Intoxicaţie... prin respiraţie

1. Intoxicaţie...prin respiraţie Referat realizat de Nicoleta Ciausu Alina-Nicoleta Dinu Profesor coordonator, doamna Corina Stanescu

2. Scurtă introducere • Atmosfera reprezintă învelişul gazos, fără o limită superioară bine definită, ce înconjoară Terra şi care deţine un rol esenţial în cadrul ecosferei, fiind unul dintre factorii indispensabili ai existenţei vieţii. În mod natural, schimburile de substanţe care se produc între atmosferă şi celelalte elemente ale ecosferei se echilibrează pe tot parcursul desfăşurării marilor cicluri biogeochimice.

3. În afară de procesele naturale, prezenţa omului pe Terra şi activităţile sale contribuie la eliberarea în atmosferă a unor mari cantităţi de substanţe poluante sub formă gazoasă care, alături de alte elemente poluante în stare lichidă sau solidă, pot să modifice, în cazul în care depăşesc nivelurile admisibile, condiţiile normale de existenţă în ecosistemele antropizate.

4. Principalele gaze din atmosferă • Dintre componenţii aerului atmosferic, oxigenul este indispensabil respiraţiei tuturor organismelor aerobe, fenomenul de oxidare constituind principala sursă de energie în realizarea proceselor vitale. • De asemenea, dioxidul de carbon din aer intervine în asimilaţia clorofiliană, în timp ce azotul este prezent în atmosferă în cantităţi foarte mari, însă în forme inaccesibile plantelor şi animalelor. Doar o mică parte din azotul atmosferic poate fi fixată de către anumite specii bacteriene, contribuind într-o oarecare măsură la îmbogăţirea solului în azot combinat, pe cale naturală.

5. Din punct de vedere sanitar, aerul influenţează starea de sănătate a mediului prin compoziţia chimică şi prin proprietăţile sale fizice (temperatură, umiditate, presiune, etc.).

6. Agenţii poluanţi • Aerosolii sunt formaţi din suspensii ale unor particule solide sau lichide, cu dimensiunile cuprinse între 100 µm şi 0,001 µm. Particulele mai mari de 10 µm se reţin, în cursul respiraţiei, în căile respiratorii superioare şi se elimină repede din plămâni, în timp ce particulele aflate în suspensie, cu dimensiuni mai mici de 10 µm, pot ajunge în cursul respiraţiei până la nivelul alveolelor pulmonare, formând aşa-numiţii aerosoli cu potenţial toxic ridicat.

7. Efecte ale substantelor poluante

8. Aerosolii poluanţi pot fi, din punct de vedere al stării de agreagare, solizi sau lichizi. Cei lichizi sunt reprezentaţi de vaporii condensaţi în atmosferă sau dizolvaţi în aerosolii cu vapori de apă, sub formă de ceaţă. Un exemplu bine cunoscut îl reprezintă ceaţa acidă, care se formează în zone intens poluate cu oxizi de sulf. Aerosolii solizi sunt reprezentaţi de diverse categorii de pulberi, aprecierea nocivitătii lor fiind stabilită pe baza propriilor caracteristici cantitative şi calitative. Pulberile pot fi clasificate în pulberi toxice – care determină manifestări patologice, specifice acţiunii substanţei toxice componente – şi pulberi netoxice

9. Sursele staţionare de poluare • Sursele staţionare cuprind procesele de combustie şi procesele industriale. Procesele de combustie sunt utilizate în scopul producerii de energie termică sau electrică. Principalii combustibili utilizaţi în prezent sunt combustibili fosili ( cărbuni, petrol, gaze naturale ), energia atomică furnizând doar o mică parte din totalul energiei necesare pentru efectuarea proceselor industriale. Teoretic, printr-o ardere completă a unui combustibil pur, ar trebui să rezulte numai dioxid de carbon şi apă, substanţe lipsite de nocivitate. Practic, însă, nici combustibilii nu sunt de puritate absolută şi nici procesul tehnologic nu este complet .

10. Procesele industriale diverse reprezintă surse importante de poluare a aerului, din cauza diversităţii foarte mari a poluanţilor emişi, precum şi ca urmare a agresivităţii ridicate a acestora. Astfel, metalurgia neferoasă poate elimina în atmosferă oxizi de Pb, Zn, Cu, Ba, Cd, fluoruri, oxizi de sulf, oxizi de carbon, oxizi de azot.

11. Oxidul de carbon • Oxidul de carbon se găseşte în atmosferă în cantităţi mici în unele gaze vulcanice sau ca urmare a unor procese biogeochimice. El se formează prin arderea incompletă a combustibililor fosili sau ca urmare a unor procese industriale.

12. Gazele de eşapament al motoarelor, produşii de explozie, fumul de ţigară, conţin monoxid de carbon. În termeni ai masei totale CO este cel mai abundent din toate gazele poluante. CO se poate lega de o moleculă de hemoglobină, rezultând o moleculă de carboxihemoglobină, notată HbCO. Afinitatea hemoglobinei umane pentru CO este de aproape de 210 ori mai mare decât aceea pentru molecula de O2. În consecinţă o cantiate relativ mică de CO poate inactiva o fracţie substanţială de hemoglobină din sânge pentru transportul O2.

14. Oxizii de azot • Aceşti oxozi determină declanşarea în atmosferă a unor reacţii fotochimice, derulate în prezenţa unor hidrocarburi şi a radiaţiilor solare, conducând la formarea de substanţe care eliberează oxigen atomic ( fenomenul de poluare fotochimică oxidantă), cu efect iritant pronunţat asupra omului şi animalelor. Dacă în atmosferă se găsesc hidrocarburi, în special olefine, se reia ciclul fotolitic al NO2 deoarece O şi O3 reacţionază cu hidrocarburile nesaturate rezultând radicali liberi şi alţi compuşi organici conţinând funcţiuni carbonil, carboxil şi peracid, ce constituie poluanţi.

15. Hidrocarburile • Hidrocarburile sunt emise de toate tipurile de autovehicule, în cantităţi de aproximativ 16-25 g la arderea unui litru de combustibil. Aceste substanţe cuprind hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, precum şi hidrocarburi policiclice aromatice, cu efect cancerigen de tipul benzo-pirenului sau naftil-perilenului.

16. CO2 şi efectul de seră • Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiaţiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendinţă pare a fi o schimbare minoră, creşterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producţia agricolă, modificând distribuţia animalelor şi plantelor şi crescând nivelul mării.

17. Efectul de sera

18. Efectele poluării cu oxizi de sulf • Oxizii de sulf au acţiune dăunătoare atât asupra organismului uman şi a regnului vegetal cât şi asupra construcţiilor din metal şi piatră. • La om, aceşti oxizi provoacă iritaţii ale mucoaselor căilor respiratorii. Acestea apar la concentraţii de 5 ppm. • Pagubele cele mai importante provocate de SO2 plantelor se petrec ziua, când activitatea fotosintetică este maximă, acţiunea fitotoxică a SO2 constând în distrugerea clorofilei. Prin expunerea unor plante la o atmosferă artificială de SO2 s-a constatat că în urma absorbţiei unui gaz se elimină H2S, proces ce se desfăşoară numai în prezenţa luminii.

19. Oameniitrebuie sa aiba constiinta consecintelor tuturor faptelor sale!

20. Intoxicatie – voluntara sau involuntara?

21. BIBLIOGRAFIE • Sursa: Cotidianul, 28 Iulie 2005.Autor: Antoaneta Etves, Malin Bot, Adi Ciulu • Revista “Terra magazin” • www.wikipedia.org