenţele sociale specifice nobililor Veronei, ştiind că ascundeţi un sentiment interzis de convenţiile lumii în care trăiţi, prin conflictul iremediabil dintre familiile voastre?

8. Soluţii de răspuns: • Dialogul Julietei cu Romeo în conformitate cu propria imaginaţie şi exprimare scrisă/ orală: Julieta: Oh, Romeo, de ură n-ar mai fi între ai noştri, Într-o zi pe cerul întâlnirilor ce-avem Doar soarele ar răsări! Romeo: Doar noaptea, draga mea cea dragă mult, Ne este dată pe pământ, Căci ura îi întunecă prea mult Pe cei care ne-au zămislit. Julieta: Şi ura lor nu ne aduce bun sfârşit! Noi ne iubim nemărginit! Balconul ne-a adăpostit. În neagra noapte am simţit Că deznădejdea m-a cuprins Când umbra dimineţii s-a prelins Să ne despartă-n zori de zi...

9. b) Gruparea datelor fragmentului, ordonarea secvenţelor pentru reprezentarea ideilor, a motivelor subordonate temei iubirii: • -Eroii sunt doi adolescenţi, aparţinând unor familii de vază din Verona, familii faimoase pentru legendara duşmănie dintre ele, se îndrăgostesc, în ciuda acestei situaţii; • -Romeo şi Julieta trebuie să-şi ascundă iubirea după ce s-au văzut la un bal mascat; • -Întâlnirea se petrece noaptea, Romeo riscă mult când se strecoară pe furiş în livada Capuleţilor, în speranţa că-şi va vedea pentru o clipă iubita; • -Julieta este dispusă să renunţe la numele ei pentru dragostea lor, cerându-i şi iubitului să facă acelaşi lucru; • -Romeo declară că nu-i e teamă de moarte şi că ar prefera să moară decât să trăiască fără iubita lui; • -Cei doi îşi fac jurăminte de iubire; • -Intervine zbuciumul sufletesc cauzat de despărţirea în zori a acestora; • Motivele valorificate în text, subordonate temei iubirii: noaptea, stelele, balconul, privighetoarea, ciocârlia.

10. c) Reprezentarea spaţial-vizuală a scenei dramatice se concretizează prin imaginea oferită de vizionarea filmului proiectat; elevii dispun de albume cu picturi specifice secolului al XV-lea şi identifică posibile portrete ale protagoniştilor; o fotografie din Verona zilelor noastre înfăţişează cunoscutul balcon, devenit azi obiectiv turistic. Peisajul este feeric, o noapte senină de vară, cerul este împodobit de stele şi lună. Elementele astrologice folosesc pentru a sublinia intensitatea sentimentelor tânărului. Minunatele podoabe ale cerului pălesc în faţa frumuseţii iubitei. Julieta este comparată cu soarele care luminează viaţa lui Romeo, făcând din noapte zi...,, şi Julieta-i soare’’.

20. d) Inteligenţa muzicală: Elevii asociază cu melodia unui pian, dialogul îndrăgostiţilor, melodie lentă ce progresează treptat către tonalităţi patetice; pentru scena dramatizată de colegii grupei anterioare aduc ca sprijin acustic melodia formaţiei Holograf cu refrenul ,,Orice Romeo îşi are Julieta lui/ Asta-i povestea/ A mea şi-a orişicui’’.

22. Imitaţi mimica şi gestica, patetismul specific despărţirii îndrăgostiţilor la sosirea dimineţii. Elevii pornesc de la ideea că sunt cei doi protagonişti, că trăiesc acelaşi sentiment, dar îl transpun în zilele noastre; toposul devine clasa, o bancă devine balconul; Romeo este îngenuncheat, duce mâna dreaptă la inimă şi îşi invită iubita prin oraş, la adăpostul nopţii, pentru o plimbare romantică. Julieta îi împărtăşeşte sentimentul şi ia ca martori stelele, luna; arătând către acestea, arată, privind pătimaş, către un copac imaginar, cu mâna, spre o privighetoare ipotetică ce poate exprima intensitatea sentimentelor ei, dar îl avertizează că e târziu, că zorii s-ar putea ivi şi ciocârlia s-ar înălţa spre soarele proaspăt al dimineţii, ceea ce le aduce despărţirea...Scena este interpretată de elevi ai Cercului de interpretare dramatică.

23. f) Romeo şi Julieta devin un cuplu aidoma altor îndrăgostiţi binecunoscuţi ai literaturii: Tristan şi Isolda, Paris şi Elena, Hector şi Andromaca, Ulise şi Penelopa, Zeus şi Hera, Samson şi Dalila, Antoniu şi Cleopatra, Othelo şi Desdemona, Hamlet şi Ofelia, Ludovic al VI-lea şi Maria Antoaneta, Napoleon şi Josephina, Eminescu şi Veronica Micle, Hitler şi Eva Braun, Bonnie şi Clyde, Richard Barton şi Elizabeth Taylor, Reth Butler şi Scarlet O’Hara, Contele Vronski şi Ana Karenina, John Kennedy şi Marlin Monroe etc.

24. g) Cei doi tineri se raportează lumii în care trăiesc, dominaţi de conflictul generat între familiile lor din Verona. Monologul Julietei de la începutul scenei evidenţiază clar conflictul interior al eroinei, lupta datoriei cu pasiunea. Dragostea pentru Romeo este atât de intensă încât sentimentul datoriei păleşte în faţa ei. Curând pasiunea Julietei câştigă teren şi iese învingătoare asupra datoriei. Principiul în care fusese crescută, şi anume ,,ura dintre cele două familii’’ pare doar o idee absurdă. Ea reduce ura la ,,războiul unor nume’’. Face clar diferenţierea dintre ,,nume şi persoană’’. Pentru ea numele nu valorează nimic şi nu evidenţiază nimic din trăsăturile şi caracterul persoanei. Julieta este dispusă să renunţe la numele ei pentru dragostea lor, cerându-i şi iubitului să facă acelaşi lucru: ,,Romeo! De ce şi pentru ce eşti tu Romeo? Renegă-ţi tatăl! Leapăd-al tău nume!’’ Julieta se teme pentru viaţa iubitului, dar din iubire, Romeo nu mai ţine cont de raţiune: ,,Mi-a dat iubirea aripi să m-avânt! ...Nu-i zid să poată stânjeni iubirea.’’ Romeo declară că nu-i e teamă de moarte şi că ar prefera să moară decât să trăiască fără iubita lui: ,,De nu ţi-s drag, Mai bine-ar fi să mă găsească-aici Şi să sfârşesc răpus de ura lor’’.

25. h) Explicaţi trăirile interioare ale protagoniştilor, făcând un efort de imaginaţie că trăiţi în epoca acestui cuplu şi că împărtăşiţi sentimentul pe fondul conflictual al urii dintre familii. Fragmentul debutează cu imaginea Julietei într-o ipostază melancolică, cei doi trăiesc precipitat întâlnirea, îşi intensifică pasiunea până la dezamăgirea finală datorată despărţirii. Elevii realizează că patetismul erosului acestora este justificat câtă vreme sentimentul este sincer.

26. Concluzii: Punctele slabe ale unui astfel de experiment: -timpul proiectat pentru desfăşurarea etapelor scenariului didactic să nu fie suficient; -atitudinea activ-participativă a unor elevi să fie formală; -comunicarea să stârnească unele controverse; -imaginaţia elevilor să nu fie conformă cu aspiraţiile profesorului. Punctele tari ale unui astfel de experiment: -atingerea punctuală a ierarhiei de competenţe stabilite prin grafic; -dezvoltarea atitudinilor activ-participative ale tuturor elevilor sau ale unui număr cât mai mare de elevi dornici să se implice; -potenţarea elementelor de cultură generală; -dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei elevilor pornind de la o temă oferită de manual, instrumentul de lucru principal, asociat cu alte instrumente auxiliare actului didactic.

27. FINAL Vă mulţumesc pentru atenţie! Prof. Liliana Popescu C. N.“Elena Cuza”, Craiova